Tag Archives: centrul cultural clujean

masini_trafic (1)

Studii de trafic, cu suport din Boston, pentru Cluj

În perioada 9-11 noiembrie Centrul Cultural Clujean a organizat Dialogurile Urbane, la care au participat specialiști în dezvoltare urbană, manageri culturali, reprezentanți ai universităților și companiilor locale, precum și Municipalităților din Cluj-Napoca și Boston, împreună cu cele două echipe de clujeni care au propus primele proiecte experimentale câștigătoare ale Fondului de Inovare Culturală.

„Au fost trei zile pline, entuziasmante. Am lucrat împreună, sector cultural și administrație, cetățeni, companii și universități, să generăm ipoteze de lucru pentru îmbunătățirea mobilității în oraș și să facem planuri pentru testarea acestor ipoteze în prima jumătate a anului următor. Suntem conștienți că problemele orașelor moderne, precum traficul aglomerat sau costurile mari ale locuirii, nu pot fi rezolvate prin simple intervenții administrative, ci necesită eforturi conjugate din partea întregii comunități: schimbări comportamentale, inovație tehnologică, planificare urbană. Centrul Cultural Clujean, prin natura sa interdisciplinară și experimentală, va găzdui până vara următoare mai multe proiecte care testează scenarii de îmbunătățire a mobilității în oraș. Cele care dau rezultate bune vor fi apoi transferate Municipalității pentru implementare și replicare la nivelul orașului”, declară Ștefan Teișanu, directorul Centrului Cultural Clujean.

Pact pentru mobilitate

În cadrul atelierului „Folosirea big data pentru managementului traficului”, moderat de Centrul Cultural Clujean și Boston Office of New Urban Mechanics, experți din Primăria Cluj-Napoca, compania Evozon, Facultatea de Sociologie, Facultatea de Geografie, Facultatea de Arhitectură și Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării au făcut un plan comun pentru colectarea și analizarea datelor de trafic la nivelul orașului. Participanții au agreat că în următoarele luni vor pune cap la cap toate datele de trafic existente în Cluj: cele captate de camerele video din oraș, cele deținute de companiile de taximetrie, cele deținute de universități. O echipă de analiză a acestor date va fi constituită cu scopul de a avea concluzii până la finalul iernii, urmând ca apoi să fie testate câteva ipoteze de lucru. Experimentele de natură tehnică vor fi făcute de Primăria Cluj-Napoca împreună cu companiile de tehnologie locale, iar experimentele care implică schimbări de comportamente sociale vor fi conduse de Centrul Cultural Clujean.

Trei experimente în cartiere

Centrul Cultural Clujean a lansat de curând Fondul de Inovare Culturală, un mecanism prin care colectează și experimentează idei propuse de cetățeni, de sectorul cultural și de mediul privat pentru îmbunătățirea vieții comune în oraș. În parteneriat cu Municipalitatea, Fondul a propus pentru început trei zone experimentale în Mărăști și Mănăștur, invitându-i pe riverani să propună și să testeze proiecte de transformare a spațiilor din cartiere. Astfel, zonele Scorțarilor – Canalul Morii, Bucegi – Pârâul Calvaria și Molnar Piuariu – UTCN Mărăști vor găzdui în perioada ianuarie – iunie 2018 mai multe experimente de refolosire a spațiului public, în vederea reducerii aglomerației din oraș. Un prim experiment a avut loc sâmbătă, 11 noiembrie, când Street Food Festival a închis pentru prima dată circulația pe strada Molnar Piuariu din Mărăști, iar studenții Facultății de Arhitectură din Cluj au aplicat peste 100 de chestionare riveranilor, pentru a evalua interesul lor privind patru scenarii posibile pentru transformarea zonei.

