Tag Archives: business

Femeie de afaceri cu bani

Băncile critică plafonarea dobânzilor la credite: Trimite clienţii IFN-urilor în braţele cămătarilor

Proiectul de lege privind plafonarea dobânzii efective anuale (DAE) la creditele acordate populaţiei (ipotecare şi de consum) a luat prin surprindere băncile, dar şi IFN-urile, iar principala mişcare pe care industria financiară o va face va fi demararea unui studiu de impact la nivel de industrie, scrie Ziarul Financiar.

„Pur şi simplu, ideea plafonării ne-a luat prin surprindere, atât pe noi, cât şi pe IFN-uri. Suntem foarte avansaţi în procesul de a comanda un studiu de impact la o entitate independentă pe care să ni-l asumăm la nivel de industrie“, a afirmat Bogdan Preda, director executiv al Consiliului Patronatului Bancar (CPBR).

Aceeaşi poziţie o are şi Asociaţia Română a Băncilor (ARB), care punctează că această iniţiativă ar putea avea un impact major asupra consumatorilor, instituţiilor de credit şi a economiei.

„Vom reveni cu o analiză de impact detaliată în scurt timp pentru ca toţi decidenţii şi publicul să înţeleagă nu numai impactul de instanţa întâi dar şi pe cel de instanţa a doua. Această iniţiativă are un impact major asupra consumatorilor, instituţiilor de credit şi a economiei“, a declarat Florin Dănescu, preşedintele executiv al ARB.

Deocamdată, proiectul de lege privind plafonarea dobânzilor la credite a primit avizul favorabil al senatorilor din comisiile de buget, economică şi juridică. Aceştia au stabilit ca dobânda efectiva anuală (DAE) pentru creditele ipotecare să nu depăşească cu de 2,5 ori dobânda de referinţă a Băncii Naţionale (în prezent de 2,25%). În cazul creditelor de consum, dobânda maximă care poate fi percepută a fost stabilită la 18%. Senatorii au decis ca aceste prevederi să se aplice băncilor şi IFN-urilor şi doar împrumuturilor noi. În prezent DAE la un credit de consum în lei ajunge la circa 10%, în timp ce dobânda la un credit ipotecar în lei se situează la circa 4-5%. În cazul IFN-urilor dobânzile sunt mult mai mari, trecând de 100%.

Citiţi continuarea articolului pe zf.ro

Tags: , , ,
1604181749_AgentiaBTCasilinaItalia_banca-transilvania

Împrumut de 75 de milioane de euro pentru IMM

Aproximativ 3.000 de firme mici și mijlocii (IMM) din România vor putea obține credite în condiții avantajoase în urma unui împrumut de 75 de milioane de euro obținut de Banca Transilvania de la Banca Europeană de Investiții, a informat marți BEI.

Aceasta este prima tranșă a unui împrumut aprobat în valoare de 150 milioane de euro, pentru cofinanțarea proiectelor întreprinse de IMM-urile din România – se arată în comunicatul BEI.

Aproximativ 85% din finanțarea BEI este destinată sprijinirii investițiilor în regiuni ale României care sunt acoperite de prioritatea băncii europene de credit pentru dezvoltare regională și de coeziune.

 „Împrumutul BEI, în cooperare cu Banca Transilvania, va sprijini nevoile de investiții ale celor 3.000 de firme, oferindu-le un acces mai bun la finanțarea pe termen lung. Ne vom concentra pe investițiile corporative care pot accelera creșterea economică și care vor susține 37.000 de locuri de muncă în zonele mai puțin dezvoltate ale României”, a spus vicepreședintele BEI Andrew McDowell.

Aceasta este a doua facilitate a BT furnizată de Banca Europeană de Investiții pentru finanțarea IMM-urilor din România, în valoare totală de 150 milioane de euro, a precizat Ömer Tetik, CEO al Băncii Transilvania.

„Avem convingerea fermă că acest împrumut BEI va contribui la eforturile noastre de a sprijini antreprenorii din România. De asemenea, suntem mulțumiți că, datorită strategiei Băncii Transilvania, unei echipe dedicate și ofertei diversificate de produse și servicii, 3 din 5 IMM-uri din Romania au ales să lucreze cu institutia noastră financiară până acum și ne așteptăm la extinderea portofoliului nostru” – a mai spus el.

Banca Transilvania este a doua cea mai mare bancă din România – mai arată BEI în comunicatul de presă. „Cu aproximativ 500 de unități în întreaga țară, BT este este bine pregătită pentru a ajunge la un număr considerabil de IMM-uri, motiv pentru care una din trei noi afaceri deschise în 2017 a ales să lucreze cu BT” – mai spune Banca Europeană de Investiții în cmunicatul său.

Această operațiune se bazează pe cooperarea dintre BEI și BT, care datează din anul 2014. BEI a acordat deja BT împrumuturi în valoare de 150 de milioane de euro, plătite în întregime în condiții avantajoase, în beneficiul proiectelor de finanțare ale IMM-urilor. Această ultimă aprobare a BEI pentru o sumă similară aduce angajamentul total al BEI la BT la 300 de milioane de euro, conform sursei citate.

Tags: , , , ,
crestere-economica-economie

Factorii care accelerează sau frânează creşterea economiei României

Sectoarele comerţ şi transporturi, impulsionate de consumul populaţiei, au contribuit cel mai mult la creşterea economiei din 2017, dar construcţiile şi deficitul import/export au temperat acest avans, media generală a creşterii fiind de 7%, reiese din statisticile oficiale consultate de MEDIAFAX.

Media generală de 7% a creşterii economice raportate oficial pentru anul 2017 este rezultanta unor plusuri şi minusuri în evoluţia diverselor sectoare de activitate, consumul fiind de departe principalul accelerator, iar construcţiile şi comerţul exterior – principalii factori de frânare.

