Tag Archives: CCR

1_3_187230_1561450630_07627_fav

Inițiativa “Oameni noi în politică”, respinsă. Semnăturile a mii de clujeni, anulate

Iniţiativa ”Oameni noi în politică”, care a strâns peste 100.000 de semnături, dintre care 7.256 la Cluj, a fost oprită de Curtea Constituțională a României (CCR).

Mihai Politeanu, fondatorul al asociației „Inițiativa România”, a anunțat că CCR a făcut publică motivarea respingerii inițiativei “Oameni noi în politică”, semnăturile fiind invalidate pe motiv că lipsește ștampila primăriilor.

“Pe 21 mai 2019, Curtea Constituţională a României a desfiinţat eforturile a circa 1.000 de voluntari şi ale zeci de organizaţii civice şi chiar politice care au muncit 2 ani pentru a demara şi finaliza cel mai mare proiect civic de reformă electorală din istoria României. Astfel, CCR a oprit iniţiativa cetăţenească de reformă electorală Oameni noi în politică (www.oameni-noi.ro) din drumul ei spre a deveni lege, motivând că “nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de art.74 alin.(1) din Constituţie, respectiv numărul de susţinători (de cel puţin 100.000) şi dispersia teritorială (să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături)”.

Astăzi, 24 iunie 2019, Curtea Constituţională a publicat motivarea hotărârii, un document ruşinos care, în loc să corecteze abuzurile primăriilor, le întăreşte din punct de vedere constituţional şi care confirmă o înfrângere totală a mecanismelor democratice:

CCR a invalidat 10.291 de semnături, coborând numărul total de semnături valide la 99.583. Amintim că voluntarii iniţiativei au strâns circa 140.000 de semnături, dintre care au fost atestate de către primării 109.874 de semnături (multe primării au refuzat atestarea lor, altele le-au invalidat pentru motive ridicole: lipsa numărului de apartament sau de bloc, de exemplu);

Prin invalidarea acestor 10.291 de semnături de către Curtea Constituţională, 3 judeţe din totalul de 11 necesare care ar fi trebuit să aibă câte peste 5.000 de semnături atestate au coborât sub acest prag: a) Iaşi (CCR a invalidat 536 de semnături din totalul de 5.318 semnături deja validate de primării), b) Maramureş (CCR a invalidat 93 de semnături din totalul de 5.076 de semnături deja validate de primării), c) Sibiu (CCR a invalidat 196 de semnături din totalul de 5.027 de semnături validate deja de primării).

Motivele invocate de Curtea Constituţională pentru invalidarea semnăturilor sunt următoarele:

Primăriile care au realizat atestarea nu au indicat calitatea persoanei care a fost desemnată pentru atestarea semnăturilor;

Lipsa ştampilei din partea primăriilor;

Primăriile nu au trimis împuternicirile pentru persoanele care au efectuat atestarea semnăturilor.

Niciunul dintre aceste motive de invalidare a unor semnături de către CCR nu sunt imputabile iniţiatorilor iniţiativei civice Oameni noi în politică şi nu demonstrează în vreun fel lipsa semnăturilor. Dimpotrivă, la depunerea semnăturilor validate de către primării la camera competentă a Parlamentului, toate cerinţele legale erau îndeplinite. Hotărârea CCR este o validare a abuzurilor primăriilor şi o invalidare a semnăturilor strânse corect de către cetăţeni, bazându-se pe o interpretare mecanicistă a legii.

Motivele invalidării de către CCR a peste 10.000 de semnături pot fi cel mult interpretate ca omisiuni sau neregularităţi din partea primăriilor, care derivă din incompetenţa sau reaua credinţă a primarilor.

În fapt, semnăturile au existat, au fost atestate de primării sunt la modul concret o realitate care a fost ignorată de către CCR.

Atestarea semnăturilor este în competenţa exclusivă a primăriilor. Or CCR şi-a arogat o atribuţie care nu îi este conferită legal. CCR trebuia doar să constate îndeplinirea obligaţiei pentru ca o iniţiativă cetăţenească să intre în dezbatere parlamentară: peste 100.000 de semnături atestate la nivel naţional şi cel puţin câte 5000 de semnături atestate în 11 judeţe (inclusiv Bucureşti). Toate aceste cifre fuseseră depăşite.

Conform proceselor verbale de predare-primire încheiate între Preşedintele Comitetului de iniţiativă, Mihai Poliţeanu, şi Senatul României, au fost validate de către primării şi primite de către Senat un număr de 109.874 de semnături, fiind îndeplinit criteriul numărului de cel puţin 100.000 de susţinători. De asemenea, al doilea criteriu, cel al dispersiei teritoriale, este îndeplinit: au fost înregistrate câte cel puţin 5.000 de semnături din 11 judeţe:

Bucureşti: 19.095 de semnături

Cluj: 7.256 de semnături

Bihor: 6.232 de semnături

Timiş: 6.231 de semnături

Braşov: 5.846 de semnături

Arad: 5.840 de semnături

Prahova: 5.506 semnături

Argeş: 5.363 de semnături

Iaşi: 5.318 semnături

Maramureş: 5.076 de semnături

Sibiu: 5.027 de semnături

Menţionăm ca la solicitarea Preşedintelui Comitetului de Initiaţivă către CCR de a publica opisurile primite de către Curte, precum şi numărul total de semnături primite de la Senat, CCR a refuzat să le comunice pe motiv că nu sunt informaţii de interes public.

Având în vedere hotărârea prin care CCR s-a făcut părtaşă unui abuz, solicităm partidelor politice parlamentare să preia integral proiectul de lege de reformă electorală Oameni noi în politică şi să-l înregistreze ca iniţiativă legislativă în Parlament. Le amintim că acest proiect de lege are sprijinul exprimat în mod manifest, prin semnătură, a peste 140.000 de români cu drept de vot, a scris Mihai Politeanu pe Facebook, după aflarea motivării CCR.

Tags: , , , ,
bani

CCR: Legea bugetului de stat pe anul 2019 este constituţională

Curtea Constituţională a României a respins, miercuri, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis privind Legea bugetului de stat pe anul 2019, stabilind că actul normativ este constituţional, au precizat, pentru AGERPRES, oficiali ai CCR. Sursele citate au menţionat că decizia a fost luată cu majoritate de voturi.