Clujenii care au înscris proiectele câștigătoare au propus soluții variate: teste de pietonalizare, regândirea parcărilor, noi piste pentru biciclete, spații pentru evenimente în cartiere și altele. În urma acestor experimente și a colectării de feedback de la locuitorii celor trei zone, vara viitoare Centrul Cultural Clujean va propune Municipalității, în vederea implementării, soluțiile alese de cetățeni. „Ne bucurăm că Fondul de Inovare oferă prilejul de a face teste precum posibila pietonalizare pe Molnar Piuariu sau noi spații de relaxare și trasee pentru pietoni și bicicliști în Mărăști și Mănăștur. Intenția noastră este ca în viitor să ne extindem tot mai mult intervențiile spre cartiere, pentru a asigura o mobilitate sustenabilă la nivelul întregului oraș”, a declarat Ovidiu Cîmpean, director de dezvoltare locală în Primăria Cluj-Napoca.

Ce putem învăța de la Boston

Invitatele speciale ale Dialogurilor Urbane au fost Jaclyn Youngblood și Kim Lucas, coordonatoarele programelor de Design Urban și Civic Tech din cadrul New Urban Mechanics, divizia de inovare din Boston. Boston Office of New Urban Mechanics (MONUM) este printre cele mai performante divizii de inovare urbană din lume. Cu sprijinul sectorului privat, MONUM a identificat soluții inovatoare la probleme legate de trafic, de locuire, de folosire a spațiului public și de alte teme ale orașului. „Modelul lor de cercetare interdisciplinară și de acțiune colectivă se potrivește Fondului de Inovare Culturală. Au acceptat imediat invitația la Cluj pentru că, la rândul lor, apreciază inițiativele locale de regândire a orașului și găsesc inspirație în modul specific est-european de a aborda provocările urbane de zi cu zi. Intenția noastră este de a construi parteneriate strategice cu divizii de inovare urbană din lume, avem multe de învățat unii de la alții”, spune Ștefan Teișanu.
Fondul de Inovare Culturală (FIC) este un mecanism care sprijină identificarea, experimentarea și măsurarea de soluții alternative la probleme ale orașului care sunt astăzi greu de finanțat, greu de abordat sau chiar greu de identificat. Fondul susține cu bani, specialiști și autorizații pe clujenii care au propuneri de îmbunătățire a modului în care folosim împreună orașul. Fondul de Inovare Culturală este un proiect al Centrului Cultural Clujean, derulat cu sprijinul direcțiilor de resort din Primăria Cluj-Napoca.

 

Tags: , , , , ,
00163456_large

Sfaturi pentru Clujul de după blocuri de la specialişti în inovare din America

Jaclyn Youngblood și Kim Lucas, coordonatoarele programelor de Design Urban și Civic Tech din cadrul New Urban Mechanics, divizia de inovare din Boston, vin la Cluj pentru Dialogurile Urbane organizate joi, vineri și sâmbătă de Centrul Cultural Clujean.

Dialogurile Urbane marchează debutul Fondului de Inovare Culturală, un mecanism dezvoltat de Centrul Cultural Clujean pentru a testa și măsura soluții alternative la provocările orașului, propuse de sectoarele civic, cultural și de afaceri și implementate împreună cu administrația și mediul academic.

„Departamentul de inovare al Primăriei din Boston este printre cele mai performante divizii de inovare urbană din lume. Cu sprijinul sectorului privat, ei au găsit soluții inovatoare la probleme legate de trafic, de locuire, de folosire a spațiului public și de alte teme ale orașului. Inspirați de modelul din Boston, pornim și la Cluj un program similar, în premieră în România. Prima provocare pe care ne-am asumat-o este implicarea locuitorilor din Mărăști și Mănăștur în regândirea spațiilor comune dintre blocuri, pentru a contribui la decongestionarea traficului în oraș”, declară Ștefan Teișanu, directorul Centrului Cultural Clujean.

Fondul de Inovare Culturală este un proiect al Centrului Cultural Clujean, derulat cu sprijinul direcțiilor de resort din Primăria Cluj-Napoca.