Raportarea tip „semnal” publicată recent de Institutul Naţional de Statistică (INS) nu arată care au fost contribuţiile pe domenii de activitate la evoluţia economiei, dar seriile de date anuale pe ramuri, raportate în februarie, relevă câteva coordonate. Concret, potrivit INS, afacerile din transporturi au crescut în 2017 cu 15,7% faţă de 2016, iar vânzările din comerţul cu amănuntul au avansat cu 10,7%, ambele fiind impulsionate de apetitul pentru consum al populaţiei, dar şi al firmelor.

 În detaliu, statisticile mai arată că şi subramurile adiacente transporturilor şi comerţului au crescut spectaculos, de exemplu înmatriculările auto au avansat cu 67,4%, comercializarea motocicletelor cu 50,6%, service-urile auto cu 22,9%, comercializarea carburanţilor cu 12,4%, comercializarea autovehiculelor cu 10,4% şi livrările de piese de schimb cu 7,3%. Iar în cazul comerţului cu amănuntul, am avut plusuri de 24,8% la livrările online, 13,2% la vânzările de produse nealimentare şi 6,8% la vânzările de alimente.

Ca factori de frânare, cel mai mult au contat construcţiile şi deficitul comercial (decalajul dintre importuri şi exporturi) numit „export net” în terminologia statisticienilor. Construcţiile – arată statistica oficială – n-au ieşit din „recesiunea” în care intraseră încă din 2015, pe fondul stagnării investiţiilor mari de infrastructură, media generală a volumului lucrărilor scăzând cu 5,4% anul trecut. În 2017, potrivit INS, construcţiile inginereşti au scăzut cu 21,3% faţă de 2016, după ce în 2016 scăzuseră cu 11,2% faţă de 2015. În schimb, construcţiile rezidenţiale au crescut în 2017 cu 69,7% faţă de 2016, lucru care arată că în timp ce românii îşi construiesc case, ca în anii buni dinaintea crizei, statul a lăsat baltă investiţiile în infrastructură.

Cât priveşte comerţul exterior, importatorii au tras mai puternic de frânghia balanţei comerciale, învingându-i pe exportatorii aflaţi la celălalt capăt. Forţa importurilor a crescut cu 12,2%, în timp ce a exporturilor a crescut cu doar 9,1%, rezultând astfel un „export net” de minus trei puncte procentuale, care a tras în jos creşterea economică. Interesant este că, în timp ce importurile au crescut pe seama apetitului pentru consumul de bunuri obişnuite al clienţilor din comerţ (fenomen care îi îngrijorează pe economişti), exporturile au crescut pe seama cererii tot mai mari de produse industriale în ţările din zona euro – una dintre veştile bune ale anului trecut.

De altfel, cea mai bună – şi mai surprinzătoare – veste a anului trecut a venit din industrie, unde producţia a consemnat un record de +8,2%, nemaiîntâlnit în ultimii 15 ani, de când se raportează sistematic acest indicator. De asemenea, potrivit INS, vânzările de mărfuri industriale au crescut cu 11,7%, iar cererea – comenzile noi – a crescut cu 12,9% în 2017 faţă de 2016.

Am avut, aşadar, creşteri cu două cifre în majoritatea domeniilor de activitate şi numai două indicatoare au dat „rateuri” – construcţiile şi exporturile. Importanţa lor arată de ce economia per ansamblu n-a crescut tot cu două cifre şi, mai ales, explică de ce investiţiile erau mai necesare ca oricând.

 

Tags: , ,
Teamfit Accenture UTCN (3)

Ce aşteptări au de la angajator specialiştii în IT. Studiu NTT Data România şi UBB Cluj

Specialiştii în IT aşteaptă de la angajator o ofertă salarială competitivă, preocupare pentru angajaţi, timp pentru viaţa personală, un program de muncă flexibil sau oportunităţi de dezvoltare în carieră, relevă un studiu al UBB Cluj-Napoca despre profilul psihosocial al IT-istului.

Potrivit unui comunicat al UBB transmis, duminică, scopul studiului a fost de a investiga impactul pe care caracteristicile jobului le au asupra atitudinilor faţă de organizaţie şi asupra performanţei la locul de muncă a profesioniştilor în IT.

 ”Oferta salarială competitivă, preocuparea pentru angajaţi, timpul pentru viaţa personală, programul de muncă flexibil sau oportunităţile de dezvoltare în carieră sunt doar câteva dintre aşteptările pe care profesioniştii în IT le au în momentul în care optează pentru un angajator sau altul, arată rezultatele studiului realizat de UBB prin Institutul-STAR UBB şi compania NTT Data România în vederea definirii profilului psihosocial al IT-istului în următorii ani. Scopul studiului a fost acela de oferi o perspectivă detaliată asupra aşteptărilor profesioniştilor în IT în ceea ce priveşte caracteristicile/ atributele organizaţionale şi de a investiga impactul pe care caracteristicile jobului le au asupra atitudinilor faţă de organizaţie şi asupra performanţei la locul de muncă a profesionistilor în IT”, se arată în documentul citat.

Reprezentanţii UBB au subliniat că această cercetare a urmărit şi explorarea aşteptărilor generaţiei Millennials în contextul schimbărilor tehnologice şi organizaţionale produse într-un ritm extrem de rapid, fapt care generează o competiţie acerbă în industria IT.

”Proiectul a avut o etapă de cercetare cantitativă, care a constat în elaborarea unei analize bazate pe instrumentele validate în literatura de specialitate, precum şi o etapă de analiză calitativă, în cadrul căreia au fost explorate, prin interviuri individuale şi focus grup-uri, aşteptările contextualizate ale profesioniştilor din domeniul IT, la cele trei studii realizate participând 319 profesionişti din domeniul IT, cu vârste cuprinse între 20 şi 47 de ani, din cadrul unor companii din domeniul IT”, se mai arată în comunicatul UBB.

De asemenea, studiul relevă că munca în echipă şi colaborarea cu colegii, timpul alocat vieţii personale împlinite şi un program de muncă flexibil sunt principalele aşteptări ale reprezentaţilor generaţiei Millennials.