Pe 22 februarie, şeful statului a trimis CCR o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii bugetului de stat pe anul în curs. În documentul transmis CCR, preşedintele arăta, printre altele, că Legea bugetului a fost adoptată cu încălcarea rolului şi atribuţiilor Consiliului Fiscal, care trebuia să emită o opinie cu privire la toate amendamentele admise pe parcursul dezbaterilor parlamentare. Mai multe detalii AICI!

Tags: , , , ,
primul_tur_al_alegerilor_prezidentiale_validat_de_curtea_constitutionala

Legea Salarizării. Se cere sesizarea Curţii Constituţionale

Asociaţia Procurorilor din România anunţă că a sesizat Avocatul Poporului, Preşedintele României şi instanţa supremă cu privire la legea salarizării unitare, în sensul de a o ataca la CCR, considerând că se face o diferenţă de statut între judecători şi procurori.

“Asociaţia Procurorilor din România consideră că este încălcat principiul constituţional al legalităţii în faţa legii, întrucât prin adoptarea acestei legi se creează o diferenţă de statut financiar între procurori şi judecători, subiecţi constituţionali cu statut identic. Ţinem să subliniem că prin deciziile sale Curtea Constituţională a reţinut că principiul egalităţii de drepturi se traduce prin reglementarea şi aplicarea unui tratament juridic similar tuturor subiecţilor de drept aflaţi în situaţii juridice similare. Prin adoptarea legii în forma actuală se încalcă principiile stabile de normele constituţionale ceea ce poate genera o afectare importantă a sistemului judiciar in ansamblul său”, transmite asociaţia.

Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, în calitate de for decizional, cu 188 de voturi „pentru”, 28 de voturi „împotrivă şi 47 de abţineri, proiectul de lege privind salarizarea personalului bugetar.

Tags: , , ,
bani

Decizia de neconstituționalitate a CCR privind legea conversiei întărește premisele favorabile băncilor (analiză)

Decizia de neconstituționalitate a Curții Constituționale privind legea conversiei întărește premise favorabile băncilor, se arată într-o analiză a companiei de trading Tradeville.

“La începutul anului, sectorul bancar a avut cea mai slabă evoluție din indicele BET. Acțiunile principalelor bănci au fost ținute sub presiune de posibilitatea ca legea conversiei creditelor în franci elvețieni la cursul istoric să primească girul Curții Constituționale, inițial programat pentru 18 ianuarie, apoi 7 februarie. Cea mai afectată ar fi fost Banca Transilvania (TLV), care a preluat un portofoliu de credite în franci odată cu sucursalele locale ale Volksbank. În 2015, banca a derulat un program voluntar de renegociere, care a fost acceptat de peste 83% dintre clienții vizați, însă temerile investitorilor erau că aceste contracte au rămas deschise unei renegocieri suplimentare”, apreciază Georgiana Androne, analist de investiții.

Celelalte două bănci locale listate, BRD (BRD) și Banca Comercială Carpatica (BCC), sunt expuse “foarte puțin sau deloc” la creditele în franci elvețieni.

Totuși, săptămâna aceasta investitorii au fost scutiți de nevoia de a face astfel de calcule de risc deoarece Curtea Constituțională a decis că legea conversiei este neconstituțională.

“Într-un context macroeconomic în care Romania s-a bucurat de cea mai rapidă creștere economică din Uniunea Europeană în trimestrul al treilea, susținută de avansul consumului și al creditării în lei, sectoarele ciclice, precum cel bancar, captează trenduri de creștere structurală a veniturilor, pe termen lung. Astfel, apreciem că decizia Curții Constituționale întărește premisele favorabile băncilor”, spune Georgiana Androne.

Analista de la TradeVille apreciază că deși o astfel de evoluție pozitivă nu este nici pe departe garantată, ipoteza este susținută și de faptul că titlurile TLV au atins, în orele de după anunțul Curții Constituționale, noi maxime istorice.

Curtea Constituțională a României a decis marți că este neconstituțional proiectul de lege referitor la conversia creditelor în franci elvețieni.

CCR a admis obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori.

Proiectul de lege privind conversia creditelor în franci elvețieni a fost adoptat de plenul Camerei Deputaților pe 18 octombrie 2016.

Potrivit actului normativ, creditele în franci elvețieni se convertesc în lei la cursul de la data încheierii contractului. Conversia se realizează prin act adițional. Costurile creditului convertit în lei vor fi negociate cu consumatorul, respectându-se principiul bunei credințe și diligențele profesionale, astfel încât obligațiile de plată să nu fie mai împovărătoare pentru consumator.

Tags: , , ,
avocat_dreptcivil

CCR: Sesizarea Avocatului Poporului pe OUG 13 – respinsă ca inadmisibilă

Curtea Constituţională a respins joi ca inadmisibilă sesizarea Avocatului Poporului privind OUG 13 a anunţat preşedintele Curţii, Valer Dorneanu.

“Vă rog, să constataţi că OUG 13 a fost abrogată, după sesizarea Avocatului Poporului şi din acest punct de vedere noi nu putem constata admisibilitatea sesizării, dacă OUG a întrunit condiţiile de oportunitate, nici pe fond, nici pe modalitatea extrinsecă de control. În aceste condiţii, cu majoritate de voturi am luat decizia respingerii sesizării, ca devenită inadmisibilă”, a declarat preşedintele CCR, Valer Dorneanu.

CCR poate verifica doar constituţionalitatea legilor şi ordonanţe în vigoare.

“Verificând legalitatea sesizării am constatat că Avocatul Poporului era îndreptăţi să ne sesizeze, referindu-se la o ordonanţă care era în vigoare. În ceea ce priveşte admisibilitatea cererii, potrivit articolului 29 din legea noastră de organizare, noi verificăm constituţionalitatea legilor sau ordonanţelor în vigoare”, mai spus Dorneanu.

Curtea s-a pronunţat anterior pe constituţionalitatea unor legi abrogate în timpul proceselor ridicate de către părţi, atunci când ele au produs efecte juridice, a precizat Dorneanu.

“În primul rând, că nici din intervenţia procurorului, nici din analiza pe care am făcut-o noi, nu am găsit elemente care să fi fost deja aplicate şi să fi produs efecte juridice”, a adăugat Dorneanu.

Dorneanu a mai spus că CCR nu poate judeca în funcţie de “supoziţii”, în contextul în care a fost întrebat ce se va întâmpla dacă OUG 14 va fi abrogată.

Excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Avocatul Poporului

Curtea Constituţională a luat în discuţie joi sesizarea Avocatului Poporului privind neconstituţionalitatea ordonanţei de urgenţă referitoare la modificarea Codurilor penale. Astfel, judecătorii se vor pronunţa pe fondul ordonanţei, după ce miercuri aceeaşi instituţie a luat în discuţie problema de formă, respectiv dacă Guvernul putea emite ordonanţă de urgenţă de modificare a Codurilor penale.

Avocatul Poporului, Victor Ciorbea a precizat săptămâna trecută că OUG privind Codurile, care dezincriminează mai multe infracţiuni, scoate de sub incidenţa legii penale activitatea aproape întregii administraţii din România, fapt care a stat la baza ridicării excepţiei de neconstituţionalitate la CCR.

“Am decis să ridic excepţia de neconstituţionalitate a OUG nr. 13/2017, care va pleca în câteva minute spre CCR. (…) OUG este neconstituţională în ansamblu, în opinia noastră”, a spus vineri Avocatul Poporului, Victor Ciorbea.

El a menţionat că în excepţia de neconstituţionalitate se arată că nu sunt îndeplinite criteriile privind urgenţa adoptării acestei ordonanţe, dar sunt incluse şi obiecţii cu privire la modul de legiferare în privinţa abuzului în serviciu, care discriminează între diverse acte normative şi “scoate de sub incidenţa legii penale activitatea aproape întregii administraţii din România”.

Prin această limitare, a explicat Victor Ciorbea, se scoate de sub incidenţa legii penale activitatea aproape întregii administraţii, fapt care a stat la baza ridicării excepţiei de neconstituţionalitate de către Avocatul Poporului şi sesizarea CCR.

Avocatul Poporului a precizat că a anexat la excepţia de neconstituţionalitate privind OUG pe Justiţie, trimisă CCR, şi o scrisoare de 25 de pagini primită de la procurorul general Augustin Lazăr, în care sunt sesizate elemente de neconstituţionalitate.

CCR a decis că nu există niciun conflict între Parlament şi Guvern

Preşedintele Curţii Constituţionale Valer Dorneanu a declarat, miercuri, după analiza sesizărilor lui Klaus Iohannis şi CSM privind OUG 1, că nu există un conflict juridic de natură constituţională în privinţa OUG 13 de modificare a Codurilor penale şi că guvernul Grindeanu a acţionat legal în sfera lui de competenţă.

“În situaţia de fapt noi am constatat că nu există un asemenea conflict nici între autoritatea judecătorească şi Guvern, nici între Parlament şi Guvern”, a declarat preşedintele CSM, Valer Dorneanu, cu privire la sesizarea transmisă CCR de preşedintele României şi CSM ca existând între puterea legislativă şi Guvern pe de-o parte, între CSM şi Guvern.

Valer Dorneanu a afirmat că nu orice conflict dintre autorităţi îndeplineşte condiţia unui conflict juridic de natură constituţională.

“În privinţa naturii conflictului dintre Parlament şi Guvern, s-a spus că în acest caz Guvernul şi-a arogat o putere de legiferare care nu este atribuită prin Constituţie şi că a exagerat prin utilizarea OUG. Este adevărat că potrivit principiului separaţiei puterilor, Parlamentul este cel care are suverantitatea legislativă şi competenţa de a da legi organice primare. Guvernul de regula nu are o asemenea competenţă. În mod excepţional, chiar însă chiar prin Constituţie Guvernul poate fi delegat de puterea legislativă să emită ordonanţe fie simple, fie de urgenţă”, a spus Dorneanu.

Dacă în cazul ordonanţelor simple acest lucru se derulează sub “controlul strict” al Parlamentului în sensul că acesta “îi delimitează sfera”, în cazul OUG, această delegare este ceva mai largă, Guvernul putând să le dea atunci când are de rezolvat o situaţie execepţională care nu poate fi evitată altminteri, a spus preşedintele CCR.

“Guvernul este împiedicat să dea asemenea ordonanţe doar în patru situaţii, unele din ele ar privi afectarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor. În această privinţa nu există un conflict pentru că Guvernul a acţionat legal în sfera lui de competenţă de a emite ordonanţe”, a mai spus acesta.

Practic conflictul a pornit de la OUG 13/2017 şi abrogarea acestei OUG nu poate opri procesul constituţional în curs de derulare pentru că aşa cum în repetate rânduri CCR s-a pronunţat chiar în cazul unor conflicte sesizate de fostul guvern Ponta, a spus Dorneanu

“Renunţarea sau abrogarea unui act normativ nu poate opri din mersul procesual constituţional al acesteia. Ca atare, nu are relevanţă abrogarea OUG nr. 13. Această OUG poate avea consecinţe mâine (joi-n.r.) când o să judecăm constituţionalitatea ordonanţa. Urgenţa şi oportunitatea OUG nu este de competenţa CCR să o verifice în această sesizare. Noi nu analizăm aici actul normativ care a declanşat-o, ci acţiuni care încalcă atribuţiile şi prerogativele celeilalte puteri”, a spus preşedintele CCR.

Procurorul General renunţă la procesul pe OUG 13

Un consilier al Parchetului General a anunţat, miercuri, la Curtea de Apel Bucureşti, că instituţia renunţă la cererea de chemare în judecată în care se solicitau suspendarea şi anularea Ordonanţei de Urgenţă (OUG) 13 privind modificarea Codurilor Penale, dar şi sesizarea Curţii Constituţionale.

Cererea de renunţare la judecată vine după ce Ordonanţa de Urgenţă 13 a fost abrogată de Guvern.

Vineri, Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a sesizat Secţia Contencios Administrativ a Curţii de Apel Bucureşti, cerând suspendarea ordonanţei privind modificarea codurilor penale, anularea acesteia şi sesizarea Curţii Constituţionale.

“În motivarea acţiunii s-a învederat faptul că suspendarea actului administrativ normativ are un interes public major, întrucât actul administrativ normativ are ca efect perturbarea gravă a întregii activităţi a Ministerului Public şi obstrucţionează bunul mers al actului de justiţie, în condiţiile în care persoane care au săvârşit fapte de natură penală vor fi ocrotite prin noua reglementare de tragere la răspundere penală. Totodată, adoptarea acestei ordonanţe împiedică realizarea rolului constituţional al Ministerului Public, de a reprezenta interesele generale ale societăţii, de a apăra ordinea de drept, drepturile şi libertăţile cetăţenilor”, transmitea Parchetul General printr-un comunicat de presă remis vineri seară.