Partenerilor internaționali ai proiectului – Boston Office for New Urban Mechanics și German Marshall Fund prin programul „Transatlantic Leadership Initiative” (TLI) – li s-au alăturat deja primele companii locale care susțin proiectul: Evozon, Banca Transilvania, Accenture, Arxia, iQuest și Sykes. Conform organizatorilor, și alte companii locale sunt invitate să li se alăture până la finalul anului.

„Pe lângă avantajele de a fi orașul cu cea mai rapidă creștere din România, dezvoltarea comunității noastre aduce cu sine și a serie de probleme și provocări. Traficul, nevoile de servicii și sprijin pentru diferite categorii de locuitori ai Clujului, nevoia de digitalizare a comunicării instituționale cu cetățeanul, toate acestea sunt probleme noi, care trebuie rezolvate prin soluții noi, inovatoare și durabile. Studiem acum această abordare nouă, alături de centrul Cultural Clujean și proiectul Fondului de Inovare Culturală. Echipa din Boston ne va oferi un prilej de a ne consulta și de a obține feed-back de la cineva care a implementat deja proiectele la care noi lucrăm acum”, a declarat Ovidiu Cîmpean, Director de Dezvoltare Locală în Primăria Municipiului Cluj-Napoca.

Programul Dialogurilor Urbane (9-11 noiembrie 2017)

Dialogurile Urbane debutează cu trainingul „Perspective ale noilor parteneriate publice private: diviziile de inovare ale orașelor”, susținut de Boston Office for New Urban Mechanics și găzduit de compania clujeană Evozon. La curs vor participa reprezentanți ai companiilor clujene implicate în Fondu de Inovare Culturală, ai Municipalității și ai sectorului independent preocupat de dezvoltarea urbană. Se va discuta despre modalități de a face analiză și prognoză pentru dezvoltarea orașului, despre încurajarea companiilor să inoveze în domenii cheie pentru piața locală, despre modelul Boston de inovare deschisă și de utilizare a tehnologiei pentru participare publică și despre abordarea culturală a transformărilor urbane. Tot joi, specialiștii Centrului Cultural Clujean și invitații lor din Boston vor face vizite în zonele experimentale ale Fondului de Inovare Culturală: Scorțarilor – Canalul Morii, Bucegi – Pârâul Calvaria și Piuariu – UTCN Mărăști.

Vineri au loc ateliere de lucru cu cele două echipe care au dat ideile câștigătoare ale Fondului de Inovare Culturală. Membrii echipelor – locuitori ai zonelor Scorțarilor – Canalul Morii și Bucegi – Pârâul Calvaria -, lucrează cu experți în dezvoltare urbană, sociologi, specialiști în circulație, administrație publică, organizatori de evenimente etc. pentru îmbunătățirea planificării experimentelor pe care le vor derula în cartiere. Până la finalul lunii iunie 2018, beneficiind de sprijinul acestor specialiști, de autorizații temporare, dar și de câte 5.000 de euro oferiți de companiile partenere ale Fondului, cele două echipe vor testa ideile lor de refolosire a spațiilor din cartiere, iar rezultatele pozitive vor fi apoi prezentate Primăriei pentru implementare și eventuală replicare în alte locuri din oraș.

Ziua de sâmbătă este rezervată definitivării planurilor celor două proiecte, dar și unui nou atelier susținut de divizia de inovare din Boston, de data aceasta rezervat Primăriei Cluj-Napoca, Centrului Cultural Clujean, Universității Babeș-Bolyai și companiei Evozon, pe tema folosirii de big data pentru managementul traficului în oraș, un subiect la care Bostonul excelează.