Prorectorul cu cercetarea al UBB, Daniel David, a explicat în comunicat că universitatea clujeană poate mobiliza cele mai avansate expertize academice şi profesionale disponibile, nu doar pe plan intern sau naţional, ci şi la nivel internaţional, ”oferind astfel şansa unor servicii/ soluţii inovative, care susţin apoi avantaje competitive pentru beneficiar în comunitate şi mediul socio-economic”.

Iniţiat în luna aprilie 2017, proiectul de cercetare de tip Advanced Fellowship a fost realizat de Departamentul de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor în Limba Germană din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a Universităţii ”Babeş-Bolyai”, fiind derulat sub egida Institutului Star UBB şi finanţat de compania NTT DATA România.

Tags: , , , , ,
00145318_large

Cifră de afaceri de 53,4 mililioane euro pentru NTT DATA Romania

Trendul accentuat de creştere înregistrat în anul 2016 (plus al veniturilor de cca. 49%) a continuat şi în 2017. Un rol important l-a jucat piaţa locală unde NTT DATA Romania a  atins o creştere de 62% a veniturilor. În urma investiţiilor constante pentru dezvoltarea sustenabila şi pe termen lung a pieţei locale, ponderea veniturilor pe piaţa naţională a ajuns la 27% din totalul cifrei de afaceri.

Dacă în trecut NTT DATA Romania avea în focus îndeosebi firmele mijlocii, începând de anul trecut oferta de produse şi servicii a fost extinsă şi către companiile mari. Printre clienţii noi câştigaţi pe piaţa locală în cursul anului trecut se remarca BRD, ENEL, E.ON, Allianz, McDonald’s România, Federal Mogul, Regina Maria, EVW, Eximtur, Agricover, NOD etc.

O dinamică aparte au câştigat-o implementările soluţiilor SAP în zona clienţilor mari dar şi a propriei suite de soluţii Clarvision ERP în zona clienţilor mijlocii.

În contextul poziţionării companiei ca integrator de soluţii au fost încheiate parteneriate strategice cu IBM, HP, CISCO, DELL/EMC și Fujitsu.

Pieţele externe constituie în continuare sursa majoră de oportunităţi.

În 2017 s-au extins proiectele în industria producătoare de autoturisme. Iniţiativele de dezvoltare a unor modele noi, de conducere autonomă a autoturismelor dar şi trendul de pregătire a renunţării treptate la motoarele cu combustie internă, au condus la apariţia unui val de proiecte pretenţioase, care necesită competenţe ridicate, atât din punct de vedere al tehnologiilor informatice cât mai ales al expertizei de proces de business.

Un trend ascendent semnificativ l-au căpătat proiectele de dezvoltare în sectoarele financiar-bancar şi asigurări. Procesele ample de digitalizare a interacţiunii cu piaţa au condus la generarea unui număr semnificativ de proiecte inovative, trend care a permis NTT DATA Romania să dezvolte competenţe în aceste pieţe, intrând astfel într-o piaţă atractivă, cu mult potential in anii ce urmeaza.

Anul fiscal curent care se termină la 31 martie va aduce venituri totale de peste 57 Mil EUR.

„Trendul pozitiv de creştere accentuată înregistrat în ultimii doi ani a avut la bază investiţii semnificative în extinderea competenţelor tehnice dar mai ales de proces de business al echipei NTT DATA Romania. Numai abordând proiecte cu o complexitate ridicată şi în consecinţă cu o valoare adăugată semnificativă vom putea asigura dezvoltarea durabilă şi sustenabila nu numai a companiei noastre ci a industriei româneşti de IT per ansamblu.”, a declarat Daniel Metz, CEO, NTT DATA Romania.

Pentru anul fiscal următor NTT DATA Romania estimează o cifră de afaceri de cca. 70 Mil. EUR.

 

Tags: , , , , ,
clujhub2

Investiţie de 200.000 euro pentru extinderea ClujHub

ClujHub continuă povestea începută în 2012 și își extinde comunitatea de antreprenori într-un nou sediu, ocupând etajul 3 din cadrul Centrului Comercial Central.

Lucrările de amenajare ale noului spațiu de cowork și evenimente vor fi finalizate în primăvară, iar ClujHub Central va deveni cel mai mare spațiu de cowork și de evenimente din Europa de Est, dedicat creativilor, antreprenorilor și dezvoltatorilor IT. O componentă importantă va fi cea de incubator și accelerare de afaceri inovative, precum și de workshopuri susținute de profesioniști.

Cu un spațiu total ce va ajunge la 2,500 de metri pătrați, ClujHub Central oferă spații cu birouri private pentru echipe, cowork open space, săli de ședințe și săli de evenimente care vor putea primi de la 30 la 250 de persoane. Și să nu uităm terasa și grădina urbană, zona de mindfulness și relaxare, biblioteca și zona de colaborare cu spirit de cafenea propuse de echipa Morphoza, designerii spațiului.

„Conceptul de hub înseamnă să construim comunități de antreprenori, de freelanceri și oameni cu inițiativă care doresc să se implice activ în piața în care activează. În prezent, comunitatea noastră cuprinde membri din domeniile IT, marketing, BPO, avem designeri și tineri talentați din domenii creative care au ales să se bucure de un mediu de muncă colaborativ și inspirațional. Fie că este vorba de un magazin online sau de un artist independent, le-am oferit spațiul potrivit pentru a-și desfășura activitatea, de la birouri personalizate până la spații de colaborare open space.Ne bucurăm că suntem o destinație și pentru digital nomads, adică pentru cei care aleg să călătorească în toată lumea și să lucreze din orașele pe care le vizitează”, a declarat Victor Miron, director executiv ClujHub.

