Tag Archives: buget

1_3_184604_1554728654_05960_fav

Unde ajung banii din taxele pe care le plătești la stat. APLICAŢIE interactivă

Platforma interactivă Open Budget, lansată de Societatea pentru Libertate Individuală (SoLib), oferă  utilizatorilor posibilitatea de a urmări cum sunt cheltuiți banii pe care fiecare cetățean îi plătește sub formă de taxe, în 2019.

Platforma pune la dispoziție informații despre impactul fiscal asupra unui salariat, în funcție de salariul introdus de acesta, sumele pe care statul le colectează din impozite, contribuții, taxe, accize sau din alte surse și modul în care sunt direcționați banii colectați de stat.

Totodată, utilizatorii pot schimba valoarea taxelor şi impozitelor, majorându-le sau scăzându-le după bunul plac, schimbând destinaţia cheltuielilor şi să vadă, în timp real, cum se modifică veniturile statului.

Platforma a fost creată cu scopul de a ilustra, pe înțelesul tuturor, bugetul statului român. Ideea platformei a plecat de la opacitatea cheltuielilor publice în România, în contextul în care bugetele nu sunt centralizate într-un mod accesibil iar contribuabilul nu ştie cum sunt cheltuiţi banii publici. “Ministerul Finanțelor publică anual peste 800 de pagini de tabele în format PDF cu bugetul statului. Dar, fără să ai o cunoaștere specializată a domeniului și câteva zeci de ore la dispoziție, tabele ministerului finanțelor sunt imposibil de înțeles. Orice informație e acul în carul cu fân. Nu este normal ca statul să ne ia aproape jumătate din tot ceea ce producem și nici măcar să nu încerce să ne arate într-un mod inteligibil unde merg banii aceia. De aceea, am făcut o platformă care să traducă PDF-urile statului pentru toată lumea într-o singură platformă: Open Budget”, a declarat Claudiu Năsui, preşedintele SoLib și deputat USR.

“Platforma se poate dovedi foarte utilă atunci când vine vorba de combaterea populismului, oricine având acces la un calcul rapid al impactului bugetar al oricărei măsuri promise de un politician în campania electorală, dar şi pe cel al modificărilor de impozite şi taxe anunţate sau propuse de administraţia centrală”, se arată pe site-ul platformei.

Tags: , , , , ,
Femeie de afaceri cu bani

Ministerul Finanţelor a publicat proiectul de buget pe 2019/ Banii alocaţi pe ministere şi instituţii ale statului

Bugetul de stat se stabileşte la venituri în sumă de 164,727 miliarde lei şi cheltuieli de 254,115 miliarde lei credite de angajament şi 199,584 miliarde lei lei credite bugetare, cu un deficit de 34,856 miliarde lei.

PIB estimat este de 1.022 miliarde lei, o inflaţie medie anuală de 2,8% şi o creştere economică de 5,5%. Veniturile bugetului general consolidat sunt de 341,5 miliarde lei (33,4% din PIB) iar cheltuielile de 367,6 miliarde lei (35,95% din PIB), cu un deficit de 26,1 miliarde lei (2,55% din PIB). Numărul şomerilor este estimat la 287.000 de persoane, iar câştigul salarial mediu net lunar 3.085 lei.

Ţinta de deficit bugetar cash pe anul 2019 este estimată la 2,55% din PIB, iar deficitul ESA la 2,57% din PIB, anul 2019 fiind primul an în care începe ajustarea deficitului bugetar, respectiv o ajustare de 0,39 puncte procentuale în termeni ESA faţa de anul 2018 , care va continua pe orizontul 2020-2022, urmând ca acesta să ajungă în anul 2022 la 1,8 % din PIB, respectiv o ajustare de 0,77 puncte procentuale faţă de anul 2019.

Nivelul estimat al datoriei guvernamentale brute pe orizontul de referinţă se va situa sub 40,0% din PIB, România înregistrând în anul 2017 un procent al datoriei publice de 35,2%, în scădere faţă de anul 2016 cu 2,1 puncte procentuale.

În anul 2019 cheltuielile destinate investiţiilor însumează 47,2 miliarde lei, reprezentând aproximativ 4,62% în PIB. Cheltuielile cu dobânzile aferente datoriei publice sunt estimate la 13,5 miliarde lei şi au o pondere în PIB de 1,3%.

În bugetul asigurărilor sociale de stat, viramentele către Pilonul II sunt de 8,6 miliarde de lei. Cheltuielile cu bunuri şi servicii sunt estimate la 46,5 miliarde lei (4,5% din PIB), în creştere cu 1,8 miliarde lei faţă de cele efectuate în anul 2018; din această creştere 1,5 miliarde de lei reprezintă bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate;

Cheltuielile de personal sunt în sumă de 102,5 miliarde lei (10% din PIB), pe fondul aplicării Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, însă pe orizontul de referinţă se înregistrează o traiectorie descendentă a ponderii acestora în PIB.