Procurorii susţineau că ordonanţa îşi va produce efectele la data de 9 februarie, acestea neputând fi reparate având în vedere că actul normativ se va aplica ca lege penală mai favorabilă, indiferent dacă CCR o declară neconstituţională.

 

Tags: , , , , ,
swissfranc

Legea conversiei creditelor în franci elveţieni, neconstituţională

Curtea Constituţională a decis marţi că legea conversiei creditelor în franci elveţieni la cursul istoric este neconstituţională deoarece încalcă principiul bicameralismului, a precizat preşedintele CCR, Valer Dorneanu.

“Nu se poate face conversie la data la care s-a luat creditul. Solutia la data încheiererii contractelor e greşită. Principalul motiv pe care am respuns acesasta lege e încălcarea principiului bicameralismului”, a anunţat Dorneanu.

O decizie era aşteptată încă din noiembrie 2016, dar a fost amânată de judecătorii Curţii Constituţionale pentru 18 ianuarie şi, apoi, pentru 7 februarie 2017. Sesizarea a fost trimisă de guvernul lui Dacian Cioloş la Curte pe 24 octombrie, după adoptarea de către Parlament a legii care prevede conversia creditelor în franci elveţieni la cursul istoric. Cioloş a precizat că Executivul a atacat legea la CCR pentru clarificări, nu pentru că este împotriva ei.

Conform ultimelor date ale Băncii Naţionale a României, în toamna anului trecut existau circa 40.000 de contracte de împrumut în franci elveţieni. Situaţia tensionată din România a creat o fluctuaţie a monedei naţionale în raport cu principalele valute. Claudiu Cazacu, analistul-şef al XTB România a precizat că mai afectaţi de aceste variaţii sunt cei care au credite în valută.

Francul elveţian a închis anul 2016 la o paritate de 4,1998 lei, atingând marţi, şapte februarie valoarea de 4,2139 lei. În 2015, valoarea medie anuală a monedei elveţiene a fost de 4,1684 de lei pentru un franc, după ce în 2014 BNR cota un franc elveţian la 3,6592 de lei.

Pe de altă parte, săptămâna trecută, Raiffeisen Bank a făcut o ofertă clienţilor care doresc să convertească în lei creditele în franci elveţieni, anunţând un discount de 25% din sold. Banca a precizat că sunt eligibili clienţii cu un grad de îndatorare a familiei de peste 60%.

Anterior, Raiffeisen Bank lansase o altă ofertă, prin care, clienţii obţineau pe loc o reducere de 10% şi încă 5% în următorii doi ani. Oferta era însă valabilă doar pentru clienţii cu un grad de îndatorare de peste 65%.

Tags: , , ,
primul_tur_al_alegerilor_prezidentiale_validat_de_curtea_constitutionala

Avocatul Poporului sesizează CCR pe OUG privind modificarea Codurilor penale

Avocatul Poporului, Victor Ciorbea a declarat vineri că va ridica la CCR excepţia de neconstituţionalitate pentru “OUG 13 din acest an” (nr-OUG de modificare a Codurilor penale, precizând că documentul va fi trimis “în câteva minute” la Curtea Constituţională.

Anterior, Ciorbea declarase, întrebat ce demers va face privind OUG pe Justiţie adoptată marţi seara, că instituţia pe care o conduce nu are competenţa, potrivit legii de funcţionare, să atace la CCR prevederi din acte normative care nu sunt în vigoare.

Însă, preşedintele Klaus Iohannis a spus, după o discuţie cu Ciorbea, că acesta poate sesiza CCR chiar dacă unele articole din OUG nu au intrat în vigoare şi speră că acest demers va fi făcut în zilele următoare.

“Dacă există decizii ale CCR care fac excepţie de la această prevedere legală, le analizăm şi vedem ce se poate face”, a spus atunci Avocatul Poporului.

 

Tags: , , , ,
00148856_large

OUG din justiţie, adoptate şi publicate în Monitorul Oficial. Proteste cu sute de mii de oameni în miez de noapte

Guvernul a adoptat în şedinţa de marţi seara un proiect de lege privind graţierea şi unul privind modificarea legii 254/2013 privind executarea pedepselor, dar şi o ordonanţă de urgenţă privind modificarea Codurilor penale.

Anunțul a fost făcut de Ministrul Justiţiei, Florin Iordache, care mai precizat că primele două proiecte de lege vor merge la Parlament în procedură de urgenţă.

OUG publicată în Monitorul Oficial după 01.00 noaptea

Ordonanţa de Urgenţă adoptată de Guvernul Grindeanu marţi seară privind modificarea codurilor penale a fost publicată în Monitorul Oficial şi urmează să intre în vigoare la 10 zile de la publicare.

Articolul 297 din Codul penal care defineşte abuzul în serviciu va avea următorul cuprins: “1 – fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu ştiinţă, îndeplineşte un act prin încălcarea unor dispoziţii expres dintr-o lege, ordonanţă sau o Odonanţă de Urgenţă a Guvernului sau nu îndeplineşte un act prevăzut de dispoziţiile exprese dintr-o lege, o ordonanţă sau o Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului şi prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 de lei ori o vătămare gravă, certă şi efectivă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice astfel cum sunt prevăzute şi garantate de legile în vigoare se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.

Acelaşi articol modificat din Codul penal prevede că aceste dispoziţii “nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative”.

De asemenea, în Ordonanţa de Urgenţă este prevăzută introducerea unui nou alineat la articolul 290 conform căruia “denunţul se depune la organul de urmărire penală competent în termen de 6 luni de la data săvârşirii faptei prevăzute de legea penală”.

Marţi noapte, peste 15.000 de persoane protestează în Piaţa Victoriei faţă de cele două acte normative adoptate de Guvern marţi seară – OUG privind modificarea codurilor penale şi proiectul de lege privind graţierea unor fapte.

Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a afirmat că ordonanţa de urgenţă prin care sunt modificate Codul Penal şi Codul de Procedură Penală sunt ofensatoare pentru autoritatea judecătorească şi că este nevoie ca ordonanţa să fie atacată la Curtea Constituţională.

