Tag Archives: CAS

salariile-in-lipsa-crizei

Cum se schimbă salariile după mutarea CAS de la angajator la angajat

Trecerea contribuţiilor de asigurări sociale (CAS) de la angajator la angajat ar trebui să aibă un impact de doar câţiva lei în ambele părţi, cu condiţia creşterii corespunzătoare a salariului brut, arată calculele prezentate miercuri de ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa.

În prezent (2017), din totalul salariului brut contribuţiile angajatorului reprezintă 22,75%, iar ale salariatului – 16,5%, cu un impozit pe salariu de 16%. Din 2018, potrivit Ordonanţei adoptate de Guvern, contribuţiile angajatorului vor scădea la 2,25%, iar CAS plătite de salariat vor urca la 35%, cu un impozit pe salariu de 10%. Per ansamblu, totalul contribuţiilor (angajator + salariat) urmează să scadă de la 39,25% la 37,25%, arată calculele Finanţelor.

„Concret, la un salariu brut de 3.200 de lei în 2017 salariul net este de 2.244 de lei, impozitul este de 428 de lei (16%), contribuţiile salariatului sunt de 528 de lei (16,5%) şi contribuţiile angajatorului sunt de 728 de lei (22,75%). Din 2018, la un salariu brut de 3.840 de lei, salariul net va fi de 2.246 de lei, impozitul va fi de 250 de lei (10%), contribuţiile salariatului vor fi de 1.344 de lei (35%) şi contribuţiile angajatorului – de 86 de lei (2,25%)”, a explicat ministrul Ionuţ Mişa într-o conferinţă de presă. Rezultă că salariatul va avea un câştig de 2 lei şi angajatorul tot un câştig de 2 lei, dar cu condiţia ca salariul brut să crească de la 3.200 la 3.840 de lei.

Oficialul a insistat asupra faptului că această mutare a CAS de la angajator la angajat trebuie văzută în complementaritate cu scăderea impozitului pe venituri de la 16% la 10%. „Această reducere va avantaja 4,8 milioane de salariaţi”, a precizat Ionuţ Mişa. În plus, el a arătat că scăderea impozitului pe venit se va aplica şi persoanelor fizice autorizate care au activităţi independente, dar şi veniturilor din dobânzi, chirii, activităţi agricole, premii şi investiţii – cu excepţia dividendelor. „Rezultă o creştere cu 7,1% a veniturilor obţinute din aceste activităţi”, a menţionat ministrul.

Aceeaşi reducere se va aplica şi pensiilor, lucru de care vor beneficia 250.000 de pensionari, în condiţiile în care pensiile sub 2.000 de lei sunt deja scutite de impozit începând cu 1 februarie 2017. Pentru celelalte pensii, impozitul de 10% se va aplica doar asupra sumei care depăşeşte pragul de 2.000 de lei, a mai arătat ministrul.

Aşadar, mutarea CAS de la angajator la salariat ar putea fi o măsură cel puţin neutră pentru ambele părţi, dar cu condiţia ca salariul brut să crească – fie şi numai scriptic, în calculele contabililor – proporţional cu reducerea poverii fiscale pe care o vor resimţi angajatorii. Acest „amănunt” i-a determinat pe liderii mediului de afaceri să conteste măsura propusă de Guvern şi să ceară o perioadă de întârziere cu 3-6 luni pentru analiza şi implementarea ei.

Tags: , , , ,
s560x316_impozit

Percepţia românilor asupra transferării contribuţiilor sociale la salariaţi

Trei sferturi dintre angajaţi cred că trecerea contribuţiilor CAS şi CASS în sarcina lor de la 1 ianuarie 2018 va duce la o scădere a salariilor lor nete.

Majoritatea angajaţilor sunt de părere, potrivit unui sondaj Undelucram.ro, că nu vor fi ajutaţi de companiile pentru care lucrează să recupereze diminuarea estimată de 14% a salariului.

Întrebaţi dacă se aşteaptă ca angajatorii să modifice salariul brut în aşa fel încât salariul net să nu fie afectat, 76% dintre participanţii la sondaj au răspuns negativ. În general, bărbaţii sunt mai optimişti în această privinţă (68% dintre ei nu se aşteaptă la mărirea salariului brut) decât femeile (86%).

În acelaşi timp, 54% dintre respondenţi şi-au exprimat opinia că măsurile anunţate de guvern nu vor fi implementate de la începutul anului viitor.

Incertitudinea legată de legislaţia în domeniu se manifestă şi în speranţa pe care respondenţii o au legată de evoluţia pozitivă a salariului lor în perioada următoare.

Îndrumaţi să facă abstracţie de trecerea contribuţiilor în sarcina lor, 59.3% dintre respondenţi au răspuns că aşteaptă o creştere minoră a salariului, cuprinsă între 0 şi 5%.

În ceea ce priveşte creşterea salariilor, 14% dintre angajaţi aşteaptă o creştere a salariului cuprinsă între 16-25 procente, 7,7% consideră că salariul li s-ar putea mări cu 11 şi 15 procente, în timp ce 19% dintre respondenţii sondajului se aşteaptă la o creştere salarială cuprinsă între 6 şi 10 procente.