Antreprenorul Cristian Dascălu a deschis, în 2012, ClujHub, pentru a aduce împreună oameni talentați, din domenii cât mai diverse, care, împreună, pot să schimbe comunitatea în care trăiesc. Extinderea într-un nou spațiu a fost o evoluție firească pentru a răspunde cererii de dezvoltare din comunitatea antreprenorială clujeană care de câțiva ani este în continuă creștere.

„Viziunea cu care am pornit la drum acum 5 ani a fost să devenim cel mai important centru de antreprenoriat din regiune, să găzduim conferințe, evenimente de networking și de accelerare, într-un spațiu generos, chiar în inima orașului. Toți cei care sunt în căutare de idei și de parteneri de afaceri, care vizează investiții sau acces pe piețe internaționale, care doresc să fie conectați la o comunitate de antreprenori, se vor simți aici ca acasă. Am început să atragem și start-up-uri din alte țări și ne dorim ca orașul Cluj-Napoca să devină un <start-up city> adevărat, cu un ecosistem antreprenorial puternic”, a declarat Cristian Dascălu, fondator ClujHub.

ClujHub Central a găzduit concepte noi de eveniment pentru Cluj-Napoca, precum Creative Mornings/Cluj, TEDxClujSalon, Cluj-Napoca Smart City Meetup, Start-Up Nation Meetup, Business Networking.

Tags: , , ,
business

Fonduri europene pentru startup-urile creative din Cluj

Locuitori din cele 6 județe ale Regiunii de Nord-Vest a țării vor putea să obțină fonduri europene nerambursabile de câte 160.000 de lei (circa 34.000 euro) pentru a-și deschide mici afaceri în domenii creative, printr-un nou proiect european lansat marți, în cadrul liniei de finanțare România Start Up Plus.

Proiectul Creative START este derulat, în perioada ianuarie 2018 – ianuarie 2021, de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) în parteneriat cu Blocul Național Sindical (BNS).

Cei interesați să devină antreprenori se pot înscrie pe e-mail, la adresa office@smeprojects.ro , au anunțat organizatorii. În circa două săptămâni proiectul va avea și un website unde se vor putea face, de asemenea, înscrieri, au mai spus aceștia.

Proiectul este adresat persoanelor din regiunea Nord-Vest, care cuprinde județele:
  • Bihor,
  • Bistrița-Năsăud,
  • Cluj,
  • Maramureș,
  • Satu Mare,
  • Sălaj.

Viitorii oameni de afaceri vor trebui să își deschidă firmele într-unul din aceste județe, în mediul urban, în domenii non-agricole.

În total, în acest proiect, vor fi incluse 600 de persoane, care vor beneficia de cursuri și îndrumare în domeniul antreprenoriatului și în realizarea de planuri de afaceri.

În final, granturile de maximum 160.000 de lei fiecare vor fi acordate unui număr de 75 de firme nou-create, în baza unui concurs de planuri-de afaceri.

Organizatorii țintesc astfel dezvoltarea afacerilor din industrii creative. Un obiectiv al proiectului este înființarea unui hub al cărui principal obiectiv îl reprezintă sprijinirea persoanelor care doresc să demareze o activitate pe cont propriu.

Sunt considerate industrii culturale sau domenii ale economiei creative următoarele:

  • publicitatea,
  • arhitectura,
  • arta,
  • mestesugurile,
  • design-ul,
  • moda,
  • filmul,
  • muzica,
  • artele scenei,
  • editarea (publishing),
  • cercetarea si dezvoltarea,
  • software-ul,
  • jocurile si jucariile,
  • TV & radio,
  • jocurile video.

Mai multe detalii AICI. 

Tags: , , ,
ciocolata

5 miliarde lei din afaceri cu ciocolată în România

De Ziua Îndrăgostiților dar și de 1 și 8 Martie, ciocolata, în diversele ei forme, este de nelipsit în cadourile pe care românii și le fac, alături de flori și surprize.

Potrivit experților de la KeysFin, pe fondul creșterii puterii de cumpărare a românilor, consumul de ciocolată a prins aripi, astfel că piața de profil va atinge în acest an un nivel istoric, ce ar putea depăși granița de 5 miliarde de lei (aprox 1 mld.euro). Afacerile din piața de ciocolată au atins în 2016 nivelul de 4,5 miliarde de lei, iar datele preliminarii privind evoluția din 2017 indică un avans de peste 20%.

Principalul indicator care susține dinamica sectorului îl reprezintă profitabilitatea pieței. Dacă în 2012, cele 786 de firme producătoare sau distribuitoare de produse din ciocolată raportau un profit net de 107,3 milioane lei, în 2017 se estimează că acesta a fost de 306, 1 milioane lei, la un număr de 758 de firme.

“Piața ciocolatei a trecut printr-un proces de consolidare, de maturizare, eficientizarea business-ului fiind în prim-plan. Astfel s-a ajuns ca, la o cifră de afaceri relativ constantă în acest interval, profitul firmelor să crească de peste două ori. Firmele și-au diminuat creanțele cu peste 300 mil.lei, datoriile comerciale s-au redus de la 829,5 mil.lei la 675,3 milioane de lei în 2016, iar pierderile nete au scăzut de la 138,7 mil. la 79,7 mil. lei”, afirmă analiștii.

Evoluția pozitivă a pieței a venit pe fondul creșterii economice, propulsată de avansul semnificativ al consumului. Pe fondul dezvoltării ofertelor și mai ales a investițiilor semnificative în marketing și promovare, românii s-au arătat tot mai interesați de ciocolată.

“Potrivit Eurostat, un român mănâncă în medie pe an 2,2 kilograme de ciocolată, însă cele mai noi date din piață arată că nivelul de consum a crescut semnificativ în ultimii 2-3 ani. Raportat la țările occidentale, consumul la noi este încă foarte redus. Spre comparație, elvețienii, campionii europeni în materie, consumă 11 kilograme de ciocolată pe cap de locuitor, iar media UE este de 10 Kg.”, au explicat analiștii.