Buget – alocările pe ministere şi instituţii ale statului

Bugete cu minus au Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională, nisterul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat sau Ministerul Energiei.

Bugetele ministerelor şi instituţiilor statului sunt, confrm proiectului:

Ministerul Afacerilor Externe – 18,4 miliarde lei, creştere de 21,5%

Ministerul Agriculturii – 22,7 miliarde lei, creştere 15%

Ministerul Fondurilor Europene – 2,2 miliarde lei, creştere 183%

Ministerul Apărării Naţonale – 18,1 miliarde lei, creştere 6,6%

Ministerul Muncii – 25,5 miliarde lei, creştere 2,1%

Ministerul Educaţiei – 30,8 miliarde lei, crestere faţă de 2018 de 46,7%

Ministerul Transporturilor – 11,6 miliarde lei, creştere de 54,9%

Ministerul Sănătăţii – 9,4 miliarde3 lei, creştere de 64,6%

Ministerul Finanţelor – 5,4 miliarde lei, creştere 10,3%

Ministerul Economiei – 620 milioane lei, creştere 162%

Ministerul Cercetării şi Inovării – 1,7 miliarde lei, creştere 27%

Ministerul Tineretului şi Sportului – 658 milioane lei, creştere 95%

Ministerul Justiţiei – 4,2 miliarde lei, creştere 6,4%

Ministerul Afacerilor Externe – 1,1 miliarde lei, creştere 27%

Ministerul Culturii – 958 milioane lei, creştere 29%

Ministerul Apelor şi Pădurilor – 605 milioane lei, creştere 49%

Ministerul Mediului – 529 milioane lei, creştere 45%

Ministerul Dezvoltării Regionale – 5,5 miliarde lei, creştere 3,1%

Ministerul Public – 1,285 miliarde lei, creştere 3,1%

Ministerul Turismului – 48 milioane lei, creştere 32%

Ministerul pentru Românii de Pretutindeni – 28,8 milioane lei, creştere 16%

Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul – 9,3 milioane lei, creştere 27%

Ministerul Energiei – 250 milioane lei, minus 13%

Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională – 261 milioane lei, minus 20%

Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat – 652,1 milioane lei, minus 28,9%

Ministerul Finanţelor Publice – Acţiuni Generale – 26,086 miliarde lei, minus 1,3%

Senat – 210 milioane lei, creştere 9,3%

Camera Deputaţilor – 446 milioane lei, creştere 9,7%

SRI – 2,4 miliarde lei, creştere 4,8%

Serviciul Telecomunicaţii Speciale – 604 milioane lei, creştere 69%

SPP – 233 milioane lei, creştere 20%

SIE – 309 milioane lei, creştere 8,5%

Secretariatul General al Guvernului – 2,2 miliarde lei, creştere 64,8%

Autoritatea Electorală – 582 milioane lei, creştere 163%

Curtea de Conturi – 363 milioane lei, creştere 24%

ANSVSA – 890 milioane lei, creştere 8%

Inspecţia Judiciară – 53 milioane lei

Institutul Cultural Român – 67 milioane lei, creştere 64%

Consilul Economic şi Social – 29,6 milioane lei. creştere 338%

Academia Română, 334 milioane lei, creştere 7,3%

Consiliul Concurenţei – 75 milioane lei, creştere 42%

Înalta Curete de Casaţie şi Justiţie – 150 milioane lei, creştere 13%

Consiliul Superior al Magistraturii – 157 milioane lei, creştere 5,6%

Curtea Constituţională – 30 milioane lei, creştere 30%

Autoritatea Naşională pentru Restituirea proprietăţilor – 21 milioane lei, creştere 48%

Societatea Română de Televiziune – 410 milioane lei, creştere 1,7%

Avocatul Poporului – 23,5 milioane lei, creştere 31%

Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului – 21 milioane lei, cretere 28%

Agenţia Naţională pentru Integritate – 22 milioane lei, creştere 15,6%

Administraţia Prezidenţială – 55 milioane lei, creştere 4,1%

Consilul Naţional al Audiovizualului – 12,8 milioane lei, creştere 18%

Oficul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor – 16,1 milioane lei, creştere11,9%

Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării – 7,8 milioane lei, creştere 22%

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii – 18,2 milioane lei, creştere 7,3%

Consiliul Legislativ – 11 milioane lei, creştere 12%

Oficiul Registrul Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat – 11,1 milioane lei, creştere 12%

Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal – 5.8 milioane lei, creştere 26%

Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor – 12,7 milioane lei, creştere 8,7%

Academia – 10,6 milioane lei, creştere 5,1%

Secretariatul de stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist – 3,3 milioane lei, creştere 16,5%

Societatea Română de Radiodifuziune – 387 milioane lei, creştere 5,1%

Agerpres – 22 milioane lei, creştere 10,6%

 

Tags: , , ,
sedinta parlament

Creştere economică de 5,5%. Pe această creştere a fost aprobat bugetul pe 2018

Plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului au votat proiectul de buget pentru anul 2018, acesta fiind construit pe o creştere economică de 5,5%, inflaţie medie anuală de 3,1%, curs mediu de 4,55 lei/euro şi câştig salarial mediu net lunar de 2.614 lei.

