Tag Archives: calitatea vietii

Harta 3D a Romaniei

România, la coada Europei privind calitatea vieţii şi progresul social

România ocupă locul 44 din 146 de țări, fiind depășită de toate celelalte state membre ale Uniunii Europene, în clasamentul „Indicele de progres social 2018”.

Indicele de progres social (Social Progress Index – SPI) măsoară calitatea vieții și bunăstarea socială a cetățenilor din 146 de țări, analizând trei dimensiuni principale pe 12 coordonate cărora le atribuie câte un punctaj. Cele trei dimensiuni sunt nevoile de bază ale omului (hrana și îngrijirea medicală, apa și salubritatea, locuirea, siguranța personală), fundamentele bunăstării (acces la educație de bază, acces la comunicații și informații, sănătate și bunăstare, calitatea mediului) și oportunitatea (drepturi personale, libertate personală și de alegere, incluziune, acces la educație avansată).

România, la coada Europei privind calitatea vieţii

„Atunci când vorbim de bunăstarea unei țări ne raportăm, de obicei, la indicatorul PIB pe cap de locuitor, însă acesta nu reflectă complet și fidel calitatea vieții de zi cu zi a cetățenilor. Există țări care, potrivit Indicelui de Progres Social, se plasează pe un loc superior celui ocupat conform PIB pe cap de locuitor. Analizând sistematic relația dintre dezvoltarea economică, măsurată prin PIB per capita, și dezvoltarea socială, conform IPS, observăm în ce măsură nivelul de bogăție a unei țări se regăsește în bunăstarea fiecărui cetățean”, spune Vlad Boeriu, Partener Deloitte România.

Norvegia, pe primul loc în lume. Locurile ocupate de statele Europei Centrale și de Est

În acest an, pe primele locuri în clasament sunt Norvegia, Islanda și Elveția, iar pe ultimele, Afganistan, Ciad și Republica Centrafricană.

Cele 146 de țări se înscriu în șase categorii, conform scorului înregistrat. Statele membre ale Uniunii Europene, cu excepția Bulgariei și a României, se găsesc în primele două categorii, având un nivel ridicat al calității vieții.

Dintre statele din regiunea Europei Centrale și de Est, cel mai bun loc este ocupat de Slovenia (22), fiind urmată de Cehia (26), Estonia (27), Lituania (31), Polonia (32), Slovacia (35), Ungaria (36), Croația (37), Letonia (39), Bulgaria (40) și România (44).

România a urcat pe locul 44, în acest an, de pe locul 51, pe care se clasa în 2014. Punctajele obținute la fiecare dintre cele 12 capitole analizate de IPS sunt comparate cu ale altor 15 state care înregistrează un PIB pe cap de locuitor similar (printre care Bulgaria, Croația, Letonia, Grecia, Belarus, Kazahstan, Turcia sau Iran). Conform punctajelor, România performează mai slab decât cele 15 state cu un PIB pe cap de locuitor similar la următoarele capitole: servicii de apă și canal, servicii de salubritate, accesul la servicii medicale de calitate, accesul la educație avansată, speranța de viață a persoanelor de peste 60 de ani sau incluziunea socială.

„Capitolele la care România obține punctaj mai scăzut arată unde apar deficiențele în distribuirea creșterii economice și în efectuarea cheltuielilor publice. În concluzie, acest raport arată unde se resimte cea mai mare nevoie de ameliorare a calității vieții în România și poate fi folosit de factorii decizionali ca instrument de politici publice pentru a realiza o strategie pe termen lung”, explică Vlad Boeriu.

Constătările raportului la nivel global

Statele sunt mai puțin performante decât ar rezulta conform PIB-ului mediu pe cap de locuitor.
Creșterea PIB maschează problemele reale pe care le întâmpină societățile, precum și oamenii obișnuiți.
133 țări (91% dintre cele măsurate) și-au îmbunătățit poziția în ultimii patru ani.

Doar șase țări au scor mai scăzut față de 2014: Brazilia, Mauritania, Thailanda, Turcia, SUA și Yemen.
Progresul social este capacitatea unei societăți de a satisface nevoile de bază ale cetățenilor săi și de a crea oportunități de dezvoltare a acestora. IPS arată, astfel, direcțiile în care guvernele, mediul de afaceri și organizațiile nonprofit pot contribui la ameliorarea calității vieții.

Rezultatele detaliate pentru România pot fi văzute AICI! 

Tags: , , , ,
locuri-de-munca5

Piața muncii și calitatea vieții în 2017. STUDIU + INFOGRAFIC

La începutul acestui an, platforma de recrutare online SmartDreamers a realizat un studiu care și-a propus să răspundă la întrebarea “Cât de optimiști sunt românii în privința locului de muncă și a situației economice a țării, în anul 2017?”