Cine face jocurile în piaţa de ciocolată 

Principalul jucător din piața românească, pe segmentul deproducție, este Nestle, cu o cifră de afaceri de 783,6 milioane lei, companie urmată, la mare distanță, de Kandia Dulce SA, cu 161,4 milioane lei, Heidi Chocolat SA, cu 106,2 milioane lei, Mueller și Prietenii (19,1 mil.lei) și Marco Polo (18 mil.lei)

Pe segmenul de distribuție, SECA Distribution SA conduce clasamentul cu afaceri de 390,8 mil.lei în 2016, urmată de Ferrero România SRL (398 mil.lei), D.R.I.M Daniel SRL (268,7 mil.lei), Wrigley România (133,7 mil. lei) și Almira Trade SRL (130,3 mil.lei).

Pe ansamblu, cele mai multe companii din piața de ciocolată activează în București (127), acolo unde, de altfel, și consumul este cel mai mare din țară, dovadă cifra de afaceri de 870 milioane lei înregistrată de aceste firme în 2016. Urmează județul Ilfov, cu 54 de companii și afaceri de 540 mil.lei, Prahova, cu 8 companii cu un business total de 401,8 mil.lei, Argeș (22 firme/396,8 mil.lei), Timiș (19/150,8 mil.lei), Brașov

(13/90,4 mil.lei) și Buzău (10/87,5 mil.lei). La polul opus se află județele Alba, Hunedoara și Călărași.

Preferineţel românilor în materie de ciocolată 

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), un roman a consumat lunar în 2016, în medie, 157 de grame de ciocolată, bomboane, rahat și alte produse zaharoase, pe care a cheltuit 3,17 lei.

Cel mai mare consum a fost realizat de salariați, respectiv 175 de grame lunar, iar cel mai mic la șomeri – 106 grame. În ceea ce privește consumul de dulceață, gem, compot, jeleuri, datele INS arată că o persoană a consumat, în medie, 20 de grame lunar.

Datele statistice arată că ciocolata cu lapte este preferata a 77% dintre români, restul de aproximativ 30% fiind împărțiți între ciocolata simplă și cea cu creme de diverse sortimente. Ciocolata alba reprezintă numai 7,4% din totalul vânzărilor.

„Consumul de ciocolată în România este relativ scăzut comparativ cu cel de pe alte piete, ridicându-se la circa 2,2-2,5 kilograme per capita. Comparativ, în Austria sau Germania consumul este de aproximativ 8 kilograme pe cap de locuitor, iar în Polonia este de 5 kilograme. Există însă potenţial de creştere. Oamenii vor să încerce produse diversificate, mai multe arome şi re¬ţete, nu doar ciocolată realizată industrial”, declarau, recent, reprezentanții unui jucător din piață.

Dacă în România se consumă 2,2 kilograme de ciocolată pe cap de locuitor, ungurii mănâncă aproape dublu. Grecii consumă, în medie, 3 Kg pe cap de locuitor, iar în Portugalia consumul mediul este aproape de cel de la noi, de 2,25 kg. de ciocolată.

Statisticile arată că pe piața românească există, în prezent, peste 90 de branduri de ciocolată, pe toate cele trei segmente de preț – premium, mediu şi economic). Raportat la nivel de sex, cei mai mulți clienți sunt femeile, în proporție de 60%.

“Există un studiu faimos în lumea științifică care face o legătură directă între consumul de ciocolată dintr-o țară și numărul premiilor Nobel. Elveţia conduce atât în clasamentul consumului de ciocolată, cât şi în cel al premiilor Nobel obţinute și se spune că o contribuție semnificativă o au flavonoidele care se găsesc în ciocolată, dar şi în vin, și care cresc semnificativ activitatea cerebrală, interesul pentru cunoaștere, intuiția. Dincolo de teorii, cert este că ciocolata reprezintă un produs care și în România devine semnificativ, iar investițiile în domeniul sunt pe măsură. Piața are un potențial de creștere semnificativ, iar 2018 va confirma, cu siguranță, această tendință”, au mai spus experții KeysFin.

Cine face jocurile la nivel mondial

Africa reprezintă principalul furnizor de cacao din lume. Coasta de Fildeș acoperă 30% din cererea globală, urmată de Ghana, Indonezia și Nigeria.

Cel mai mare exportator de ciocolată din lume este Germania (4,5 mld.dolari), urmată de Belgia (2,9 mld.dolari), Olanda (1,8 mld.dolari) și Italia (1,7 mld.dolari). Elveția ocupă abia locul 10 în clasamentul global potrivit datelor World’s Top Exports pe 2016.

Cel mai mare producător de ciocolată din lume este Mars (afaceri de 18 mld. dolari), urmat de Ferrero (12 mld.dolari), Mondelez (11,6 mld.dolari), Meiji (9,6 mld.dolari) și Nestle (8,8 mld.dolari). Urmează în clasament Hershey’s, Lindt, Glico, Haribo și Arcor.

Împreună, cei mai mari 10 producători de ciocolată din lume au avut vânzări de peste 80 de miliarde de dolari în 2016.

Potrivit experților, piața ciocolatei se concentrează, în prezent, pe dezvoltarea unor produse cât mai variate (arome, ingrediente etc.), multe în ediții limitate, unul dintre trendurile actuale fiind legat de producția ciocolatei organice, vegane, fără zahăr sau gluten.

Tags: , , , ,
pacanele

Jocurile de noroc şi alte activităţi recreative au contribuit la creşterea cu 15,5% a volumului afacerilor din servicii

Afacerile din serviciile de piaţă prestate populaţiei s-au majorat, în 2017, cu 15,5% faţă de anul anterior, în această marjă activităţile de jocuri de noroc şi alte activităţi recreative contribuind cel mai mult la acest acest rezultat, potrivit datelor publicate, luni, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Statistica oficială relevă, totodată, că, în cursul anului trecut faţă de 2016, în marja creşterii înregistrate, activităţile hotelurilor şi restaurantelor s-au majorat cu 13,9%, activităţile agenţiilor turistice şi tur-operatorilor (+12,2%) şi activităţile de spălare, curăţare şi vopsirea textilelor şi blănurilor, cu 8,9%.