Faţă de proiectul aprobat iniţial de Guvern, Parlamentul a suplimentat bugetele mai multor instituţii.

Cea mai mare sumă, 350 de milioane de lei, a fost transferată fondului de rezervă al Guvernului, iar banii au fost luaţi din bugetul alocat pentru contribuţia României la Uniunea Europeană.

Astfel, au fost acordate 60 de milioane de lei în plus Secretariatului General al Guvernului pentru finanţarea cultelor religioase şi alte 5 milioane pentru minorităţi.

De asemenea, Ministerul Culturii a primit în plus 8 milioane de lei pentru construirea monumentului Unirii de la Alba Iulia.

Tot 10 milioane de lei în plus a primit şi Ministerul Energiei pentru un program de cercetare în domeniul nuclear.

Radioul public a primit 3 milioane de lei în plus faţă de ce dăduse Guvernul iniţial.

Tot cu 3 milioane de lei a fost majorat şi bugetul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni.

Nu în ultimul rând, Curtea Constituţională a primit 2 milioane de lei în plus faţă de varianta aprobată iniţial de Guvern.

În schimb, plenul reunit al Parlamentului a respins, luni, amendamentul adoptat vineri în Comisiile de buget-finanţe privind creşterea cotelor defalcate din impozitul pe venit care merg la bugetele locale.

Amendamenul adoptat iniţial în comisii stabilea că: „În anul 2018, prin derogare de la prevederile art. 32 şi art. 33 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, impozitul pe venit, cu excepţia impozitului din venituri din pensii, estimat a fi încasat la bugetul de stat se repartizează la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale astfel: a) 18% la bugetul local al judeţului; b) 66,8% la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pe al căror teritoriu îşi desfăşoară activitatea plătitorii de impozit pe venit; c) 15,2% într-un cont distinct, deschis pe seama direcţiei generale regionale a finanţelor publice/administraţiei judeţene a finanţelor publice, la trezoreria municipiului reşedinţă de judeţ”.

În priiectul de buget trimis Parlamentului, Guvernul a estimat o creştere a Produsului Intern Brut (PIB) de 5,5% anul viitor, până la 907,85 miliarde lei (196 miliarde euro), potrivit proiectului de buget pentru anul viitor, ritm în scădere faţă de estimarea Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP) pentru acest an, de 6,1%.

Proiectul de buget pentru 2018 a fost construit pe o creştere economică de 5,5%, inflaţie medie anuală de 3,1%, curs mediu de 4,55 lei/euro şi câştig salarial mediu net lunar de 2.614 lei. Deficitul bugetar (cash) este estimat la 2,97% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,96% din PIB, cu încadrare în ţinta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht.

mai multe despre bugetul adoptat pe news.ro

Tags: , , , , , , , , , , , ,
Daniel Anghel_3

Aplicatie ANAFcheck care permite verificarea automată a furnizorilor care aplică plata TVA defalcată

O căutare manuală a unui furnizor pe site-ul ANAF durează între 20 și 40 de secunde, ANAFcheck poate verifica în medie 80 de coduri de TVA pe minut,

PwC România vine în ajutorul companiilor care vor trebui, începând cu 1 ianuarie 2018, să achite facturi către furnizori ce aplică plata defalcată de TVA, prin lansarea aplicației ANAFcheck. Aceasta se conectează la bazele de date ale ANAF și permite verificarea automată a tuturor codurilor de înregistrare fiscală ale furnizorilor, pentru a identifica acele companii care aplică plata defalcată de TVA.

ANAFcheck este o interfață între serverul unei companii și Registrul fiscal român, care permite automatizarea schimbului de date. Aplicația aduce 19 atribute fiscale ale codului TVA căutat (ex. date despre stare înregistrare în scopuri de TVA, plata TVA defalcată, contribuabil activ/inactiv, sistem TVA la încasare etc.), interogarea putând fi individuală sau multiplă. Acest instrument funcționează cu orice sistem de operare, și mai mult decât atât, este ușor de integrat cu sistemele SAP sau alte sisteme de tip ERP.