 Cele mai importante concluzii ale acestui studiu:

  • 45,54% dintre respondenții care au un loc de muncă afirmă că în 2017 nu își vor permite un concediu mai scump decât anul trecut
  • 64% dintre cei care au un loc de muncă sunt “Optimiști”, “Destul de Optimiști” sau “Foarte Optimiști” în ceea ce privește jobul lor în acest an
  • 34,56% afirmă că este puțin probabil să își găsească un loc de muncă în 2017
  • Dintre cei care nu au loc de muncă, 38,9% iau în calcul relocarea într-un alt oraș pentru un job. 39,6% vor să părăsească țara din același motiv

Profilul românului care are un loc de muncă

La întrebarea “Cât de optimist ești în privința jobului tău în anul 2017?”, distribuția pe variantele de răspuns este una echilibrată. Astfel, 25,7% au răspuns “Puțin optimist”, 24,6% sunt “optimiști” la acest capitol, iar 29% au bifat “Destul de optimist”. La polurile opuse s-au înregistrat 9,97% “Deloc Optimist” în ceea ce privește jobul actual și 10.63% – “Foarte Optimist”.

optimist, job, studiu, piata muncii

 

Pentru 20,08% este foarte probabil să își schimbe jobul anul acesta 

Respondenții au fost la fel de echilibrați și în ceea ce privește schimbarea locului de muncă în acest an. Potrivit datelor extrase din studiul nostru, 30,97% afirmă că este “Puțin probabil” să își schimbe jobul, 24,1% consideră că este “Probabil” să facă această schimbare, iar 20,08% au răspuns la această întrebare cu “Foarte probabil”. La distribuția pe segmente de vârstă, cele mai mari procente s-au înregistrat la răspunsul “Puțin probabil” – 50%, categoria de vârstă 26-35 de ani și aceeași categoria de vârstă, la răspunsul “Probabil” – 46,9%.

Creșterea salariului în acest an. Românii care au un loc de muncă sunt foarte încrezători la acest capitol. Din datele studiului nostru reiese că 45,93% dintre respondenți afirmă că vor avea parte de o creștere a salariului în anul 2017. Doar 18,11% au dat un răspuns negativ la această întrebare, restul, de 35,96% afirmând că nu știu dacă vor primi mai mulți bani de la angajator. Într-o altă ordine de idei, dintre cei care au răspuns “Da” la întrebarea adresată de SmartDreamers, 40,86% au o diplomă de facultate, iar 34,29% au terminat un masterat. În ceea ce îi privește pe cei care au terminat un liceu/colegiu, doar 22,29% afirmă că vor primi mai mulți bani în 2017.

Românii cu loc de muncă: Peste 50% nu vor să părăsească orașul sau țara din motive legate de job

Un număr de 231 de persoane (30,31%) au răspuns că iau în calcul relocarea într-un alt oraș pentru un loc de muncă mai bun. Dintre aceștia, 46,75% au vârste cuprinse între 26-35 de ani. La polul opus, 51,05% dintre respondenții cu loc de muncă nu vor să părăsească orașul în care își desfășoară activitatea în prezent.
Câte persoane iau în calcul plecarea în străinătate pentru un job mai bun? 25,59% dintre respondenți (doar 195 de persoane din 762). Numărul celor care nu vor să părăsească țara pentru că au deja un job de care sunt mulțumiți în România este de 393 (51,57%). Dintre aceștia, cele mai mari procente se înregistrează în rândul celor care au terminat o facultate(41,73%) și cei care au urmat și cursurile unui masterat(34,61%).

Speranțe slabe ca România să aibă o economie mai bună în 2017

Rămânem la românii care au deja un loc de muncă. La întrebarea “Crezi că puterea de cumpărare a românilor va crește în anul 2017?” cel mai mare procent s-a înregistrat la răspunsul “Puțin încrezător” – 48,43%. A fost aproape egalitate la răspunsurile “Deloc încrezător” (19,69%) și “Destul de încrezător” (18,5%). “Foarte încrezători” că puterea de cumpărare a românilor va crește în acest an s-au declarat doar 17 persoane (2,23%).