La polul opus s-au situat serviciile de coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare, care au scăzut cu 17,5%.

În anul 2017, activitatea de servicii de piaţă prestate populaţiei, ca serie brută, a fost influenţată cel mai mult de cifra de afaceri provenită din activităţile de jocuri de noroc şi alte activităţi recreative (+23,9%).

Conform INS, în decembrie 2017, în comparaţie cu luna similară din 2016, activitatea de servicii de piaţă prestate populaţiei a crescut atât ca serie brută (+20,1%), cât ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate (+19,6%). Ca serie brută, s-au consemnat procentaje pozitive în activităţile agenţiilor turistice şi tur-operatorilor (+41%), activităţile de jocuri de noroc şi alte activităţi recreative (+40,3%), activităţile de spălare, curăţare şi vopsirea textilelor şi blănurilor (+12,8%) şi activităţile hotelurilor şi restaurantelor (+7,9%). Scăderi au fost la serviciile de coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare (-10,3%).

În acelaşi timp, în decembrie 2017 faţă de noiembrie 2017, volumul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate populaţiei, ca serie brută, a înregistrat o creştere cu 5,5%, datorată serviciilor de coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare (+38,2%), activităţilor de jocuri de noroc şi alte activităţi recreative (+13%), activităţilor de spălare, curăţarea şi vopsirea textilelor şi blănurilor (+10,7%) şi activităţilor agenţiilor turistice şi tur-operatorilor (+9,8%). Pe de altă parte, activităţile hotelurilor şi restaurantelor s-au diminuat cu 0,5%.

La nivelul aceleaşi perioade de referinţă, volumul cifrei de afaceri pentru serviciile de piaţă prestate populaţiei, ca serie ajustată, a crescut cu 3,3%.

Tags: , , ,
HR World

eJobs și Benefit Seven (7card) au organizat în parteneriat cea de-a 2-a ediție a conferinței HR WORLD

Evenimentul a avut loc în prima sa ediție regională, miercuri, 7 februarie la Grand Hotel Italia, în Cluj Napoca.

Tema conferinței a fost - The Future of Talent - motiv pentru care organizatorii au oferit prezentări și dezbateri interactive care au adus pe piața de resurse umane din Transilvania idei și concepte noi care să adreseze schimbarea rolului HR-ului în anul 2018. Celor aproximativ 250 de participanți la eveniment, aparținând unei game variante de industrii, au dezbătut subiecte precum:

  •              Unde găsim echilibrul în piața muncii din România când raportul cerere-ofertă este disproporționat?
  •              Cum atragem un candidat când alți 10 angajatori îl curtează?
  •              Ce facem cu angajații actuali ca să îi reținem, să îi determinăm să interacționeze cu brandul de angajator și să ii încurajăm în această direcție?

Subiecte precum trecerea pe platforme mobile, social media, inteligența artificială, chatbots, utilizarea big data sau analiza predictivă au fost explicate și aplicate domeniului și mai mult, pieței românești a resurselor umane. Toate acestea pentru că, în mod din ce în ce mai evident, nu ne mai putem baza pe metodele utilizate în trecut pentru a descoperi și recruta talente.

Conferința reprezintă un alt pas important în strategia eJobs și a partenerului Benefit Seven (7card), de a oferi angajatorilor informație relevantă, actuală și de calitate, care să-i sprijine în demersurile lor de a inova în procesele de recrutare și retenție a talentelor. eJobs deține de altfel poziția de lider al industriei de recrutare online, ceea ce îl recomandă ca un specialist de top în domeniu. Organizatorii susțin în mod constant companiile și candidații cu “know-how” și soluții inovatoare, care fac posibil procesul de transformare a recrutării din ziua de astăzi.

Despre speakeri, trebuie să menționăm că aceștia au făcut parte din elita profesioniștilor de business din România. Ei provin de la companii de renume precum eMag, Crossover, Draxlmaier, eJobs, UP! Your Service, 7card, Sodexo precum și altele. De asemenea psihologul Alexandru Bușilă a prezentat motivele pentru care starea de fericire a unui angajat la locul de muncă este foarte importantă atât pentru angajat cât și pentru compania angajatoare.

Cât privește temele de interes general care au făcut subiectul prezentărilor, acestea au variat de la expunerea unor strategii de recrutare de succes la metode actuale de analiză a datelor și la găsirea celor mai potrivite canale de comunicare în contextul diversificării continue a acestora precum și elaborarea de strategii eficiente de management.

De asemenea au existat segmente îndreptate către sfera angajaților, unde se va discuta despre viitorul beneficiilor pentru aceștia, despre modelarea experienței angajatului într-o cultură orientată spre client precum și cum să poată fi construite echipe #HappyLaJob. În contextul în care “company culture” a ajuns principalul criteriu de selecție a unui loc de muncă din partea angajaților, este evident că este nevoie de un astfel de eveniment pentru a împărtăși trendurile cele mai actuale cu specialiștii din domeniu și nu numai.

Unul din punctele principale de atracție al acestui eveniment este faptul că a fost conceput și vine strict în folosul comunității de HR. În contextul dezvoltării accelerate a acestui domeniu în Transilvania organizatorii au găsit ca este momentul ca toate energiile și ideile care se dezvoltă în această parte a țării sa fie agregate într-un context avantajos pentru toți participanții. Toate acestea pentru a reuși să răspundem la întrebarea principală: “Cum putem reinterpreta procesul de recrutare astfel încât sa putem recruta eficient, să implicăm angajații și să reușim să îi păstrăm fericiți la job?”

Pentru organizatori şi participanţi conferinţa a reprezentat un succes, asemenea cu prima de acest gen, desfășurată la București, cu o participare de peste 450 de persoane și feedback-uri foarte pozitive.