Proteste în toată ţara: 12.000 de oameni la Bucureşti, 10.000 la Cluj

10.000 de clujeni au protestat în miez de noapte după ce Guvernul a adoptat legea graţierii şi modificare codurilor penale. Au mers în marş în cartierele oraşului: Mărăşti, Gheorgheni, Mănăştur şi au scandat „Nu vrem să fim o nație de sclavi”, „DNA să vină vă ia” , „Hoții! Hoții” , „PSD, Ciuma roșie”.

CSM sesizează CCR. Declaraţii dure ale preşedintelui Iohannis

Membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au votat în unanimitate, la vedere, sesizarea Curţii Constituţionale cu un conflict de natură constituţională între puterea judecatorească şi cea executivă, în cazul OUG de modificare a codurilor penale adoptat marţi noapte de Guvern, fără avizul CSM.

Klaus Iohannis, declaraţii dure pe Facebook

“Ceea ce a făcut Guvernul noaptea trecută este inacceptabil, este o ofensă adusă Justiţiei. Singura cale pe care nu o accept este să nu facem nimic. De aceea, am fost în această dimineață la şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii pentru a vedea ce soluţii sunt să blocăm atacul la statul de drept. Am constatat că magistrații sunt indignați de deciziile Executivului şi sunt hotărâţi să acţioneze solidar pentru menținerea independenței Justiției. Conflictul instituțional este evident, iar CSM va sesiza Curtea Constituțională, care poate inclusiv anula Ordonanța de Urgență”, a scris preşedintele pe reţeaua de socializare

Noi proteste, miercuri, în toată ţara

Peste 1.000 de oameni protestează, miercuri, dimineaţa în Piața Victoriei față de adoptarea OUG privind modificarea, marți seară după ora 22:00, a codurilor penale și de procedură penală.

Un protest de amploare este programat şi pentru după-amiază, care vizează nu doar oamenii din Bucureşti, ci din întreaga ţară:

”Invităm lumea din restul României să se alăture la Bucureşti, pentru a scăpa de acest coşmar. Începând de azi, studenţii au gratuit transportul cu trenul, deci este şi mai uşor să ajungă în Bucureşti”, se arată în mesajul publicat pe Facebook.

Manifestaţiile încep la ora 17.00. 

 

Tags: , , , , , , , ,
swissfranc

Conversia creditelor în franci elveţieni, amânată la CCR

Curtea Constituțională a României (CCR) a amânat, miercuri, pentru 7 februarie, pronunțarea în cazul sesizării Guvernului privind proiectul de lege referitor la conversia creditelor în franci elvețieni.

“Am amânat pentru examinarea mai adâncă a problematicii și pentru a da o decizie care să fie și în consonanță, nu în sensul soluției finale admitere sau respingere, cu analiza pe care am făcut-o acolo cu privire la retroactivitate, cu privire la impreviziune, dacă se aplică și aici sau nu”, a declarat președintele CCR, Valer Dorneanu, după ședința Curții.

Întrebat de jurnaliști dacă a mai cerut de la instanțe dosare sau alte precizări, el a negat. “Nu am mai cerut nimic, doar simțim nevoia unei aprofundări a motivelor pentru care vom da o soluție sau alta”, a menționat Dorneanu.

Potrivit acestuia, motivarea deciziei CCR referitoare la darea în plată a fost pusă pe site. “Au văzut-o apărătorii celor în cauză cu mare operativitate și nu au mai cerut termen, după cum ați văzut și apare curând și în Monitorul Oficial”, a adăugat Dorneanu.

Guvernul Cioloș a contestat anul trecut la CCR proiectul de lege adoptat de Parlament referitor la conversia creditelor în franci elvețieni la cursul de la data acordării.

Dacian Cioloș, premier la acea dată, preciza că Guvernul a atacat legea la CCR pentru clarificări, nu pentru că este împotriva ei.

“Vreau să precizez din start că Guvernul a dat un punct de vedere pozitiv cu anumite amendamente. De ce amendamente? Pentru că, din punctul nostru de vedere, este important ca această lege să-i vizeze pe cei cărora le e pus în pericol venitul lunar din cauza ratelor la bancă în urma modului cum au evoluat aceste credite. Faptul că am trimis la CCR această lege nu este pentru că suntem împotriva ei. Sunt acolo câteva elemente, așa cum a fost ea votată în Parlament — pentru că, din păcate, Parlamentul nu a luat în considerare amendamentele pe care le-am propus — care, din punctul nostru de vedere, ar fi făcut-o aplicabilă și dacă nu clarificăm constituționalitatea acum, înainte de a intra ea în vigoare, există riscul ca ea să producă efecte și peste câteva luni altcineva să o atace, o bancă sau… Oricine altcineva poate să o atace și va crea mai multe probleme celor care așteaptă să li se rezolve problemele”, declara Cioloș.

Proiectul de lege privind conversia creditelor în franci elvețieni a fost adoptat de plenul Camerei Deputaților pe 18 octombrie 2016.

Potrivit actului normativ, creditele în franci elvețieni se convertesc în lei la cursul de la data încheierii contractului. Conversia se realizează prin act adițional. Costurile creditului convertit în lei vor fi negociate cu consumatorul, respectându-se principiul bunei credințe și diligențele profesionale, astfel încât obligațiile de plată să nu fie mai împovărătoare pentru consumator.

La cererea consumatorilor, băncile care au procedat la conversia creditelor în franci elvețieni pot să revină la contractul în franci elvețieni și vor efectua conversia în condițiile prezentei legi, iar sumele pe care creditorul le-ar fi încasat în plus de la împrumutat în perioada scursă de la data efectuării conversiei din franci elvețieni în lei sau euro, conform ofertei băncii, până la data încheierii noului act adițional pentru conversie efectuată se calculează conform contractului de credit.

Tags: , , , ,
primacasa_78515400

Legea dării în plată este parţial neconstituţională. Cum justifică CCR

Judecătorii CCR au admis marţi excepţii la legea dării în plată şi au respins altele, a anunţat preşedintele CCR Valer Dorneanu, precizând că se poate spune că legea e parţial neconstituţională.

“Practic, am admis excepţia de neconstituţionalitate, s-a constatat că sintagma <<precum şi din devalorizarea bunurilor imobile>>, sintagmă care era conţinută în art. 11 teza I, este neconstituţională. Sintagma se referea la faptul că sunt aplicabile şi acelor situaţii care privesc devalorizarea bunurilor imobile. Or, obiectul procesului era plata contractului, nu era vorba de bunuri imobile şi din acest punct de vedere va fi eliminată această sintagmă”, a spus Valer Dorneanu.