„Ideea ANAFcheck a pornit de la faptul că sistemul de plată defalcată nu va afecta doar contribuabilii care aplică mecanismul, ci și mare parte din partenerii acestora.  Astfel, chiar și contribuabilii care nu sunt în sistem, dar sunt înregistrați în scopuri de TVA, vor fi nevoiți să verifice începând cu 1 ianuarie 2018 care dintre furnizorii acestora aplică mecanismul.  O verificare manuală ar crea o povară administrativă semnificativă și ar putea necesita resurse și timp suplimentar”, a declarat Daniel Anghel, Partener, Liderul echipei de Taxe și Impozite Indirecte, PwC România.

”PwC a dezvoltat această aplicație online pentru a ajuta companiile să automatizeze și să eficientizeze cât mai mult procesul de verificare a furnizorilor ce aplică plata defalcată a TVA, ușurând activitatea departamentelor financiar-contabile și facilitând tranziția către regulile impuse de noul mecanism”, a declarat Daniel Anghel.

”Prin folosirea aplicației ANAFcheck, departamentele financiar-contabile vor putea economisi timp și vor putea preveni riscul de eroare umană. În vreme ce o căutare manuală a unui furnizor pe site-ul ANAF durează între 20 și 40 de secunde, ANAFcheck poate verifica în medie 80 de coduri de TVA pe minut, eficientizând astfel foarte mult activitatea angajaților din departamentul financiar și permițându-le să se concentreze pe proiectele cu valoare adăugată ridicată pentru companie”, a declarat Daniel Anghel, Partener, Liderul echipei de Taxe și Impozite Indirecte, PwC România.

Nu în ultimul rând, ANAFcheck permite identificarea furnizorilor inactivi sau cu coduri de TVA invalidate precum și evitarea unor penalități generate de plăți incorecte către furnizori care aplică sistemul de plată defalcată a TVA (de 0.06%/zi din valoarea TVA, înmulțit cu numărul de zile de la data plății eronate până la data corecției).

Pentru mai multe detalii, puteți accesa pagina de Internet:

https://www.pwc.ro/en/services/tax-services/splitvat.html

Despre PwC

Misiunea PwC este de a construi încredere în cadrul societății şi de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din rețeaua PwC ajută oamenii şi organizațiile să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o rețea de firme prezentă în 157 de țări cu mai mult de 223.000 de profesioniști ce oferă servicii de calitate în domeniul auditului, consultanței fiscale şi consultanței pentru afaceri. Spuneţi-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră şi descoperiți mai multe informații despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

Tags: , , , , , , , , , , , , , , ,
bani

Finanţarea de la buget a partidelor a crescut de patru ori faţă de acum 10 ani

Subvenţia totală alocată partidelor în 2008, chiar înaintea crizei financiare şi economice, era de 8 milioane de lei, reprezentând 0,01% din veniturile bugetului de stat, anul acesta a ajuns la suma de 32 milioane lei, adică aproape 0,03% din veniturile bugetare şi peste dublul sumei distribuite anul trecut, conform unei analize Profit.ro

Conform legislaţiei actuale, partidele politice primesc anual o subvenţie de la bugetul de stat, dar suma totală alocată anual acestora nu poate fi mai mare de 0,04% din veniturile prevăzute în bugetul de stat. Subvenţia de la bugetul de stat este acordată în funcţie de următoarele criterii:  a) numărul de voturi primite la alegerile generale pentru Camera Deputaţilor şi Senat; b) numărul de voturi primite la alegerile generale pentru autorităţile administraţiei publice locale.

Pentru partidele politice care promovează femei pe listele electorale, pe locuri eligibile, suma alocată de la bugetul de stat este majorată proporţional cu numărul mandatelor obţinute în alegeri de candidaţii femei.

Conform datelor analizate, în ultimii 10 ani, cota procentuală a sumei anuale alocată partidelor politice, raportată la veniturile prevăzute în bugetul de stat, s-a situat sub 0,01% doar pe perioada crizei.

Astfel, în 2008, când criza internaţională a luat amploare, partidele politice au primit o subvenţie de 8 milioane lei, adică 0,012% din veniturile prognozate ale bugetului de stat, pentru ca în următorii 7 ani, această sumă să scadă chiar sub 6 milioane lei şi să rămână constant sub 0,01% din veniturile bugetare estimate.

Anul 2016 a înregistrat însă un reviriment semnificativ în finanţarea partidelor politice, astfel că au fost alocate fonduri de 14,5 milioane lei, adică 0,13% din veniturile bugetare, dublu faţă de subvenţia acordată în 2015.

Dublarea subvenţiei de la buget pentru partidele politice a fost menţinută şi chiar depăşită anul acesta, când, prin Legea bugetului de stat, fondurile destinate partidelor politice aprobate în bugetul Autorităţii Electorale Permanente au fost urcate la 32 milioane lei, aproximativ 0,03% din veniturile bugetului de stat, prognozate la 117 miliarde lei.

Mai multe detalii se regăsesc pe Profit.ro.