“Crezi că situația economică a României se va îmbunătăți în acest an, față de anul trecut?” – din totalul celor cu loc de muncă, 52,76% au dat un răspuns negativ, doar 17,45% au dat un răspuns pozitiv, restul de 29,79% răspunzând cu “Nu știu”. Dintre cei care nu cred că situația economică a României se va îmbunătăți, 44,78% se încadrează în categoria de vârstă 26-35 de ani, 24,38% au vârste cuprinse între 36-45 ani, o proporție de 20,15% au între 18-25 ani, iar restul, de 10,7% au vârsta de peste 45 de ani.

piata muncii, infografic, studiu

45,54% nu își vor permite un concediu mai scump decât anul trecut

La ultima întrebare a chestionarului lansat de SmartDreamers pe 25 ianuarie, 27,17% dintre respondenții cu loc de muncă au spus că își vor permite un concediu mai scump în 2017, față de anul 2016. Cei indeciși, care au dat răspunsul “Nu știu”, au fost în număr de 208 persoane (27,3%). Pe categorii de vârstă, dintre cei care au răspuns “Nu”, cel mai numeros segment este cel cu vârste cuprinse între 26-35 de ani, urmat de segmentul 36-45 de ani. La polul opus, dintre cei care au spus că își vor permite un concediu mai scump anul acesta, 39,13% au vârste cuprinse între 18-25 de ani, iar 43,48% se încadrează în segmentul 26-35 de ani.

Profilul unui “jobseeker”

34,56% din cei care nu au un job – “Puțin probabil să îmi găsesc jobul potrivit în 2017”

Dintre respondenții fără un loc de muncă, dar care au răspuns că e “Foarte probabil” să își găsească un job în 2017, 59,2% au vârsta cuprinsă între 18-25 de ani. Așadar, tinerii sunt cei mai optimiști atunci când vine vorba de găsirea unui job. La polul opus, procentul cel mai ridicat al celor care au răspuns “Deloc probabil” la această întrebare este de 34,6%, reprezentat de categoria de vârstă 36-45 de ani.
Deasemenea, dintre cei care nu au un loc de muncă, 21,48% au răspuns că e “Puțin probabil” să își găsească un job în localitatea de reședință. Urmărind această idee, 38,93% dintre respondenți declară că iau în considerare relocarea într-un alt oraș din motive care țin de locul de muncă. În ceea ce privește procentul celor care iau în calcul plecarea în străinătate din aceleași motive, 39,6% au răspuns cu “Da” la acest punct.

31,54%: dacă vor găsi un job, nu vor obține salariul solicitat la angajare

În cazul în care și-ar găsi un job pe parcursul anului 2017, 18,79% dintre cei care au răspuns întrebării noastre sunt încrezători (au răspuns “Da”) că vor primi salariul solicitat de ei la angajare. Procentul celor care au răspuns cu “Nu știu” la această întrebare este de 49,66%.

Rămânem la cei care nu au un loc de muncă. Întrebați dacă sunt încrezători că puterea de cumpărare a românilor va crește în acest an, 47,32% au răspuns “Puțin încrezător”. Procente importante au fost înregistrate la cei care au afirmat că sunt “Deloc încrezător”– 18,46% și “Destul de încrezător” – 18,46%. Procentele celor care au răspuns la întrebarea “Crezi că situația economică a României se va îmbunătăți față de anul 2016?” sunt: “Da” – 17,79%, “Nu știu” – 35,57% și “Nu” – 46,64%. Dintre cei care au răspuns afirmativ, 41,51% au Diplomă de Bacalaureat și 43,40% au urmat cursurile unei facultăți.

studiu, piata muncii, calitatea vietii

37,58%, puțin probabil să își permită un concediu dacă vor avea un job în 2017

Dintre cei care nu au un loc de muncă și au răspuns la întrebarea “Dacă îți vei găsi un job în 2017, cât de probabil e să îți permiți un concediu?”, 37,58% afirmă că e “Puțin probabil”. “Destul de probabil” au răspuns 24,5%, iar polurile total opuse sunt 11,74% – “Deloc probabil” și 11,07% “Foarte probabil”. În ceea ce privește împărțirea pe vârste, cei mai optimiști la capitolul concediu sunt tinerii cu vârste între 18-25 de ani, care au răspuns în proporție de 45,21% – “Destul de probabil” și 44,44% – “Probabil” la întrebarea legată posibilitatea unui concediu, în cazul în care își vor găsi un loc de muncă.

Concluzie

Din analiza acestor date, noi am tras concluzia că printre cei care au un loc de muncă există o tendință destul de accentuată de a fi încrezători și foarte încrezători în propriile joburi și viața profesională. Aspectul comun sesizat atât la categoriile cu loc de muncă, cât și la “job seekers” este acela de dezamăgire și lipsă de încredere că țara noastră o va duce mai bine în acest an. La capitolul distracție și relaxare, cei care au loc de muncă nu își vor permite să dea mai mulți bani pe un concediu în 2017 față de anul trecut, iar cei care nu au loc de muncă sunt la fel de lipsiți de încredere atunci când vine vorba de concediu, dacă își vor găsi un job.