Preşedintele CCR a mai spus că a fost admisă parţial o altă excepţie: “Am admis, de asemenea, excepţia de neconstituţionalitate şi am constatat că prevederile art. 11 teza I, raportate la art. 3, teza II, art. 4, art. 7 şi art. 8 din legea 77 sunt constituţionale în măsura în care instanţa judecătorească verifică condiţiile referitoare la existenţa impreviziunii. Fac precizarea că această posibilitate nu o aveau instanţele sesizate de bănci sau de părţi şi de aici încolo instanţele de judecată vor trebui să aibă în vedere toate implicaţiile teoriei impreviziunii, şi cu privire la riscuri şi la proporţionalitate şi la celelalte aspecte”.

Tags: , , , ,
swissfranc

Cioloş explică de ce legea conversiei a fost atacată la CCR

Premierul Dacian Cioloş a declarat, marţi, că Guvernul a decis să atace Legea conversiei creditelor la CCR nu pentru că nu este de acord cu ea, ci pentru că trebuie clarificate anumite vulnerabilităţi constituţionale ale legii înainte ca ea să îşi producă efectele, astfel încât să fie aplicabilă.

“Faptul că am trimis la CCR această lege nu e pentru că suntem împotriva ei, ci pentru că considerăm că sunt acolo câteva elemente, aşa cum a fost votată ea de Parlament, pentru că din păcate Parlamentul nu a luat în considerare amendamentele pe care le-am propus care din punctul nostru de vedere ar fi făcut-o aplicabilă, şi dacă nu clarificăm constituţionalitatea acum, înainte de a intra ea în vigoare există riscul ca ea să producă efecte şi peste câteva luni altcineva să o atace, o bancă sau oricine altcineva. (…) Atunci va crea mai multe probleme celor care aşteaptă să li se rezolve problemele”, a explicat premierul.

Şeful Executivului a mai spus că trebuie văzut dacă legea, în forma aprobată de Parlament, serveşte oamenii cu probleme reale sau unor speculatori, adăugând că Guvernul va corecta actul normativ imediat după decizia Curţii Constituţionale.

“Deci vrem să vedem dacă sunt elemente de neconstituţionalitate, să le clarificăm acum şi vă promit că în măsura în care CCR va da un răspuns rapid guvernul va lua toate măsurile pentru a corecta acele lucruri în lege în aşa fel încât ea să aibă acea adresabilitatea oamenilor care chiar au probleme şi nu a speculatorilor. (…) Din cei câteva zeci de mii de creditori în franci elveţieni sunt 200 de creditori care au luat împrumuturi de peste 250.000 de franci elveţieni şi cei 200 totalizează peste un milliard de lei din cei 5 şi ceva miliarde câţi au fost împrumutaţi. Deci nu vrem ca din cauza unor speculatori care au speculat atunci cursul francului să tragă ponoasele acum cei care într-adevăr au probleme. Acesta a fost motivul pentru care am trimis legea la CCR şi în măsura în care vom avea răspunsul rapid de la CCR vom veni şi cu măsurile pentru a corecta aceste lucruri, pentru ca această lege să poată fi aplicată fără riscul ca ea să fie atacată ulterior la CCR după ce îşi face efectele”, a mai susţinut Dacian Cioloş.

Guvernul contestă la CCR legea privind conversia creditelor din franci elveţieni în lei, au declarat miercuri seara pentru MEDIAFAX surse guvernamentale.

”Executivul a susţinut măsurile de sprijin cu caracter social, dar forma adoptată depăşeşte acest criteriu”, au explicat sursele citate.

Legea privind conversia creditelor din franci elveţieni în lei a primit marţi votul final din partea deputaţilor, înregistrându-se 248 de voturi ”pentru”, niciunul împotrivă şi nicio abţinere, după ce atât pragul de 250.000 de franci, cât şi gradul de îndatorare de 50% au fost eliminate.

Potrivit modificărilor făcute de comisie, conversia ar urma să se facă prin act adiţional la contractul de credit la cursul de schimb la data încheierii contractului, deputaţii eliminând sintagma ”prin hotărâre judecătorească”.

Deputaţii nu au fost însă de acord ca perioada de implementare a legii conversiei creditelor în franci elveţieni să fie mai mică de 60 de zile, aşa cum prevede textul iniţial al proiectului.

Tags: , , , , ,
primul_tur_al_alegerilor_prezidentiale_validat_de_curtea_constitutionala

Curtea Constituţională dezbate astăzi sporurile bugetarilor şi legea ce îi scapă pe aleşii care şi-au angajat rudele

Curtea Constituţională (CCR) dezbate miercuri legea care prevede că aleşii care şi-au angajat rudele la cabinetul parlamentar înainte de 21 august 2013 nu pot fi acuzaţi de conflict de interese, dar şi o serie de acte normative prin care au fost acordate sporuri financiare pentru bugetari.

Legile care prevăd sporuri şi stimulente financiare pentru bugetarii din administraţie, din Ministerul Transporturilor şi Sănătate, precum şi cei care deţin titluri de doctor, au fost atacate la CCR de către Guvern în luna iulie.

Una dintre legile atacate de Executiv la CCR este statutul funcţionarilor publici, act normativ modificat în iunie de Parlament şi care prevede acordarea pentru personalul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (A.N.F.P.), inclusiv demnitarii, a unui spor pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică de 50%, aplicat salariului de bază lunar, care face parte din acesta şi care constituie bază de calcul pentru sporuri şi alte drepturi care se acordă în raport cu salariul de bază.

Guvernul a atacat la CCR încă două legi privind majorări salariale acordate bugetarilor – personalului bugetar care posedă titlul ştiinţific de doctor, personalului din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii şi din Ministerul Transporturilor.

O altă modificare contestată la CCR prevede o majorare de 10% a salariului pentru personalul din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea, în coordonarea Guvernului, ministerelor şi a celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, precum şi din cele aflate în coordonarea prim-ministrului şi cele aflate sub controlul Parlamentului, în cazul în care, fie sunt structuri nou înfiinţate, fie contractul colectiv de muncă a expirat.

Totodată, Guvernul a sesizat Curtea Constituţională a României cu privire la dispoziţiile Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.68/2015 pentru aprobarea unor măsuri de gestionare a instrumentelor structurale din domeniul transporturilor, adoptată de Parlament în 28 iunie 2016.