Tot sâmbătă are loc o ediție specială a Street Food Festival pe strada Molnar – Piuariu din Mărăști. Sub sloganul „A doua Piezișă a Clujului”, evenimentul din Piuariu este primul gândit pentru a oferi vecinilor șansa de a analiza posibilitatea ca strada să fie pietonalizată și transformată într-un veritabil centru de cartier. „Credem că strada Piuariu poate fi pentru Mărăști ce e acum Piezișa pentru Hasdeu, iar o eventuală pietonalizare acolo ar putea transforma zona într-un adevărat centru de cartier. Sâmbătă, începând cu ora 12, ne revedem pe Piuariu cu muzică bună și cu unele dintre cele mai îndrăgite branduri culinare din oraș”, spune Constantin Covaliu, General Manager al Street Food Festival.

Fondul de Inovare Culturală (FIC) este un mecanism care sprijină identificarea, experimentarea și măsurarea de soluții alternative la probleme ale orașului care sunt astăzi greu de finanțat, greu de abordat sau chiar greu de identificat.

Fondul susține cu bani, specialiști și autorizații pe clujenii care au propuneri de îmbunătățire a modului în care folosim împreună orașul. Prima ediție a Fondului, derulată în perioada octombrie 2017 – iulie 2018, propune regândirea utilizării a trei spații aglomerate ale orașului, prin experimente gândite și implementate de către locuitorii zonelor respective.

Proiectul pentru zona Scorțarilor – Canalul Morii propune realizarea unui traseu pietonal pe malul stâng al canalului Morii, între strada Scorțarilor și punctul termic dintre blocuri. Riveranii sunt implicați în realizarea de intervenții temporare pentru a testa diverse scenarii de amplasare și utilizare pentru mobilier de ședere, jardiniere cu vegetație, coșuri de gunoi, facilități sanitare și schimbarea unor elemente cromatice ale zonei.

Pentru zona strada Bucegi – Pârâul Calvaria, riveranii propun un proces continuu de ideație, consultare și intervenții temporare pentru a testa ce tipuri de utilizări pot transforma zona Pârâului într-un spațiu comun: locuri de joacă alternative pentru mai multe vârste, securizarea zonei, promovarea unor comportamente de consum și recreere sănătoase și inclusiv un prim festival al zonei- târgul Mărțișoriada.

În zona Piuariu – UTCN Mărăști, Centrul Cultural Clujean, cu sprijinul Primăriei Cluj-Napoca și al Universității Tehnice, va face propuneri în vederea experimentării posibilităților de pietonalizare a străzii Piuariu și de transformare a acesteia într-un veritabil centru de cartier.

 

Tags: , , , ,
transylvania

Brand al satelor din Transilvania pentru Europa

Directorul Casei Regale a României, reprezentanți ai Institutului Patrimoniului și ai unora dintre cele mai importante proiecte de patrimoniu din Cluj, Sibiu, Alba, Maramureș și Brașov vin la Cluj în 16 noiembrie pentru conferința de deschidere a proiectului Transylvania Myths Europe, al Centrului Cultural Clujean.

„Conferința e o invitație deschisă pentru toți primarii de comune din Transilvania care văd în patrimoniu și cultură chei pentru dezvoltarea durabilă a localităților lor. Împreună cu ei vom crea cel mai ambițios proiect regional de până acum, prin care ne dorim să contribuim la dezvoltarea regiunii și la promovarea ei către turiștii români și europeni. Clujul a crescut în mare măsură datorită Transilvaniei, care i-a împrumutat din brandul său și a alimentat orașul cu mulți oameni talentați de-a lungul timpului. Prin acest proiect Clujul își asumă din nou rolul de lider al regiunii și se străduiește o dată în plus să creeze beneficii pentru Transilvania”, declară Ștefan Teișanu, directorul Centrului Cultural Clujean.

Proiectul Transylvania Myths Europe este o rețea de localități transilvănene preocupate de utilizarea patrimoniului și culturii ca motoare pentru dezvoltarea durabilă. Această rețea va lucra la construirea unui brand unic și a unei oferte culturale, turistice și de dezvoltare integrată comune pentru localitățile implicate, adresate românilor și Europenilor dornici să descopere Transilvania autentică.