Studiul s-a derulat în perioada 25 ianuarie-25 februarie 2017, pe un eșantion reprezentativ pentru populația activă a României de 1060 de persoane. Marja de eroare este de plus sau minus 3% la nivelul întregului eșantion.

INFOGRAFIC

infografic, studiu, piata muncii, calitatea vietii, smartdreamers

Tags: , , , , ,
centru-cluj-672x372

Traiul în Cluj, mai bun ca în Paris, Londra sau Bruxelles

Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara figurează, la mijlocul anului 2016, în topul oraşelor europene cu cel mai bun nivel de trai, conform indexului numbeo.com ce ia în calcul mai mulţi factori: rata infracţionalităţii, putera de cumpărare a locuitorilor, poluarea, calitatea serviciilor sanitate, piaţa imobiliară sau timpul petrecut zilnic în trafic.

Dacă în anii trecuţi Clujul avea cea mai bună calitate a vieţii din România, anul acesta a fost detronat de un competitor la titlul de Capitală Europeană Culturală 2021 şi anume Timişoara. Astfel, oraşul de pe Bega se clasează pe locul 20, în timp ce capitala Transilvaniei ocupă locul 22. Diferenţă de procentaj este de doar 2%, climatul și poluarea fiind capitolele ce au făcut diferenţa.

Cele două oraşe româneşti au devansat Barcelona (locul 28), Bruxelles (locul 29), Sofia (locul 36), Milano (locul 38), Paris (locul 39), Budapesta (locul 40), Londra (locul 44) sau Roma (locul 45). Bucureştiul se clasează abia pe locul 46.

Pe primul loc la calitatea vieţii în Europa se află Edinburgh din Marea Britanie.

numbeo

RAPORTUL COMISIEI EUROPENE PENTRU 2015

Amintim că Comisia Europeană a publicat, în luna februarie a acestui an, Eurobarometrecul cu privire la percepția calității vieții urbane în 2015.

Cercetarea a avut la bază peste 40.000 de interviuri realizate în 79 de orașe de pe cuprinsul bătrânului continent, iar întrebările au vizat domenii precum sănătatea, transportul, siguranța publică, mediul înconjurător sau problema imigranților.

Orașele cu un nivel record de satisfacție sunt Oslo (99%), Zurich (99%), Aalborg (98%), Vilnius (98%) și Belfast (98%), potrivit Comisiei Europene. La polul opus se află Miskolc (79%), Napoli (75%), Palermo, Atena (ambele 67%) și Istanbul (65%).

În ceea ce privește România, studiul se referă doar la orașele București, Cluj-Napoca și Piatra Neamț.

Capitala Transilvaniei figura pe locul 15 în top, 96% dintre clujenii chestionați fiind mulțumiți că trăiesc în acest oraș. Același procent l-au înregistrat și orașele: Reykjavik, Malmo, Gdansk, Bialystok, Viena, Graz, Luxemburg și Burgas.

Ospitalitate: Clujul, lider al clasamentului. 91% dintre respondenți cred că prezența străinilor este un lucru benefic pentru oraș, iar 73% sunt de părere că aceștia sunt bine integrați în comunitatea locală.

Piața muncii: 67% dintre clujeni cred că este ușor să găsești un loc de muncă în oraș, cu 25% mai mulți ca în 2012, în timp ce doar 19% au indicat șomajul ca fiind o problemă majoră pentru oraș.

Siguranța: În top 10, cu un procent de 92% de răspunsuri pozitive.

Cultură: 87% dintre clujeni se declară mulțumiți de instituțiile de cultură din oraș, cu 9 procente mai mult decât în 2012.

Transport public: 18% dintre cei chestionați nu au știut ce să răspundă la acest capitol, în timp ce 47% se arată mulțumiți de serviciile CTP.

Piața imobiliară: 12 procente cu minus față de 2012. Doar 34% din clujeni cred că pot găsi o locuință de calitate la preț rezonabil.

Spații publice: 70% dintre clujeni se arată mulțumiți de acest aspect, cu 7% mai puțini decât în 2012. Clujul se află în limita inferioară a topului european, dar peste Capitală și Piatra Neamț.

Cele mai importante probleme cu care se confruntă orașul: situația sistemul de sănătate (calitatea serviciilor medicale) – 55%, infrastructura – 47% și sistemul de educație – 39%.

VEZI RAPORTUL COMISIEI EUROPENE AICI.

Tags: , , , , , ,