Amendamentul contestat propune majorarea salariilor de bază ale personalului din cadrul Ministerului Transporturilor cu 23 de clase de salarizare succesive faţă de clasa deţinută, respectiv o majorare salarială de 57,5%, începând cu 1 septembrie 2016.

Executivul a atacat la CCR şi modificările aduse de Parlament legilor 95/2006 şi 263/2004, prin care Ministerul Sănătăţii şi instituţiile cu reţea sanitară pot acorda personalului medical stimulente lunare în limita a două salarii brute pe ţară, pe motiv că nu există stabilită sursa de finanţare.

În toate aceste cazuri Executivul a subliniat că există riscul ca impactul suplimentar generat de aplicarea acestor măsuri să nu poată fi acoperit din bugetul aprobat prin Legea bugetului pentru anul 2016, lege adoptată de Parlamentul României.

Legea care prevede că aleşii care şi-au angajat rudele la cabinetul parlamentar înainte de 21 august 2013 nu pot fi acuzaţi de conflict de interese a fost atacată la CCR de 98 de deputaţi de la PSD, UDMR, minorităţi, plus un reprezentant PNL.

Textul sesizării a fost semnat de 76 de deputaţi PSD, 13 UDMR, 9 reprezentanţi ai minorităţilor şi un liberal, iar adresa de înaintare a sesizării de neconstituţionalitate a fost semnată de liderul deputaţilor PSD, Florin Pâslaru, în condiţiile în care proiectul a fost iniţiat de actualul preşedinte interimar al Camerei Deputaţilor din partea PSD, Florin Iordache, şi de deputatul UDMR Marton Arpad, fiind votat de parlamentari de la toate partidele.

Unul dintre motivele invocate de semnatarii sesizării este acela că legea ”ar putea conduce la un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie” deoarece actul normativ introduce el însuşi o interpretare cu privire la conflictul de interese.

Un al doilea motiv invocat de autorii sesizării de neconstituţionalitate este că legea ”are efecte retroactive încălcând principiul neretroactivităţii legii consacrat de prevederile art. 15 alin. 2 din Constituţia României: <<Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile >>”. ”Prin interpretarea art. 38 alin (11) din legea nr. 96.2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor va apărea o contradicţie între dispoziţiile din legea generală 161/2003 şi dispoziţiile din legea specifică 161/2003 încălcându-se spiritul Constituţiei”, mai arată autorii sesizării.

De asemenea, în textul sesizării se mai precizează: ”(Legea, n.r.) asigură o clauză de impunitate retroactivă fiind o <<subtilă dezincriminare retroactivă, o veritabilă amnistie>> pentru parlamentarii care au angajat rude înainte de data la care a intrat în vigoare această interdicţie prevăzută de art. 38 alin (11) din legea nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor, aceştia nemaiputând fi traşi la răspundere juridică penală şi civilă”.

”Trebuie menţionat că infracţiunea de <<Conflict de interese>> prevăzută de art. 301 C.P. nu este aplicabilă unor fapte în care există o vinovăţie, o încălcare a legii, ci se adresează acelei <<zone gri>> în care se incriminează posibilitatea ca funcţionarul public să acţioneze fiindu-i afectată imparţialitatea de un interes personal. (…) Vă solicităm să declaraţi neconstituţională legea privind interpretarea art. 38 alin. (11) din legea nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi senatorilor în raport cu argumentele aduse”, încheie autorii sesizarea trimisă la CCR.

Tags: , , ,
primul_tur_al_alegerilor_prezidentiale_validat_de_curtea_constitutionala

Sporuri şi stimulente financiare, atacate de Guvern la Curtea Constituţională

Legile care prevăd sporuri şi stimulente financiare pentru bugetarii din administraţie, din Ministerul Transporturilor şi Sănătate, precum şi cei care deţin titluri de doctor, au fost atacate la CCR de către Guvern.

Guvernul a sesizat Curtea Constituţională a României cu privire la dispoziţiile proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, adoptat de Parlament în 22 iunie 2016, a anunţat luni Executivul.

Unul dintre amendamentele adoptate la acest proiect de lege vizează reglementarea acordării, pentru personalul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (A.N.F.P.), inclusiv demnitarii, a unui spor pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică de 50%, aplicat salariului de bază lunar, care face parte din acesta şi care constituie bază de calcul pentru sporuri şi alte drepturi care se acordă în raport cu salariul de bază.

Executivul argumentează că acordarea unui astfel de spor de risc ar avea, după calculele Guvernului, un impact bugetar de circa 1,89 milioane de lei în plus, faţă de cheltuielile de personal aprobate în bugetul instituţiei pentru anul 2016, constituind un drept salarial nou. Potrivit calculelor Executivului, acordarea unui astfel de spor pentru întreg personalul încadrat în funcţii publice ar genera un impact bugetar suplimentar de 3,4 miliarde de lei anual.

De asemenea, Guvernul consideră nejustificată necesitatea acordării unei astfel de majorări salariale pentru întreg personalul A.N.F.P., în condiţiile în care nu este definită activitatea specifică ce presupune acordarea unor drepturi salariale suplimentare.

Guvernul mai subliniază că în legea adoptată de Parlament nu se indică sursa de finanţare şi, potrivit art.138 alin (5) din Constituţia României, republicată, nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare.

”Astfel, există riscul ca impactul suplimentar generat de aplicarea acestei măsuri să nu poată fi acoperit din bugetul aprobat prin Legea bugetului pentru anul 2016, lege adoptată de Parlamentul României. Mai mult decât atât, acest lucru ar crea premisele unui dezechilibru bugetar şi, posibil, depăşirea ţintei de deficit (2,95% din PIB, după metodologia ESA), cu consecinţa încălcării Tratatului de la Maastricht”, mai arată Guvernul.

Sporurile pentru cei care posedă titlul de doctor

Guvernul a atacat la CCR încă două legi privind majorări salariale acordate bugetarilor – personalului bugetar care posedă titlul ştiinţific de doctor, personalului din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii şi din Ministerul Transporturilor.

Unul dintre articolele contestate din Legea pentru completarea Legii-cadru nr.284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, precum şi stabilirea unor măsuri fiscal-bugetare, adoptată de Parlament în 8 iunie 2016, prevede acordarea către personalul bugetar care posedă titlu ştiinţific de doctor a unui spor de 15% din salariul de bază, dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul pentru care a obţinut titlul ştiinţific respectiv.