Anul 2018 va marca debutul în construcția rețelei și va aduce primele evenimente și acțiuni comune ale localităților membre: Ziua Patrimoniului, Castelele de pe Valea Someșului, Campionatul Transilvănean de-a V-ați Ascunselea, precum și un brand și un label cultural și turistic al rețelei. De asemenea, programul va include și câte un proiect propriu al fiecărei comune înscrisă în rețea, prin care se va căuta fructificarea economică sustenabilă a valorilor de patrimoniu locale.

Centrul Cultural Clujean va coordona toate aceste activități și invită administrațiile locale din mediul rural transilvănean să se alăture rețelei pentru a beneficia de expertiza specialiștilor CCC, de oportunitățile de finanțare oferite în cadrul programului și, mai ales, de forța grupului care se creează astfel.

Programul conferinţei

Sala de ședințe a Consiliului Județean Cluj

09:30 – 10:00 Primirea invitaților

10:00 – 10:30 Deschiderea conferinței

Vákár István, Vicepreședinte al Consiliului Județean Cluj
Dan Tarcea, Viceprimar al Municipiului Cluj-Napoca
Ștefan Teișanu, Director al Centrului Cultural Clujean
Cristina Bolog, Lector univ. Facultatea de Geografie și Turism

10:30 – 11:00 Key-note speech: Casa Regală a României – cum pot patrimoniul și cultura influența comunitățile? Ion Tucă, Director al Casei Regale a României

11:00 – 11:30 Pauză de cafea

11:30 – 12:30 Panel: Studii de caz din Transilvania

Furu Árpád, Programul de protecție a patrimoniului Rimetea (Rimetea, județul Alba)
Marlene Stanciu, Fondator KraftMade (Cincu, județul Brașov)
Claudiu Salanță, Arhitect Șef al Județului Cluj (Castelul de la Răscruci, județul Cluj)
Moderator: Csilla Hegedüs, Președinte al Transylvania Trust

12:30 – 13:30 Prânz

13:30 – 14:30 Panel: Despre o rețea a satelor din Transilvania

Iozefina Postăvaru, Cercetător Științific la Institutul Național al Patrimoniului
Peter Hurley, Fondator Satele Unite ale Maramureșului
András Farkas, Manager de Proiect – Rețeaua Castel în Transilvania
Cristian Cișmaru, Co-fondator Transylvanian Brunch (Sibiu)
Moderator: Tudor Sălăgean, Director al Muzeului Etnografic al Transilvaniei

14:30 – 15:00 Pauză de cafea

15:00 – 16:00 Invitație de participare în proiectul Transylvania Myths Europe
Ștefan Teișanu, Director al Centrului Cultural Clujean

 

Tags: , , , , , , , , ,
Cluj-stiati-ca

Clujul de după blocuri. Finanţări de 5.000 de euro pentru proiecte propuse de cetăţeni

După înfiinţarea unei Reţele Europene a Orașelor Candidate şi organizarea unei conferinţe de bune practici în administraţia locală (în cadrul căreia a fost prezentat şi programul de Bugetare Participativă derulat de Primăria Cluj-Napoca), Centrul Cultural Clujean lansează Fondul de Inovare Culturală (FIC) prin care, anul acesta, se doreşte regândirea a trei zone din Mărăști și Mănăștur.

Este vorba despre zonele Scorțarilor – Canalul Morii – Parcul Farmec şi Strada Molnar Piuariu din Mărăşti şi zona Strada Bucegi – Pârâul Calvaria din Mănăştur.