În privinţa creşterii salariilor, femeile sunt mai optimiste: 25% din respondente sunt de părere că vor primi un salariu mai mare cu peste 16%, în timp ce doar 11% din bărbaţi au aşteptări la acest nivel.

Sondajul a fost efectuat în mediul online în perioada 1-20 octombrie 2017. La sondaj au participat 735 de respondenţi cu vârste cuprinse intre 24 şi 45 de ani.

Undelucram.ro este o comunitate online a angajaţilor din Romania, cu peste 40.000 de membri activi pe platformă şi peste 150.000 de evaluări lăsate de utilizatori despre companiile la care lucrează, interviurile de angajare sau ofertele salariale.

Tags: , , ,
salariu_mediu_net

Guvernul a decis: Angajaţii care au contracte part-time vor plăti asigurări pentru pensii şi sănătate la nivelul salariului minim

Guvernul a stabilit unele măsuri pentru asigurarea plăţii de către angajator a contribuţiei pentru pensii şi sănătate la nivelul salariului minim brut pentru toţi salariaţii, inclusiv pentru persoanele care au încheiate contracte de muncă cu timp parţial şi pentru cei cu plata în acord.

”Guvernul a stabilit unele măsuri pentru asigurarea plăţii de către angajator a contribuţiei pentru pensii şi sănătate la nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată, pentru toţi salariaţii, inclusiv pentru persoanele care au încheiate contracte de muncă cu timp parţial şi pentru cei cu plata în acord. Excepţie fac salariaţii elevi, studenţi, persoane cu dizabilităţi, pensionari şi cei care cumulează venituri de cel puţin nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată”, se arată într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

Executivul precizează şi categoriile de angajaţi exceptaţi de la această regulă. Concret, este vorba despre elevi sau studenţi cu vârsta până în 26 de ani, ucenici în vârstă de până la 18 ani, persoane cu dizabilităţi care, prin lege, au posibilitatea să lucreze mai puţin de 8 ore pe zi, pensionari pentru limită de vârstă în sistemul publice de pensii, cu excepţia celor care beneficiază de pensii de serviciu în baza unor legi/statute speciale, precum şi a celor care cumulează pensia pentru limită de vârstă cu cea din sistemele de pensii neintegrate sistemului public de pensii şi persoanele care cumulează venituri de cel puţin nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată din mai multe contracte individuale de muncă.

Conform ordonanţei adoptată joi de Executiv, care modifică şi completează Codul fiscal, noile reglementări urmează să intre în vigoare la 1 august şi să se aplice începând cu veniturile aferente lunii august 2017.

”Social, măsura are rolul să protejeze aceste categorii de salariaţi asigurându-le dreptul la pensie şi la servicii medicale în sistemul public. Din punct de vedere economic, noile prevederi au scopul să limiteze situaţiile în care contractele de muncă cu timp parţial sunt încheiate pentru evitarea impozitării potrivit regulilor prevăzute pentru contractele individuale de muncă cu timp normal de lucru şi, implicit, să elimine inechităţile faţă de angajatorii care încheie contracte individuale de muncă cu timp normal şi asigură salariul minim brut pe ţară propriilor salariaţilor”, se mai arată în comunicatul Guvernului.

Potrivit informării Executivului, noile reglementări au fost stabilite în condiţiile în care, potrivit datelor statistice şi studiilor efectuate în acest sens. Astfel, există circa 1,1-1,2 milioane de contracte de muncă cu timp parţial, 370.000 salariaţi activi au un singur contract de muncă cu timp parţial, iar aproximativ 710.000 asiguraţi cu contracte de muncă cu timp parţial, au un venit mediu brut de 903 lei/lunar (în decembrie 2016).

”O astfel de practică generează, de asemenea, inechităţi faţă de angajatorii care încheie contracte individuale de muncă cu timp normal şi asigură salariul minim brut pe ţară propriilor salariaţi. Problematica este cu atât mai importantă cu cât în ultimii doi ani cu creştere economică ridicată, numărul locurilor de muncă cu timp parţial a crescut mai repede decât cele cu timp complet, respectiv cu 3,7% în medie pe an faţă de 2,1% în medie. De asemenea, este de subliniat că practica subsalarizării forţei de muncă iese în evidenţă şi prin faptul că în medie în fiecare lună circa 55.000 salariaţi sunt fără venituri declarate la Casa de Pensii, deci fără contribuţii care să se regăsească în pensiile viitoare”, se mai menţionează în informarea Guvernului.

Tags: , , , , ,
cat-de-repede-scrii-la-tastatura-testul-in-limba-romana-care-iti-spune-cat-esti-de-bun_size1

Industriile cele mai afectate de eliminarea plafonării CAS şi CASS

​Industriile cele mai afectate de eliminarea plafonului de plata a CAS şi CASS  sunt cele care angajează personal înalt calificat şi specializat cum sunt sectorul informatic, energetic, băncile, aviaţia, telecomunicaţiile, serviciile. Printre primele efecte ale acestei măsuri ar putea fi renunţarea la unii angajaţi dacă angajatorii nu acceptă să suporte din banii fimei modificările fiscale.