Tags: , , , , ,
Cum îți construiești bugetul dacă nu ai venit regulat

Cum îți construiești bugetul dacă nu ai venit regulat

Pentru oamenii care au un venit lunar stabil și regulat conceperea unui buget este foarte ușoară pentru că știu câți bani au la dispoziție lunar și care este perioada în care trebuie să le ajungă această sumă. Însă, oamenii de afaceri, freelancerii sau cei care lucrează project based se confruntă cu o problemă pe care ceilalți nu o iau în considerare și anume, nu au un venit regulat. Astfel, ei trebuie să bugeteze de la venit la venit, care nu este întotdeauna același, nu de la o lună la alta. Totuși, crearea unui buget este mult mai importantă pentru persoanele cu venit neregulat deoarece astfel pot vedea care sunt cheltuielile importante.bani ronMotivul pentru care cei cu venit neregulat ar trebui să își bugeteze venitul este că vor putea acoperi perioade mai lungi de timp cu un venit minim. Desigur, pentru investițiile importante pot apela oricând la un împrumut de la credit247.ro. Însă atunci când nu știi exact când va veni următorul cec sau ce suma va avea cu exactitate, trebuie să te obișnuiești să trăiești cu un minim.

Pentru început trebuie să te axezi pe venitul minim primit. Chiar dacă știi sigur că pe viitor vei fi plătit mai bine, este indicat ca pentru perioada de început să iei ca referință cel mai mic venit pe care îl poți realiza. Astfel îți va fi mai ușor să economisești niște bani pentru perioadele în care nu vei avea nici un venit sau să prelungești perioada în care acea sumă îți va fi folositoare.

Atunci când îți construiești bugetul este indicat să fixezi sumele maxime pentru strictul necesar. Chiria, ratele și facturile sunt foarte importante și trebuie plătite lunar. Prin urmare, trebuie să fie primele scăzute din suma totală, indiferent de cât de mult timp trece între plăți. De asemenea, va trebui să iei în considerare prețul alimentelor esențiale pentru coșul săptămânal de cumpărături. Transportul și îmbrăcămintea trebuie să se găsească pe listă doar dacă sunt absolut necesare. Ieșitul în oraș și mesele la restaurant fac parte dintr-o categorie specială pe care să o accesezi doar atunci când ești sigur că o poți acoperi.

Bugetul nu are neapărat un termen de expirare. Însă indicat ar fi să îl menții auster până când ajungi la pragul dorit. Însă dacă pentru un job câștigi mai mult decât ești obișnuit este important să te premiezi. Astfel nu îți vei pierde dorința de muncă. Poți chiar să incluzi în buget economii pentru un anume tip de activitate. Iar dacă ești sigur că venitul crește poți să faci mici ajustări de la lună la lună.

Un alt lucru de punctat este să îți creezi un fond de rezervă pentru perioadele de câștig minim. Pentru orice afacere există perioade mai lente și cu încasări mai mici. Iar modul cel mai sigur în care te poți pregăti pentru acestea este un fond de rezervă. Cu ajutorul unui buget îl poți acumula cu ușurință pentru că poți să îți impui să pui de o parte o anumită sumă. Desigur, dacă această perioadă este mai lungă poți intra pe site-ul nostru pentru mai multe informații despre împrumuturi flexibile și accesibile. Cum îți construiești bugetul dacă nu ai venit regulat

Tags: , , , , , ,
Harta 3D a Romaniei

Creșterea economică puternică nu se reflectă în veniturile la buget

Deficitul fiscal al României este posibil să depășească în acest an pragul impus de Uniunea Europeană deoarece creșterea economică spectaculoasă din primul trimestru nu se reflectă în veniturile la buget, a apreciat luni președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru, într-un interviu acordat Reuters.

În perioada ianuarie-martie 2017, România a avut cel mai puternic ritm de creștere economică din UE, grație unui avans de 5,7% comparativ cu perioada similară a anului trecut, ca urmare a exploziei consumului alimentat de majorări de salarii și reduceri de taxe.

“Este o enigmă de ce la un ritm de creștere economică atât de mare, colectarea TVA a fost dezamăgitoare iar profitul companiilor a scăzut în termeni nominali”, a declarat Ionuț Dumitru, care este și economist șef la Raiffeisen Bank România.

La finalul primului trimestru, România a raportat un mic surplus bugetar dar atât Consiliul UE cât și Comisia Europeană se așteaptă ca, atât în 2017 cât și în 2018, țara să înregistreze cel mai mare deficit din UE de 3,5% și respectiv 3,7% din PIB. Luni, Bruxellesul a avertizat România că trebuie să își corecteze deficitul altfel riscă să fie declanșată o procedură de deficit excesiv, ceea ce ar afecta ratingul de țară.

Cu toate acestea, parlamentarii de la București să pregătesc să aprobe o lege a salarizării unice în sectorul bugetar care ar dubla salariile angajaților din sănătate, ar crește cu 50% salariile în învățâmânt iar alte categorii de bugetari ar beneficia de o majorare salarială de două cifre.