“Fondul de Inovare Culturală (FIC) este un mecanism care sprijină identificarea, experimentarea și măsurarea de soluții alternative la probleme ale orașului care sunt astăzi greu de finanțat, greu de abordat sau chiar greu de identificat. În 2017, prima ediție a Fondului are ca temă mobilitatea și abordează probleme legate de aglomerația din oraș. Am identificat trei zone din cartierele Mărăști și Mănăștur și suntem pregătiți să susținem cu bani, specialiști și autorizații pe clujenii care au propuneri de îmbunătățire a modului în care folosim împreună aceste spații. După perioada de testare, decidem împreună dacă permanentizăm schimbările propuse și dacă le putem implementa și în alte locuri din oraș”, transmit reprezentanţii organizaţiei care continuă implementarea programului de candidatură a Clujului la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, titlu pierdut în faţa Timişoarei.

Prima provocare vizează tema mobilității şi iar propunerile vor avea în vedere schimbarea modului în care sunt folosite în prezent spațiile comune din zonele vizate de proiect (străzi, parcări, intersecții, trotuare, spații verzi, garaje, garduri, front de apă etc.); promovarea unui stil de viață activ și în armonie cu preocupările riveranilor; creșterea utilizării facilităților din cartier (spații comerciale, spații de sport și agrement etc.) în detrimentul celor din centrul orașului.

Propunerile se trimit până în 24 octombrie 2017 sub forma unei scrisori de intenție care identifică problema care se vrea rezolvată, soluțiile propuse și planul de lucru pentru implementare. Scrisorile de intenție trebuie să aibă sprijinul a cel puțin 10 vecini, persoane fizice sau juridice care vor fi implicate, alături de inițiator și de specialiștii FIC, în implementarea proiectului propus.

Fondul de Inovare Culturală va sprijini propunerile câștigătoare cu câte 5.000 de euro pentru faza de implementare (această sumă poate include remunerații pentru echipa de proiect); o echipă de specialiști în legislație, siguranța circulației, management public și mobilitate, în arhitectură și design, evenimente și producție, în antreprenoriat și organizare comunitară, în dezvoltare software, care să ajute echipele de proiect în implementarea soluțiilor şi autorizațiile necesare pentru folosirea temporară a spațiilor conform propunerilor.

CALENDAR

11.10.17 – 24.10.17 | Înscrierea propunerilor – prin formular de înregistrare pe site-ul CCC;

25.10.17 – 01.11.17 | Selectarea propunerilor câștigătoare;

09.11.17 – 11.11.17 | Cele două echipe cu propuneri câștigătoare sunt invitate la Dialogurile Urbane, unde specialiștii CCC îi ajută să-și dezvolte proiectele și să își stabilească un plan detaliat pentru implementare;

01.12.17 – 31.05.18 | Implementarea proiectelor;

10.06.18 – 11.06.18 | Echipele câștigătoare participă la o nouă ediție a Dialogurilor Urbane, unde discută, alături de specialiștii CCC și ai Primăriei, despre posibilitățile de continuare a proiectelor și despre cele de replicare a lor în alte locuri din oraș;

12.06.18 – 31.07.18 | Dacă e cazul, CCC realizează, cu implicarea echipelor cu propuneri câștigătoare, și a specialiștilor necesari, teme de proiectare pentru regândirea funcțiunilor permanente ale intervențiilor vizate de proiectele câștigătoare.

JURIU:

1. Anamaria Vrabie – Director al Fondului de Inovare Culturală;
2. Ștefan Teișanu – Director executiv, Centrul Cultural Clujean;
3. Rarița Zbranca – Director de programe, Centrul Cultural Clujean
4. Ovidiu Câmpean – Director de dezvoltare locală, Primăria Cluj-Napoca;
5. Alina Porumb – Consultant senior, Asociația pentru Relații Comunitare
6. Daniel Homorodean – CEO, Arxia
7. Tiberiu Moisă – Deputy CEO, Banca Transilvania
8. Norbert Petrovici – Sociolog, Universitatea Babeș Bolyai

Înscrierile propunerilor se pot face AICI. 

 

Tags: , , , , ,