Referitor la această prevedere, Executivul consideră că apare ”problema riscului interpretării confuze şi discreţionare a legislaţiei, cu consecinţa aplicării subiective a acesteia de către angajator”.

O altă modificare contestată la CCR prevede o majorare de 10% a salariului pentru personalul din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea, în coordonarea Guvernului, ministerelor şi a celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, precum şi din cele aflate în coordonarea prim-ministrului şi cele aflate sub controlul Parlamentului, în cazul în care, fie sunt structuri nou înfiinţate, fie contractul colectiv de muncă a expirat.

Referitor la această prevedere, Executivul consideră că prin acest amendament se constituie un drept salarial nou, cu impact financiar nebugetat, iar acordarea acestei majorări numai personalului menţionat de normă constituie o măsură cu caracter discriminatoriu faţă de celelalte categorii de personal.

Totodată, Guvernul a sesizat Curtea Constituţională a României cu privire la dispoziţiile Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.68/2015 pentru aprobarea unor măsuri de gestionare a instrumentelor structurale din domeniul transporturilor, adoptată de Parlament în 28 iunie 2016.

Amendamentul contestat propune majorarea salariilor de bază ale personalului din cadrul Ministerului Transporturilor cu 23 de clase de salarizare succesive faţă de clasa deţinută, respectiv o majorare salarială de 57,5%, începând cu 1 septembrie 2016.

”Acordarea unei majorări salariale suplimentare doar pentru personalul din cadrul aparatului propriu al Ministerului Transporturilor are caracter discriminatoriu şi va duce la inechităţi între personalul din aparatul propriu al ministerelor. prin aplicarea cumulată a prevederilor ordonanţei cu amendamentul adoptat de Parlament, personalul din Ministerul Transporturilor ar urma să beneficieze de o creştere salarială de peste 150%, comparativ cu luna septembrie 2015. Măsura propusă generează presiuni financiare suplimentare asupra cheltuielilor bugetului general consolidat de circa 3,4 milioane de lei, pentru anul 2016 şi 13,6 milioane de lei, pentru 2017”, explică Executivul.

Guvernul reiterează că nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare.

”Astfel, există riscul ca impactul suplimentar generat de aplicarea acestei măsuri să nu poată fi acoperit din bugetul aprobat prin Legea bugetului pentru anul 2016, lege adoptată de Parlamentul României. Mai mult decât atât, acest lucru ar crea premisele unui dezechilibru bugetar şi, posibil, depăşirea ţintei de deficit (2,95% din PIB, după metodologia ESA), cu consecinţa încălcării Tratatului de la Maastricht”, argumentează Guvernul.

Stimulentele lunare pentru personalul medical, vizate de solicitarea Guvernului

Guvernul a atacat la CCR modificările aduse de Parlament legilor 95/2006 şi 263/2004, prin care Ministerul Sănătăţii şi instituţiile cu reţea sanitară pot acorda personalului medical stimulente lunare în limita a două salarii brute pe ţară, pe motiv că nu există stabilită sursa de finanţare.

Guvernul a cerut luni Curţii Constituţionale exercitarea controlului de constituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi pentru modificarea şi completarea art.6 alin (2) din Legea nr. 263/2004 privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă, adoptată de Parlament în 22 iunie 2016.

Executivul contestă prevederea potrivit căreia ministerul Sănătăţii, ministerele şi instituţiile cu reţea sanitară proprie pot acorda personalului medical şi de specialitate stimulente financiare lunare în limita a două salarii minime brute pe ţară.

În sesizare, Guvernul arată că “începând cu anul 2011, salarizarea personalului din sectorul bugetar este reglementată prin Legea-cadru nr.284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare şi a legilor de salarizare elaborate în baza prevederilor acestei legi.(…) Pe de altă parte, adoptarea acestor măsuri ar putea conduce la un impact financiar suplimentar asupra cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat aferente 2016 de circa 3,2 miliarde de lei, respectiv 5,5 miliarde de lei în 2017″.

Totodată, Executivul sesizează faptul că nu este indicată sursa de finanţare.

“Există riscul ca impactul suplimentar generat de aplicarea acestei măsuri să nu poată fi acoperit din bugetul aprobat prin Legea bugetului pentru anul 2016, lege adoptată de Parlamentul României. Mai mult decât atât, acest lucru ar crea premisele unui dezechilibru bugetar şi, posibil, depăşirea ţintei de deficit (2,95% din PIB, după metodologia ESA), cu consecinţa încălcării Tratatului de la Maastrich”, se arată într-un comunicat al Guvernului.

Tags: , , , , ,
avocat_dreptcivil

CCR a admis parţial neconstituţionalitatea prevederilor privind abuzul în serviciu

Curtea Constituțională a României a decis miercuri că sintagma ”în mod defectuos” cuprinsă în cadrul reglementării infracțiunii de abuz în serviciu se traduce ”prin încălcarea legii”.

CCR a admis, cu unanimitate de voturi, excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 246 alin. 1 din Codul penal din 1969 și ale art. 297 alin. 1 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care prin sintagma ”îndeplinește în mod defectuos” din cuprinsul acestora se înțelege ”îndeplinește prin încălcarea legii”, se arată în minuta Curții.

Judecătorii CCR au respins excepția de neconstituționalitate ca neîntemeiată și au constatat că dispozițiile art. 13 indice 2 din Legea 78/2000 sunt constituționale în raport de criticile formulate.

Decizia Curții este definitivă și general obligatorie.

Curtea Constituțională a României a reluat miercuri discuțiile în cazul mai multor excepții de neconstituționalitate privind incriminarea abuzului în serviciu ridicate în mai multe dosare.

Printre dosarele în care s-a invocat această excepție se află cele în care sunt vizați fosta șefă a DIICOT Alina Bica, președintele suspendat al Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu, și fostul președinte al CJ Brăila Gheorghe Bunea Stancu.

Potrivit site-ului CCR, în mai multe dosare s-a ridicat excepția privind atât dispozițiile art. 297 alin. 1 Cod penal, cât și dispozițiile art. 13 indice 2 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție.

Art. 297 alin. 1 din Codul penal prevede că fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.

Art. 13 indice 2 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție stipulează că infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și infracțiunea de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 15 ani.

Tags: , , , ,