Noul Guvern a decis eliminarea plafonului de 5 salarii medii brute peste care nu se mai impunea CAS (contribuţiile sociale) şi CASS (contribuţiile de sănătate). Această măsură va fi aplicată de la 1 februrarie, potrivit Ordonanţei de Urgenta nr. 3/2017, adoptată săptămâna trecută. Prin eliminarea acestui plafon bugetul ar urma să câştige 1,4 miliarde lei, potrivit premierului Sorin Grindeanu.

În România, la momentul actual, sunt aproximativ 36.000 de persoane care vor fi afectate de această măsură, tot potrivit datelor anunţate de Guvern.

VEZI AICI cât pierd angajatul/ angajatorul la salarii de peste 3.000 euro. 

Tags: , , , , , ,
bani ron

Finanţele propun modificarea CAS

Ministerul Finanţelor a pus pe circuitul de avizare un proiect de ordonanţă de urgenţă de modificare a Codului Fiscal intrat în vigoare la 1 ianuarie 2016, prin care modifică în mod substanţial apoape 200 de articole din cele 500 ale Codului Fiscal intrat în vigoare în 8 septembrie 2015.

Printre propuneri se numară modificarea contribuţiilor CAS. Astfel, conform propunerilor, la articolul 64 care în actualul Cod Fiscal prevede cotele de impozitare, apar următoarele în noul proiect de lege: “cota pentru contribuţia individuală de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat este de 21,7%”.

În acest moment contribuţia individuală de asigurări sociale este de 10,5% din salariul brut la angajat şi 15,8% din fondul de salarii la angajator pentru condiţii normale de lucru, în total 25,8%.

Conform propunerii, cota totală ar urma să scadă la 21,7% din salariul brut, plătită integral de către salariat, iar angajatorul nu va mai fi obligat să plătească niciun fel de contribuţie socială la condiţii normale de lucru.

Cota de contribuţii a angajatorului va fi de 4,2% din fondul de salarii doar la condiţii deosebite de muncă şi de 8,4% la condiţii speciale de muncă.

Astfel, se prevede: „Cotele de contribuţii de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat:

(1) Cotele de contribuţii de asigurări sociale datorate pentru activităţile dependente desfăşurate în condiţii deosebite, speciale sau în alte condiţii de muncă sunt următoarele:

a) 4,2% contribuţia datorată de angajator pentru condiţii deosebite de muncă;

b) 8,4% contribuţia datorată de angajator pentru condiţii speciale de muncă şi pentru alte condiţii de muncă astfel cum sunt prevăzute în Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare;

(2) Pentru plătitorii de venituri prevăzuţi la art. 136 alin. (1) lit. b), c) şi d) cota contribuţiei de asigurări sociale este de 21.7%”.

In paralel, Finanţele propun majorarea imperativă cu 21% a salariului brut lunar de bază pentru toate salariile brute lunare mai mici sau egale cu 5 câştiguri salariale medii brute pe economie. Pentru restul salariilor, angajatorii vor trebui să le majoreze, conform propunerii legislative, cu 2.815 lei.

Astfel, se prevede:

“Art. IV. – În scopul neutralizării efectelor majorării cotelor de contribuţie de asigurări sociale individuală şi contribuţie de asigurări sociale de sănătate individuală, datorate de persoanele fizice, ca urmare a includerii contribuţiilor sociale obligatorii datorate de angajatori, se introduce următoarea măsură tranzitorie:

(1) În scopul asigurării aceluiaşi venit net pentru angajat, dar şi a pastrării nivelului costului total cu salariile pentru angajator, începand cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, salariul de bază brut lunar aferente contractelor individuale de muncă, raporturilor de serviciu, actelor de detaşare sau a statutelor speciale prevăzute de lege, aflate in derulare se modifică dupa cum urmează:

(a) pentru salariile de bază brute lunare mai mici sau egale cu 5 câştiguri salariale medii brute pe economie, salariul brut lunar de bază se majorează cu 21%. Procentul de 21% reprezintă suma contribuţiilor angajatorului la fondul de asigurări sociale şi fondul de asigurări sociale de sănătate datorate de angajator până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă;

(b) pentru salariile de bază brute lunare mai mari decât 5 câştiguri salariale medii pe economie, salariul brut lunar de bază se majorează cu 2.815 lei. Suma de 2.815 lei este egală cu suma dintre contribuţiile angajatorului la fondul de asigurări sociale şi fondul de asigurări sociale de sănătate datorate de angajator până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, calculate pentru echivalentul a 5 salarii medii brute pe economie, luând în calcul că salariul mediu brut pentru 2016 este de 2.681lei.

(2) Nerespectarea de catre angajator a prevederilor alin. (1) se sanctionează cu amendă egală cu dublul diferenţelor constatate în minus de către organul fiscal.”

 

Tags: , ,