Despre eJobs

Lansată în 1999, eJobs este astăzi cea mai mare platformă de recrutare online din România, cu un număr de peste 3,5 milioane de profesioniști conectați la piața muncii și peste 30.000 de joburi active în orice moment. eJobs Group face parte din grupul media Ringier România, membru Ringier AG.

Despre 7card

7card este liderul pieței de servicii wellness și relax & sport dedicate companiilor din România, în prezent peste 1000 de companii oferind 7card ca beneficiu extrasalarial acordat angajaților. Mai mult de 30.000 de angajați români folosesc 7card, un abonament unic cu ajutorul căruia utilizatorii au acces la zeci de activități de relaxare și sport din cele mai diverse, pe care le pot practica în cadrul unei rețele de peste 500 de centre din țară.

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
rubber stamp with inscription INSOLVENT

Insolvenţele din România rămân la un nivel de două ori mai mare faţă de media din ECE

Insolvenţele din România rămân la un nivel de două ori mai mare faţă de media din Europa Centrală şi de Est (ECE), conform datelor prezentate, miercuri, de oficialii Coface.

“Anul 2017 a adus 8.256 proceduri noi de insolvenţă, în creştere cu 3% faţă de 2016, când s-au înregistrat 8.053 de noi proceduri. În ciuda minimului din ultimii 15 ani, România raportează un nivel mediu al companiilor insolvente raportat la 1.000 de firme active de 2,4%, ceea ce înseamnă de aproape două ori peste media din Europa Centrală şi de Est. În acest context, este mai important să evaluăm calibrul companiilor insolvente, din perspectiva pierderilor financiare cauzate creditorilor şi a dimensiunii sociale, prin locurile de munca pierdute. Din această perspectivă, 2017 a înregistrat o oarecare stabilizare a companiilor insolvente cu venituri peste 1 milion de euro, respectiv 326 firme, comparativ cu 333, în anul anterior”, conform sursei citate.

În ciuda acestui fapt, spun reprezentanţii companiei, pierderile produse creditorilor de către firmele insolvente în 2017 s-au ridicat la 9,6 miliarde lei, în creştere cu 13% comparativ cu anul anterior, respectiv 8,5 miliarde lei. Pe de altă parte, numărul locurilor de muncă raportate de către firmele insolvente în 2017 se ridică la 47.578, cu 32% mai mic faţă de cel din anul anterior.

Cele 3 greşeli majore ale firmelor care au intrat în incapacitate de plată sunt finanţarea deficitară a investiţiilor, investiţiile greşite şi politica agresivă a dividendelor.

Tags: , ,
firme_de_it

LISTA oficială a amenzilor de care vor fi iertate firmele la prima abatere

Firmele vor fi păsuite de la plata unor amenzi cuprinse în 70 de prevederi din diferite legi și aplicate de ANAF, Inspecția Muncii, Protecția Consumatorului și alte organe de control ale statului, conform listei finale a contravențiilor care intră sub incidența Legii prevenirii, publicate luni în Monitorul Oficial.

De asemenea, s-a publicat oficial și modelul de proces-verbal de constatare a contravențiilor, care cuprinde planul de remediere pe care firmele găsite cu abateri îl vor avea la dispoziție pentru remedierea neregulilor constatate de organele de control, pentru a nu fi amendate.

Documentele sunt cuprinse în Hotărârea de Guvern nr. 33/25 ianuarie 2018, pentru stabilirea contravenșiilor care intră sub incidența Legii prevenirii nr. 270/2017 precum și a modelului planului de remediere, aprobată de fostul guvern interimar Fifor și publicată în Monitorul Oficial nr. 107/5.II.2018.

 Guvernul a inițiat anul trecut proiectul Legii prevenirii, iar Parlamentul l-a aprobat, însă în forma finală agreată de Guvern nu au fost cuprinse contravențiile de la care firmele urmează să fie păsuite la prima abatere. Lista de contravenții a fost lăsată pe seama Executivului, care a dat hotărârea de guvern publicată oficial luni, în acest sens.

Prin Legea prevenirii, orgnele de control ale statului – cum sunt ANAF, Inspecția Muncii, Protecția Consumatorului și altele – nu vor mai aplica automat amenzi pentru abaterile contravenționale cuprinse în lista publicată luni.

În schimb, inspectorii instituțiilor de control vor trebui să aplice un plan de remediere pe o durată de maximum 90 zile, timp în care firmele găsite în neregulă vor putea remedia problemele.

Abaterile constatate și care vor fi reglate în timpul controlului nu vor fi trecute pe planul de conformare, după cum a explicat anterior fostul ministru pentru Mediul de Afaceri, Ilan Laufer.

ARTICOLUL INTEGRAL AICI. 

Tags: , , ,
business

Vânzarea proiectelor Start-Up Nation este legală. Vezi cele mai multe oferte şi preţurile

Cesiunea de acţiuni ale societăţilor comerciale este legală şi nu încalcă prevederile schemei de ajutor de minimis Start-Up Nation, însă noii deţinători ai acestor companii trebuie să ştie că vor prelua inclusiv obligaţiile ce decurg din implementarea schemei, precizează Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat (MMACA).

“Scopul programului Start-Up Nation este acela de a ajuta întreprinzătorii aflaţi la început de drum să pornească o afacere. De aceea, obiectivele urmărite au în centrul lor stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, îmbunătăţirea performanţelor economice ale acestora, crearea de noi locuri de muncă, inserţia pe piaţa muncii a persoanelor defavorizate, şomerilor şi absolvenţilor, creşterea investiţiilor în tehnologii noi inovative. Pe de altă parte, cesiunea de acţiuni ale societăţilor comerciale este legală, ea neîncălcând nici legislaţia şi nici prevederile schemei de ajutor de minimis Start-Up Nation. De altfel, identificarea unor oportunităţi de afaceri este o caracteristică a spiritului antreprenoriatului. Totuşi, noii deţinători ai acestor societăţi comerciale, beneficiare de ajutor de minimis în cadrul programului, trebuie să ştie că vor prelua inclusiv obligaţiile ce decurg din implementarea schemei, cum ar fi, de exemplu, menţinerea locurilor de muncă nou create prin program pe parcursul a doi ani sau păstrarea echipamentelor pentru care s-a obţinut finanţarea”, se arată în comunicatul citat.

Potrivit ministerului de resort, cei care preiau aceste proiecte trebuie să fie conştienţi de faptul că planul de afaceri este unul gândit pentru altcineva şi nu este neapărat cel mai potrivit pentru ei, iar aceştia vor avea obligaţia de a lucra cu ceva “croit” pe alte repere, care nu poate fi adaptat nevoilor şi structurilor lor.

”Este important să creştem atractivitatea programului pentru antreprenori şi să simplificăm, în ediţia 2018, pe baza experienţei anului trecut, accesul la finanţare. Vom intensifica ritmicitatea consultărilor cu mediul de afaceri pentru a adopta, împreună cu acesta, soluţii de fluidizare a procedurilor pentru întreprinzătorii care văd în Start-Up Nation şansa reală de a-şi îndeplini visul de a deveni antreprenori de succes, de a avea un nivel de trai ridicat şi o viaţă mai bună”, subliniază ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Radu Oprea.

Reprezentanţii platformei de anunţuri online OLX au declarat, recent că investighează aspectele legale privind comercializarea pe acest site a proiectelor Start-Up Nation şi că au trimis o solicitare în acest sens către Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat (MMACA), pentru a evita orice fel de nereguli.

Aceştia au arătat că, în total, în ultimele şase luni, s-au publicat circa 200 de anunţuri pentru vânzarea de proiecte Start-Up Nation. Peste 80% dintre proiecte au fost scoase la vânzare în ultimele trei luni, iar în acest moment sunt puţin peste 100 de anunţuri active.

Ca preţuri, cele mai multe sunt între 4.000 şi 5.000 de euro, însă sunt şi proiecte care sunt scoase la vânzare la preţuri mai mari de atât, au mai spus cei de la OLX, fără a preciza valoarea maximă cerută de un astfel de ofertant.

Totodată, cele mai multe oferte fac parte din categoria “Servicii şi echipamente profesionale”, iar domeniile cu cele mai multe anunţuri sunt din industria uşoară şi cea alimentară (70% dintre anunţuri). Reprezentanţii OLX au adăugat că nu pot furniza date legate de zona geografică, vârstă, sex sau alte date cu caracter personal, conform termenilor şi condiţiilor de pe site.

Tags: , , , , ,
business

Peste 100 de beneficiari ai Start-up Nation îşi vând proiectele pe OLX

Prima ediţie a programului Start-up Nation se încheie pe 29 septembrie 2018, când cei 8.400 de antreprenori ale căror planuri de afaceri au fost acceptate ar trebui să primească granturi de până la 44.000 de euro fiecare. Până acum doar circa 300 de antreprenori şi-au primit banii.

Pe platforma de anunţuri OLX sunt publicate peste 100 de anun­ţuri active prin care bene­fi­cia­rii programului Start-up Nation încercă să îşi vândă fir­mele care au câştigat finanţări de la stat de până la 44.000 de euro. Restaurante, grădiniţe, burtării, dar şi alte businessuri sunt scoase la vânzare la un preţ mediu de 4.000- 5.000 de euro, potrivit reprezentanţilor OLX.

„În total, în ultimele 6 luni, s-au publicat circa 200 de anunţuri pentru vânzarea de proiecte Start-up Nation. Peste 80% dintre proiecte au fost scoase la vânzare în ultimele 3 luni, iar în acest moment avem puţin peste 100 de anunţuri active. Ca preţuri, cele mai multe sunt la preţul de 4.000-5.000 de euro, însă sunt şi proiecte care sunt scoase la vânzare la preţuri mai mari de atât. Din punctul de vedere al moderării, afacerile de tip Start-up Nation nu se diferenţiază de orice altă afacere vândută pe OLX”, au declarat pentru ZF reprezentanţii OLX.

 

Tags: , , ,
Biolandbau_Fragen_und_Antworten_FAQ

Ghidul afacerilor cu produse bio

Firmele și alți operatori economici care  vor să facă afaceri cu produse bio trebuie să se înregistreze în sistemul de agricultură ecologică la Direcțiile Agricole Județene (DAJ) – se arată în Ghidul privind comercializarea produselor agroalimentare ecologice, realizat de un consilier dintr-o primărie importantă din România.

Ghidul de 7 pagini, realizat de Zoltan Szfarli, consilier la Primăria Mediaș, prezintă, printre altele, obligațiile și lista de acte normative pe care trebuie să le respecți dacă vrei să faci afaceri cu așa-numitele alimente bio.

VEZI GHIDUL AICI

Tags: , , ,
ambasada_sua

Petiţie a oamenilor de afaceri români pentru ridicarea vizelor pentru SUA

Un grup de oameni de afaceri români, reuniţi în organizaţia neguvernamentală Romanian-American Business Council (RABC), cu sediul central la New York, lansează o petiţie online pentru ridicarea vizei de intrare pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, de care au nevoie în prezent cetăţenii români care vor să călătorească în această ţară, şi speră să strângă un milion de semnături până la sfârşitul lunii mai.

“Sperăm ca până pe 20 mai, când vom organiza Festivalul Românesc de pe celebrul Bulevard Broadway din New York, să adunăm peste un milion de semnături, care credem că nu vor fi ignorate de Congresul American”, a declarat Ştefan Minovici, preşedintele fondator RABC New York.

Petiţia a fost lansată cu prilejul inaugurării filialei RABC România, organizaţie care va fi condusă de Marius Pandel, administratorul Christian Tour, unul din cei mai mari touroperatori din ţară.

Mai multe detalii AICI! 

Tags: , , ,