Ionuț Dumitru a apreciat că această lege va crește costurile salariale în sistemul public până la 12% din PIB în 2022, de la 8% în prezent. “Este o creștere foarte rapidă a salariilor în sectorul public care va ridica probleme de sustenabilitate. Această lege este necesară în sectorul public, unde există mari discrepanțe salariale. Dar în prezent România se confruntă cu o criză a mâinii de lucru. Presiunile asupra sectorului privat vor crește deoarece salariile sunt deja mai mici decât în sectorul public”, a spus Dumitru.

Salariul mediu brut în România este puțin peste 700 de euro pe lună, comparativ cu o medie de 2.370 de euro pe lună în UE. Comisia Europeană estimează că în acest an România va colecta venituri din taxe echivalente cu 25,4% din PIB, mult sub media de 40% din UE.

Ceea ce complică și mai mult perspectiva fiscală este planului Guvernului de a reforma sistemul de taxe în 2018, prin renunțarea la cota unică de impozitare de 16% și înlocuirea sa cu o taxă pe gospodării însoțită de mai multe scutiri. Acest proiect este încă în dezbatere la Ministerul de Finanțe, iar Ionuț Dumitru crede că este imposibil să fie evaluat costul bugetar al legii fără alte detalii. “Cred că este prematur să credem că putem impune în 2018 un sistem care are atât de multe semne de întrebare și pe care nu suntem pregătiți tehnic să îl gestionăm”, a spus Ionuț Dumitru.

Tags: , , ,
DSC_0039

Cât plătesc românii pentru cadourile de 1 şi 8 Martie

Tradiția de a oferi cadouri în perioada 1-8 martie este respectată de cea mai mare parte dintre orășeni, atât bărbați cât și femei

Astfel, conform celui mai recent studiu MEDNET Marketing Research Center, aproape 88% dintre persoanele intervievate din mediul urban intenționează să ofere cadouri celor dragi în perioada 1-8 martie.

Grafic 1 - 1-8 martie

Majoritatea respondenților intenționează să ofere cadouri atât de 1 cât și de 8 martie, doar 1,4% dintre aceștia intenționând să se limiteze la cadouri/mărțișoare de 1 martie.

Principalele destinații de shopping sunt vânzătorii ambulanți și/sau de la târgurile de 1-8 martie (66,2%), centrele comerciale (magazine/supermarketuri/hipermarketuri, mall-uri etc.) (58,7%) și florăriile/vânzătorii ambulanți de flori (54,8%).

Ca tendință, bărbații aleg florăriile într-un procent mai mare decât femeile.

Mediul online este, de asemenea, o importantă resursă de shopping pentru orășeni, peste 20% dintre aceștia luând în considerare și magazinele online pentru un posibil cadou de 1-8 martie.

Această posibilitate de shopping prezintă un grad de atractivitate mai ridicat în rândul bucureștenilor, comparativ cu orășenii din provincie.

În ceea ce privește suma alocată pentru cumpărăturile de cadouri din perioada 1-8 martie, orășenii cheltuiesc în medie 180,15 lei.

Cei mai mulți dintre aceștia, aproape 60%, vor aloca sume cuprinse în intervalul 100-299 lei (36,8% vor aloca între 100 și 199 lei și 22,3% sume între 200 și 299 lei).Grafic 2 - Sume 1-8 martie

În general, atunci când vine vorba de oferirea mărțișoarelor/cadourilor de 1 și 8 martie, bărbații sunt mai cheltuitori în raport cu femeile.

În același timp, locuitorii din București își alocă sume mai mari în raport cu provincialii din mediul urban pentru astfel de cadouri.

De 1 martie, majoritatea femeilor vor dărui un mărțișor mamelor, în timp ce bărbații vor fi mai atenți cu soțiile sau iubiteleGrafic 3 - Beneficiari 1 martie

Din totalul respondenților care și-au exprimat intenția de a oferi cadouri/mărțișoare pentru a sărbători întâia zi a primăverii, mai mult de trei sferturi vor oferi un cadou mamei (75,2%) și peste jumătate vor oferi cadouri prietenelor (cu excepția iubitelor) (51,1%).

Cei mai mulți bărbați (86,7%) vor oferi cadouri/mărțișoare partenerelor de viață (soții/iubite) în timp ce majoritatea femeilor (80,2%) intenționează să le dăruiască un mărțișor/cadou mamelor.

În timp ce femeile oferă cadouri/mărțișoare mai degrabă persoanelor din familia lor (mamele, bunicile), rudelor (soacrele, mătușile etc.) și prietenelor, bărbații au tendința de a oferi cadouri/mărțișoare femeilor cu care interacționează în mod curent, și anume iubita/soția și colegele/colaboratoarele de serviciu/partenerele de afaceri.

Și pentru că fiecare regiune a României are propriile sale obiceiuri, nici Sărbătoarea Mărțișorului nu este la fel peste tot. În timp ce, în majoritatea cazurilor, femeia este cea care primește un mărțișor de 1 martie, peste un sfert dintre persoanele de gen feminin intervievate în cadrul acestui studiu, care intenționează să ofere cadouri de 1-8 martie, au declarat că vor oferi cadouri/mărțișoare și bărbaților.

Moldovencele vor oferi cele mai multe mărțișoare bărbaților, aproape jumătate dintre locuitoarele din zona Moldovei exprimându-și această intenție.

În ceea ce privește tipurile de mărțișoare/cadouri oferite, majoritatea respondenților vor alege să ofere tradiționalele mărțișoare de pus în piept, florile dar și mărțișoarele sub formă de brățară. Românii din mediul urban vor mai oferi în număr mare și bijuterii, dulciuri sau cosmetice/parfumuri.

Ca tendință, femeile preferă mărțișoarele sub formă de brățară, în timp ce bărbații se orientează mai mult către tradiționalele mărțișoare de pus în piept, dar și către flori sau bijuterii.

De Ziua Femeii, peste trei sferturi dintre orășeni vor oferi cadouri mamelor

Pentru români, ziua de 8 martie reprezintă ziua în care ne sărbătorim mamele, cea mai mare parte a orășenilor (76,0%) oferind cadouri mamelor lor cu acest prilej.

Mai mult decât atât, această zi este un bun moment pentru bărbați de a-și exprima dragostea față de soții sau iubite, peste 85% dintre aceștia intenționând să ofere cadouri partenerelor de viață cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii.

La fel ca și în cazul cadourilor de 1 martie, și de 8 martie femeile vor dărui cadouri mai degrabă persoanelor din familia lor (mamele, bunicile), rudelor (soacrele, mătușile etc.) și prietenelor, în timp ce bărbații vor oferi cadouri de 8 martie mai degrabă femeilor cu care interacționează în mod curent, și anume iubita/soția și colegele/colaboratoarele de serviciu/partenerele de afaceri.

În privința tipurilor de cadouri oferite, florile rămân de departe în top, 73,2% dintre orășenii care intenționează să ofere cadouri de 8 martie optând pentru acestea.Grafic 4 - Tipuri de martisoare

Alte cadouri pe care locuitorii din mediul urban ar dori să le ofere sunt bijuteriile (40,1%), cosmeticele/parfumurile (30,9%), dulciurile (28,0%) sau obiectele meșteșugărești (25,0%).

(Sursa: MEDNET Marketing Research Center)

 

Tags: , , , , , , , , , , , , , , ,
unde-sunt-banii-tai-1170x590

Unde sunt banii tăi? Un site care îţi spune cât din salariul tău merge la stat

Compania românească Zitec a lansat o unealtă online foarte simplu de folosit prin care poți să calculezi cu câți bani contribui la bugetul de stat, cum se împart veniturile tale între coșul de cumpărături, accize și impozite. Undesuntbaniitai.ro e o inițiativă civică venită pentru a lămuri mai bine ce face statul cu bugetul.

Potrivit reprezentanților companiei, proiectul nu vrea să fie unul de susținere sau împotriva vreunui partid politic. Se doreşte ca oamenii să folosească acest site ca să deschidă ochii și să se implice mai mult în caz că nu sunt mulțumiți de cum administrează statul bugetul.

Exemplu de calcul pentru un salariu de 3.000 lei 

Aşadar, la un salariu net de 3.000, valoarea totală pe care o generezi într-o lună este de 5.261 lei. Atât tu cât şi angajatorul tău contribuiţi la stat cu suma de 2.633 lei, iar după plata TVA, în urma cumpărăturilor, calcul bazat pe un coş mediu de cumpărături, suma care rămâne la tine este de 2.629 lei, scrie business24.ro.

Tot cu ajutorul acestei platforme, poti vedea câţi bani se duc la pensii, sănătate, impozit pe venit, alte taxe pe salariu şi TVA.

Site-ul te mai informează şi că, pe lângă aceste taxe, mai plăteşti şi accize, impozit pentru casă, maşină şi altele. Poţi observa şi cât la sută din preţul benzinei sau din factură de energie electrică reprezintă taxe sau câte procente din preţul unui pachet de ţigări se duc tot la stat.

Tags: , , , , , , , , , ,
anrp

Piața punctelor de despăgubire se transparentizează

Fondul de investiţii Alpha Quest anunţă derularea unei oferte publice de achiziţie a punctelor de despăgubire

 Deşi România se află într-un context dificil, fondul de investiţii Alpha Quest ce cuprinde investitori din Europa Centrală şi de Est, îşi exprimă angajamentul şi interesul pentru România şi lansează o campanie menită să transparentizeze piaţa  gri a punctelor de restituire emise de ANRP.

Astfel, Alpha Quest va derula o ofertă publică de cumpărare de până la 400 milioane puncte de despăgubire emise de ANRP în perioada 8 Februarie –30 Aprilie 2017, la preţul de 0.5 RON/punct (50% din valoarea nominală), cu circa 20% peste preţul pietei la acest moment, conform datelor noastre şi articolelor publicate in media pe această temă.

Oferta se adresează exclusiv deţinătorilor de drept ai punctelor şi nu vizează achiziţia de dosare sau drepturi litigioase. Mai multe informaţii despre ofertă le puteţi găsi accesând website-ul www.alphaquest.ro

Alpha Quest este un Fond de Investiţii înregistrat în Malta, reglementat de MFSA, autoritatea financiară malteză, ce vizează plasamente alternative şi care în prezent se concentrează pe achiziţionarea punctelor de despăgubire emise de ANRP.

Investitorii noştrii sunt de tip HNWIs (high-net-worth individuals) şi instituţionali din Europa Centrală şi de Est (nu avem investitori români) cu apetit pentru pieţele emergente şi de frontieră.

Sistemul de restituire prin Puncte de Compensare a fost creat în 2013 după ce formele precedente de despăgubire (în special cu acţiuni ale Fondului Proprietatea) nu au satisfăcut cererile existente. De la 1 ianuarie 2017, deţinătorii punctelor ANRP pot decide să le valorifice în numerar, însă aceştia nu pot converti mai mult de 20% din totalul punctelor pe care le au, iar valoarea unui titlu de plată nu poate să fie mai mică de 20.000 lei.

Deşi teoretic deţinătorii de puncte ANRP ar putea să îşi primească integral banii în 5 ani (20% pe an), realistic vorbind acest lucru este puţin probabil, având în vedere că restituirile trebuie să fie prinse în bugetul de stat anual, neexistând nici o garanţie că Guvernul îşi va “permite” în fiecare an să facă restituirile.

Punctele se tranzacţionează legal şi sigur. Până în prezent, s-au emis circa 2.2 mld de Puncte (cu o valoare nominala de 1 RON/punct) ceea ce implică o “capitalizare” de circa 500 mil EUR. Aceste puncte se vând prin tranzacţii notariale la discount-uri de circa 60-80% faţă de valoarea nominală.

Market Makeri pe Piaţa Punctelor: Alpha Quest este singurul şi cel mai mare cumpărător instituţional de Puncte, sute de deţinători de Decizii de Compensare în Puncte de Despăgubire alegând să-şi valorifice punctele şi astfel să elimine riscul amânărilor şi a schimbărilor legislative.

Experienţa echipei Alpha Quest în domeniul restituirilor s-a clădit în perioada în care am creat un certificat de tip warrant cu suport acţiuni Fondul Proprietatea (listat în Viena), care a transparentizat tranzacţiile cu acţiuni şi a impulsionat listarea Fondului la BVB.

“Scopul nostru este de a aduce transparentizare şi profesionalizare şi în piaţa punctelor de despăgubire, astfel încât deţinătorii să ia decizii informate asupra drepturilor câştigate după numeroşi ani de aşteptare” a declarat Ovidiu Fer, reprezentantul AlphaQuest.

El a mai subliniat că vânzarea imediată a punctelor are trei avantaje semnificative:

“În primul rând, se elimină riscul amânării plăţilor. Deşi prima tranşă va fi platită anul acesta, pentru următorii ani, sumele trebuiesc incluse în Bugetul de Stat. Astfel, dacă anul acesta, prima tranşă de despăgubiri înseamnă circa 440 mil. RON, de la anul, despăgubirile pot creşte semnificativ (pe măsură ce noi puncte se alocă), iar Bugetul poate fi în pericol să nu poată suporta sumele în continuă creştere. Legea 165/2013 a suferit deja numeroase modificări, inclusiv privind valoarea tranşelor, astfel că încrederea că s-a ajuns la o formă definitivă a procesului restituirilor, este foare redusă.

În al doilea rând, prin oferta derulată de Fondul Alpha Quest orice deţinător îşi poate vinde punctele la vedere, eliminând riscul intermediarilor şi a comisioanelor.

În al treilea rând, se înlătură riscul de preţuri discriminatoare şi negocieri la colţ de stradă. Până acum, în piaţă se aruncau preţuri diferenţiate în funcţie de cantitate, puterea de negociere a fiecărui deţinător sau în funcţie chiar de  localitatea de unde proveneau. Prin publicarea unui preţ standard, vânzătorii au posibilitatea de valorificare printr-un proces de tranzacţionare fără echivoc.”

Mai multe detalii despre oferta de cumpărare a Punctelor de Despagubire, le puteţi afla accesând website-ul  www.alphaquest.ro

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , ,