Tag Archives: buget 2019

boc

Bugetul Clujului pentru 2019, votat în Consiliu Local. Principalele investiţii

Bugetul municipiului Cluj-Napoca pe anul 2019 a fost aprobat în ședința extraordinară a Consiliului local de astăzi, 15 aprilie 2019.

Bugetul general al municipiului este de 326 de milioane de euro (1.547.035.246 lei), compus din 189 de milioane de euro bugetul de funcționare și 137 de milioane de euro buget de dezvoltare.

”Principiile de bază de la care pornim sunt asigurarea și creșterea calității vieții în municipiul Cluj-Napoca, consacrarea orașului nostru ca puternic centru de inovare, prioritizarea transportului public și a mobilității alternative la mașină, finalizarea infrastructurii de bază, care înseamnă centuri ocolitoare, străzi, parkinguri, îmbunătățirea spațiilor verzi, a parcurilor. Componenta de transport are o pondere foarte consistentă în buget, tocmai pornind de la faptul că prioritatea în municipiul nostru este asigurarea unei mobilități alternative, prin modernizarea și prioritizarea transportului în comun, prin achiziționarea de mijloace moderne de transport public. De asemenea, punem accent pe ceea ce înseamnă oraș prietenos cu mersul pe jos, crearea unor coridoare pietonale în favoarea cetățenilor, deschiderea spațiilor publice spre o calitate a vieții mai bună, începând cu zona centrală, dar mergând înspre cartiere. Deci, practic dorim să menținem spiritul european deschis al orașului spre ceea ce înseamnă calitatea vieții”, a explicat primarul Emil Boc.

Principalele obiective de investiții pentru perioada 2019-2020:
– finalizarea întregii documentații pentru centura metropolitană
– finalizarea lucrărilor la cimitirul Moș Ion Roată
– finalizarea locuințelor sociale de pe strada Ghimeșului
– construirea parkingurilor Primăverii nr. 20, Primăverii nr. 8, Mogoșoaia nr. 9, Hașdeu
– achiziționarea a 6 noi autobuze școlare
– PUZ, SF/DALI studiu de circulație Calea Moților – Calea Mănăștur – str. Uzinei Electrice – str. Mărginașă (inclusiv pentru extinderea benzilor dedicate pentru mijloacele de transport în comun)
– reabilitarea podului peste Someșul Mic situat pe strada Fabricii
– pod peste Someșul Mic pe strada Porțelanului
– pod peste Someșul Mic pe strada Garibaldi
– acces din strada Oașului la cartierul Lomb
– – amenajare/modernizare strada Bună Ziua
finalizarea lucrărilor la Turnul Pompierilor
– stații de încărcare autobuze electrice (36 stații de încărcare) și branșamente pentru stații de încărcare autobuze electrice
– dezvoltare și modernizare semaforizare (11 treceri de pietoni, 3 intersecții)
– punct medical avansat de acordarea primului ajutor (ISU)
– Centrul pentru tineret
– modernizarea parcurilor Ștefan cel Mare, I.L. Caragiale, 14 iulie
– amenajarea parcului Între lacuri
– puncte gospodărești îngropate – 100 puncte gospodărești până în anul 2020.

Programe şi politici publice ale Primăriei și Consiliului Local care vor continua și în anul 2019 :
1. Programul de acordarea de burse pentru elevi.
2. Ajutorul pentru plata chiriei persoanelor singure/familiilor marginalizate social sau aflate în risc de marginalizare şi excluziune socială.
3. Programul de asigurare de gratuități la transportul în comun pentru elevi, studenți, pensionari, șomeri, etc.; transport pentru elevii din familii defavorizate şi pentru elevii cu nevoi speciale.
4. Autobuze școlare dedicate transportului elevilor.
5. Programul „Şcoală după Şcoală” – o nouă şansă pentru copiii defavorizaţi.
6. Premii pentru elevii cu performanţe deosebite.
7. Alocarea suplimentară de fonduri de la bugetul local sau cel puțin menținerea la același nivel a alocărilor bugetare pentru: ONG-uri și instituții care desfășoară activități culturale, de tineret, sociale, asociații sportive, culte, spitale clujene (în afară de Spitalul Clujana); susţinerea activităţii SMURD.
8. Premierea clujenilor care au împlinit 50 de ani de căsătorie şi a celor care au ajuns la 100 de ani.
9. Programul social „Alimente” pentru persoane defavorizate.
10. Rechizite pentru copiii din familii defavorizate.
11. Servicii stomatologice gratuite pentru clujenii cu venituri reduse.
12. Concursul pentru tineri cercetători în știință și inginerie.
13. Stații de încărcare pentru mașini electrice – încărcarea este gratuită.
14. Procese de participare publică: Bugetare participativă (continuarea implementării proiectelor) şi Centrul de Inovare şi Imaginaţie Civică.
15. Politici publice orientate spre crearea de noi locuri de muncă: acordarea de facilităţi fiscale prin schemă de ajutor de minimis pentru investitorii din parcurile industriale şi pentru susținerea construirii de clădiri cu clasa energetică A.
16. Concursul Curățenie generală pentru asociațiile de proprietari

Tags: , , , ,
slideuri buget (14)

PSD nu votează bugetul 2019. LISTA promisiunilor neonorate de primarul din Cluj

Consilierii PSD au transmis că în acest an nu vor mai vota bugetul local propus de Emil Boc, motivând că, în ultimii ani, deşi asumate de către edilul Clujului, proiectele propuse de către social-democraţi nu au fost implementate. 

“Dată fiind experiența ultimilor ani, când proiectele propuse de către consilierii PSD au fost asumate de către primarul Emil Boc, fără a fi însă și implementate ulterior, anul acesta nu vom depune nicio listă de investiții și nu vom vota bugetul. Faptul că niciun proiect propus nu a fost realizat demonstrează că primarul Emil Boc alege să nu țină cont de nevoile unei părți importante a comunității clujene”, transmit consilieriil locali ai PSD Cluj-Napoca.

 

Lista promisiunilor neonorate: 

- Primarul Emil Boc a promis în campania electorală din 2012 prelungirea liniei de tramvai până în Florești, dar promisiunea nu a fost onorată, fiind înlocuită acum cu cea a metroului sau a trenului de suprafață care să facă legătura Florești-Cluj-Napoca;

- O altă promisiune îngropată a fost construirea Cartierului Tineretului, un proiect ce trebuia să cuprindă, în cifre, 2.894 apartamente la standard mediu, 1.132 apartamente la standard superior, 196 apartamente penthouse, 363 apartamente în locuinţe terasă, 71 case înşiruite, 300 case cuplate, 358 de case detaşate, 162 de vile pe terenuri individuale, 384 apartamente în regim de locuinţe sociale;

- În 2016 a fost promisă și construirea Cluj Shopping City à la Parndorf, dar nu s-a făcut absolut nimic în acest sens, ideea dovedindu-se doar o temă falsă pentru campania electorală;

- Termenul de finalizare anunțat pentru proiectul Duct City era anul 2011, însă cablurile nu au fost încă introduse în subteran pe foarte multe străzi ale municipiului;

- Baza sportivă „Dan Anca” rămâne în continuare interzisă echipelor de juniori U Cluj-Luceafărul, rezilierea contractului fiind și ea promisă încă de anul trecut, fără rezultat;

- Elevii școlii „Iuliu Hațieganu” învață în continuare după-amiaza, numărul sălilor de clasă fiind insuficient pentru desfășurarea normală a actului educațional;

- Nu au fost finalizate creșele promise și, în loc să construiască altele noi, municipalitatea preferă să apeleze la soluții discriminatorii de repartizare a copiilor pe baza vechimii domiciliului părinților în oraș;

- Nu se construiesc locuințe sociale, primăria fiind incapabilă să asigure alternative reale de adăpost pentru persoanele defavorizate sau evacuate din locuințe;

- Traficul este în continuare o problemă nerezolvată, deși primarul Emil Boc aniversează 15 ani de la preluarea primului său mandat: tunel și un parking subteran pe sub zona centrală a municipiului, trenul de suprafață, trenul metropolitan, introducerea metroului în Cluj, construcția pasajului subteran în Mărăști (traversabil în 60 de secunde), pasajul de supratraversare peste calea ferată în zona Tăietura Turcului – Tudor Vladimirescu, finalizarea parkingurilor, park and ride pe terenul Aeroportului din Cluj.

- Cartierele orașului rămân sufocate mai departe de lipsa parcărilor, cu toate că vechile garaje ar fi putut fi înlocuite eficient de parcări ușoare pe structură metalică;

- Nu există suficiente piste pentru bicicliști, iar cele existente sunt degradate, din cauza lucrărilor de proastă calitate;

- Spațiile verzi ale orașului sunt insuficiente, parcurile sunt hiperaglomerate, multe dintre ele rămânând nesigure pentru copii în lipsa monitorizării video și a îngrădirii cu gard verde;

- Există în Cluj-Napoca un număr mare de străzi aflate în stare avansată de degradare, fără speranța reabilitării lor în viitorul apropiat;

- Sistemul de salubritate funcționează rudimentar, iar primăria promite amenzi pentru clujenii care nu vor colecta selectiv, în timp ce sub ochii tuturor înfloresc permanent rampe de gunoi clandestine, municipalitatea aruncând vina pe primarii din comunele vecine, fără a cunoaște limitele teritoriale ale orașului“, au transmis consilierii PSD printr-un comunicat de presă.

Bugetul Clujului în 2019: peste 326 de milioane de euro

Bugetul general al municipiului Cluj-Napoca pentru anul 2019 este în valoare de 1,54 de miliarde de lei, adică 326 de milioane de euro. Bugetul local este de 1,36 de miliarde de lei (287 milioane euro), împărţit în bugetul de funcţionare – 754 milioane lei (159 milioane euro) şi bugetul de dezvoltare, adică banii destinaţi investiţiilor în oraş – 609 milioane lei (128 milioane euro).

Pe categorii, bugetul de dezvoltare se împarte astfel: 

  • Transporturi – 380 milioane lei
  • Autorităţi publice şi acţiuni externe – 47,8 milioane lei
  • Ordine publică şi siguranţă naţională – 1,3 milioane lei
  • Învăţământ – 18,3 milioane lei
  • Sănătate – 16,7 milioane lei
  • Cultură, recreere şi religie – 29,9 milioane lei
  • Asigurări şi asistenţă socială – 8,3 milioane lei
  • Protecţia mediului – 6,5 milioane lei
  • Locuinţe, servicii şi dezvoltare publică – 98,4 milioane lei
  • Combustibil şi energie – 1 milion lei

Principalele investiţii care se vor finaliza în 2019-2020 

Aşadar, între proiectele prioritare pentru administraţia locală, ce urmează să fie finalizate în perioada 2019-2020, se numără SF, PUZ, DTAC pentru Centura Metropolitană, 4 parking-uri, achiziţia de autobuze şcolare, finalizarea Turnului Pompierilor, reabilitarea a 3 poduri, modernizarea şi amenajarea a 4 parcuri, modernizarea sistemului de semaforizare din oraş, îngroparea punctelor gospodăreşti sau PUZ, SF şi studiu de circulaţie pentru lărgirea Căii Mănăştur.

Tags: , , , , ,
Emil Boc

Bugetul Clujului în 2019: peste 326 de milioane de euro VIDEO

Proiectul de buget al municipiului Cluj-Napoca pentru anul 2019 a fost publicat spre consultare publică pe site-ul municipalităţii. Vorbim despre 1.547.035.246 de lei, adică peste 326 de milioane de euro. 

Primarul Emil Boc a vorbit, la ZIUA LIVE, despre bugetul municipiului pentru anul 2019 (minutul 27):

“Bugetul general al municipiului Cluj-Napoca pentru anul 2019 este de 326 de milioane de euro. Vreau să ştiţi că o bună parte din bani vin şi pleacă.  Ca să înţelegeţi chestiunea aceasta cu banii care trebuiau să ne vină din cotele din impozitul pe venit, pe care le-am avut în analiză anul trecut când am pierdut 28  de milioane de euro, am un calcul preliminar. Vorbim despre acei bani care ne vin de la Bucureşti din impozitul pe venit, adică din ceea ce plătesc clujenii pe venit (din locurile de muncă existente aici, din impozitul de 12% care se întoarce la primărie). Comparaţia noastră este cu 2017, pentru că anul trecut în comparaţie cu anul 2017 am pierdut cele 28 de milioane de euro”, a explicat edilul Emil Boc.

7 milioane euro câştig, 27.4 milioane euro pierderi

Conform datelor prezentate de Boc, în 2017, municipiul Cluj-Napoca a primit cote din impozitul pe venit de 92 de milioane de euro. În 2019 sunt prevăzute a fi primite cote în valoare de 99 de milioane de euro. Adică un plus de 7 milioane de euro la bugetul local.

DAR! Se pierd mult mai mulţi bani prin 3 sarcini suplimentare impuse administraţiei clujene: 

  • suportarea din bugetul local a asistenţei sociale: 8.7 milioane euro
  • modificarea contractelor în urma creşterii salariilor în construcţii – 10.3 milioane de euro
  • trei luni fără plata cotelor din impozitul pe venit –  8.4 milioane de euro

“Avem următoarele pierderi la bugetul local, pierderi care nu au existat până acum: suportarea din bugetul local a asistenţei sociale (care până acum era suportată 90% de la bugetul de stat, 10% de la primărie, acum e 100% suportată de noi) – 8.7 milioane euro. Vă mai dau încă o veste proastă: creşterea salariului minim pe economie la 3.000 de lei în domeniul construcţiilor, în 2019, determină modificarea tuturor contractelor pe care le are primăria şi obligativitatea de a actualiza preţul contractelor, nu ne dă nimeni aceşti bani pe care trebuie să îi plătim în plus. Pierdere de 10.3 milioane de euro. Înseamnă bani de la bugetul local. Şi mai avem încă o pierdere, faptul că lunile ianuarie, februarie şi martie nu am primit cotele defalcate din impozitul pe venit: am pierdut şi de acolo 8.4 milioane de euro”, a explicat primarul Clujului.

Buget de dezvoltare: 135,7 milioane de euro

Bugetul de dezvoltare al municipiului Cluj-Napoca pentru anul 2019 este de 645.337.246 lei, adică aproape 135,7 milioane de euro. Aici sunt cuprinse însă şi fondurile europene pe care ar urma să le absoarbă orașul pentru diverse proiecte.

Priorităţi la bugetul local (cu termen de finalizare 2019-2020) 

  • finalizarea locuinţelor sociale de pe Ghimeşeului
  • parking-urile Primăverii 20, Primăverii 8, Mogoşosia, Hasdeu
  • autobuze şcolare
  • PUZ, studiu de ciruculaţie, autorizaţia de construire şi exproprierile pentru Calea Moţilor
  • autotizaţia de construire, studiu de fezabilitate şi detaliile tehnice pentru realizarea Centurii Metropolitane
  • podurile Fabricii,Porţelanului, Garibaldi
  • strada Bună Ziua
  • staţii de încărcare pentru autobuze electrice
  • modernizarea semaforizării în oraş
  • punct medical avansat pentru acordarea de prim-ajutor în oraş
  • modernizarea parcurilor Caragiale, Ştefan cel Mare, 14 iulie
  • puncte gospodăreşti îngropate

De asemenea, conform primarului Clujului, se continuă programele de succes din anii anteriori: bursele pentru elevi, gratuitatea la transportul în comun pentru elevi, plata chiriilor pentru persoanele din categorii defavorizate, şcoala după şcoală, servicii stomatologice gratuite pentru clujenii din categroii defavorizate, alocarea de fonduri nerambursabile pentru ONG-uri, spitale, culte, sport, programul de bugetare participativă, etc.

Proiecte pe bani europeni (prevăzute în bugetul pentru 2019)

“Uitaţi unde avem bani prevăzuţi în bugetul pentru fondurile europene”, a declarat Emil Boc, înainte de a enumera principalele obiective de investiţii, aflate în diverse etape de implementare (unele în plin şantier sau puse în licitaţie publică, altele cu licitaţii adjudecate şi unele cu documentaţia în pregătire).

  • Piaţa Lucian Blaga – 6 milioane euro
  • Bdul. 21 decembrie – 12 milioane euro
  • Someş (platoul Sala Sporturirlor şi Parc Armătura) – 9 milioane euro
  • Someş (alte zone) – 25 milioane euro
  • strada Molnar Piuariu – 1.2 milioane euro
  • străzile Tipografiei, Regele Ferdinand, etc. – 4.9 milioane euro
  • strada Kogălniceanu – 10.7 milioane euro
  • unităţi de învăţământ  – sume între 1.6 şi 5 milioane euro
  • termoizolare blocuri – 10 grupuri cu valoare de la 2 milioane euro la mai puţini bani
  • Parcul Tineretului – 4.9 milioane euro
  • Parcul Între Lacuri – 2.4 milioane euro
  • Spitalul Clujana – 5.3 milioane euro
  • Turnulul Pompierilor –  2.2 milioane euro
  • 24 tramvaie – 41 milioane euro
  • 30 autonuze electrice – 24 milioane euro
  • 50 de troleibuze – 32 milioane euro

VEZI AICI proiectul de buget al municipiului Cluj-Napoca pentru anul 2019

LISTA DE PRIORITATI! 

Potrivit Legii 273/2006, art. 39, persoanele interesate pot trimite sesizările, observațiile, punctele de vedere în perioada 21 martie – 4 aprilie 2019 la adresa de email: consultarepublica@primariaclujnapoca.ro sau pot înregistra adrese scrise la Serviciul Centrul de Informare pentru Cetățeni, str. Moților nr.7 sau la orice primărie de cartier, în atenția Direcției Economice.

În 2018, bugetul municipiului Cluj-Napoca a fost de 257 milioane de euro, iar în 2017 de 296 milioane euro. Diminuarea bugetului municipiului în 2018 față de anul precedent s-a datorat pierderii de aproximativ 28 milioane euro din cotele defalcate din impozitul pe venit ca urmare o modificărilor fiscale și, în urma plății directe către școli a salariilor din învățământul preuniversitar.

Tags: , , , ,
cp bugetare participativa_800x533

Bugetul pentru 2019 a fost adoptat

Parlamentul a adoptat, vineri, proiectul bugetului de stat pe 2019. 

Camera Deputaţilor şi Senatul a adoptat, vineri în plen reunit, bugetul pentru anul 2019. Proiectul a obţinut 275 voturi “pentru”, 122 “contra” şi 2 abţineri.

La proiectul bugetului de stat propus de Guvern au fost adoptate mai multe amendamente. Unul dintre ele se referă la suplimentarea bugetului Ministerului Muncii pe anul 2019 pentru majorarea alocaţiilor copiilor începând cu 1 martie, de la 84 de lei la 150 de lei, iar pentru copiii cu vârste între 0 şi 2 ani de la 200 la 300 de lei. Amendamentul a aparţinut deputatului PNL Robert Sighiartău.

Potrivit preşedintelui Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, pentru a se asigura sursa de finanţare pentru majorarea alocaţiilor pentru copii va creşte deficitul bugetului general consolidat estimat. Pentru punerea în aplicare a acestei prevederi a fost modificată legea privind plafoanele unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2019, majorându-se deficitul bugetar de la 2,55% la 2,76%.

De asemenea, plenul a mai decis, adoptând un amendament propus de liderul PSD, Liviu Dragnea, diminuarea bugetului SRI cu 445.000.000 lei, al Serviciului de Informaţii Externe – cu 30.000.000 lei şi al SPP – cu 50.000.000 lei, fiind suplimentate bugetele Ministerului Sănătăţii şi CNAS pentru finanţarea programului privind vitamina D, a programului “Panorama”, care presupune testări prenatale ale femeilor însărcinate, programului de testare a markerilor tumorali şi programului “Diabet juvenil”.

Şi bugetul Ministerului Educaţiei a fost suplimentat pentru finanţarea programului “Masă caldă”. În schimb, au fost diminuate bugetele Autorităţii Electorale Permanente şi Ministerului de Finanţe.

Bugetul Academiei Române a fost majorat în plen printr-un amendament cu 350.000 lei pentru editarea şi publicarea clasicilor literaturii române în ediţii ştiinţifice integrale.

Alt amendament adoptat de plen a fost propus de deputatul PMP Ionuţ Simionca şi prevede finanţarea cu 5.360.000 lei a unui complex sportiv în comuna Rodna din Bistriţa-Năsăud, fiind majorat în acest sens bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

De asemenea, plenul a aprobat şi cele patru amendamente admise de comisiile de buget-finanţe la Ministerul Transporturilor, unul dintre acestea vizând alocarea a 23.500.000 lei pentru revizuirea studiului de fezabilitate pentru tronsonul Ungheni – Iaşi – Târgu Neamţ, parte din Autostrada ”Unirii”. Suma se asigură prin redistribuiri în cadrul bugetului Ministerului Transporturilor.

Prim-ministrul Viorica Dăncilă a declarat vineri, în plenul reunit al Parlamentului, înainte să fie pronunţat votul final asupra proiectului de buget, că acesta este unul realist şi cu perspectivă de dezvoltare pentru România.

Ea a menţionat că anul 2019 este “anul investiţiilor”, acestea vizând domenii precum infrastructura de transport, sănătate, construcţie de grădiniţe sau proiecte de dezvoltare locală. Dăncilă a mai precizat că sumele destinate investiţiilor au fost suplimentate cu peste 15 miliarde lei faţă de anul anterior.

Tags: , ,
bani

Guvernul discută vineri proiectul de buget pe 2019 şi modificări ale OUG privind “taxa pe lăcomie”

Guvernul discută în şedinţa de vineri proiectul bugetului de stat pe 2019, precum şi modificări ale Ordonanţei 114, care instituie “taxa pe lăcomie”.

Premierul Viorica Dăncilă a declarat, joi, într-un interviu la Antena 3, că proiectul de buget se va afla pe ordinea de zi suplimentară a şedinţei de vineri a Guvernului, programată să înceaapă la ora 12:00.

Guvernul a anunţat ordinea de zi pentru şedinţa de vineri, însă pe aceasta nu figurează proiectul bugetului de stat. Dăncilă a explicat că şedinţa pregătitoare a avut loc înainte ca ea să plece la Bruxelles, dar proiectul de buget se va afla pe ordinea de zi suplimentară. Pe de altă parte, Viorica Dăncilă a spus că ar putea fi rediscutate unele prevederi ale OUG 114.

Deşi proiectul de buget urmează ssă fie discutat de Executiv, în continuare există nemulţimiri din partea primarilor de municipii, dar şi din alte domenii.

Proiectul de buget pe 2019, prezentat în urmă cu o săptămână de Ministerul Finanţelor, prevede un plus de 54,9% la Transporturi, de 64,6% la Sănătate şi de 46,7% la Educaţie, la Ministerul pentru Mediul de Afaceri şi Ministerul Comunicaţiilor înregistrându-se o scădere a bugetelor.

Tags: , ,
Emil Boc

Primarul Clujului: “Vrem să facem capitalism cu metode comuniste!” VIDEO

Primarul Clujului, Emil Boc, critica modul de Guvernare al PSD, plecand de la problema alocarii cotelor din impozitul pe venit pentru autoritatile locale.

“Peste tot în lume guvernul central îşi păstrează funcţia de control, adică se dau legi naţionale, se eleborează politici publice, politici educaţionale, care obligă autorităţile din toată ţara să le implementeze şi guvernul îşi păstrează funcţia de control << vreau să văd dacă şcoala are autorizaţia sanitară>> este dreptul statului să verifice prin inspecţia muncii dacă sunt contracte de muncă, dar nu e dreptul guvernului să îmi spună mie ce să fac cu banii pe care îi adun din impozitele plătite aici. O parte merg întradevăr la Bucureşti, pentru că suntem o ţară unitară şi trebuie toate teritoriile, de aceea 67% sunt bani pentru a echilibra şi a sprijini regiuni ale ţării, dar lasă-mi măcar 67% şi nu mă duce la 43%. Pentru asta nici nu pot să acopăr cheltuielile de funcţionare, iluminatul şi lucrurile de bază… de unde să mai am investiţii pentru calitatea vieţii şi alte lucruri importante pentru cetăţeni. Vrem să facem capitalism cu metode comuniste! Numai comunismul se baza pe centralizare, capitalismul, economia de piaţă, democraţia porneşte invers … cei de jos sunt prioritatea. De aici porneşte baza şi democraţia”, a declarat primarul Clujului, Emil Boc, pentru notabn.ro. 

 

 

Tags: , , ,
bani

Ministrul Finanţelor: “O să aveţi mâine un buget adoptat în Guvern”

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a anunţat joi că bugetul pe 2019 va fi prezentat şi adoptat vineri de Executiv şi, apoi trimis către Parlament, adăugând că proiectul prevede o creştere ”foarte importantă” în domeniile investiţii, sănătate şi educaţie.

“Eu vă spun că o să aveţi mâine un buget în Guvern prezentat, discutat, adoptat, trimis la Parlament. După aceea, ţine de Parlament cât de repede va adopta acest buget, care are o creştere foarte importantă pe investiţii, sănătate şi educaţie”, a declarat Teodorovici, la sediul Ministerului Finanţelor, înainte de întâlnirea cu primarii pe tema bugetului.

Întrebat despre faptul că unii primari au plecat nemulţumiţi după întrevederea pe care a avut-o miercuri cu reprezentanţii Asociaţiei Municipiilor, Teodorovici a spus: “A rămas că ne vedem astăzi la minister pentru o ultimă clarificare”.

El a susţinut că scandalul din jurul bugetului a fost provocat “în mod artificial”. “Şi în Parlament este tot un proces de consultare, de dezbatere, după aceea de adoptare, (…) se poate modifica orice”, a afirmat ministrul.

Chestionat de ce a durat atât de mult întocmirea proiectului de buget, el a răspuns că “în niciun caz din cauza Ministerului Finanţelor”, ci “din motive care nu mai contează”.

Tags: , , ,
Emil Boc

Boc: “Cu o mână de dau, cu alta ne iau”. Asistenţa socială, în cârca primăriilor

Primarii de municipii s-ar putea întâlni, miercuri, cu reprezentanţii coaliţiei de guvernare pentru a discuta despre modificarea cotelor din impozitul pe venit care ar urma să fie încasat, la nivel local, prin legea bugetului de stat pe 2019.

După ce, luni seară, în urma unei întâlniri de câteva ore, liderii coaliției de guvernare n-au ajuns la o înțelegere privind banii care se duc spre primarii, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu reiau discuţiile, marţi, au declarat surse politice, pentru Mediafax. La şedinţă participă premierul Viorica Dăncilă şi ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici. Discuţiile pe Bugetul pentru 2019 continuă după ce aleșii locali s-au declarat nemulțumiți de sumele care au fost alocate de Guvern primăriilor.

Le dau bani mai mulţi, dar le pun în cârcă asistenţa socială 

Primarul Emil Boc a vorbit, marți dimineața, la Realitatea FM Cluj, despre cum încearcă Guvernul PSD să păcălească primăriile de municipii, promiţându-le mai mulţi bani, dar, în acelaşi timp le pune în cârcă cheltuielile cu asistența socială.

„Am discutat la București instituțional cu Asociația Municipiilor din România poziția noastră față de modul în care Guvernul finanțează administrațiile locale. Din nefericire finanțarea se deteriorează de la an la an. Primul mesaj pe care îl avem acum în urma primei runde de negociere – cu o mână ni se dă, cu o mână ni se ia. Anul trecut proiectul de buget al Clujului a fost văduvit cu 28 de milioane de euro. Am pierdut mai mult decât echivalentul realizării unei Săli Polivalente cu toate dotările, de ultimă generație. De unde a apărut această pierdere – direct din diminuarea cotelor care reveneau municipiului din impozitul pe venit. Toți salariații care lucrează în acest oraș plătesc un impozit pe venit. O parte din impozitul pe venit se întoarce la unitatea administrativ teritorială.Cu alte cuvinte, eu, ca primar, sunt interesat să atrag investitorii să atragă investiții, să fie salarii bine plătite pentru că, dacă sunt mai multe salarii bine plătite și mai mulți investitori și mai multe locuri de muncă, sunt mai mulți bani la bugetul local. Anul trecut a fost exact invers. Degeaba ai mai mulți investitori, degeaba atragi mai multe investiții, degeaba te chinui să menții locuri de muncă pentru că resursele financiare pe care le produc acești oameni nu rămân acolo unde se produc”, a spus edilul Clujului.

Boc a explicat că, pentru a păstra nivelul și puterea de cumpărare din 2017, Guvernul ar trebui să întoarcă 67% din impozitul pe venit către primării şi să nu le mai încarce cu alte plăţi care înseamnă, de fapt, diminuarea bugetului de investiții.

“Noi am calculat că pentru a păstra nivelul și puterea de cumpărare din 2017 ar trebui ca guvernul să întoarcă 67% din impozitul pe venit ca să păstreze măcar același nivel anul 2017. Ultima ofertă a guvernanților a fost să crească la 60% suma care se întoarce din impozitul pe venit la municipii, de la 43 la 60%. Ceea ce la prima vedere pare un progres. Dar, au spus ei, vă mai punem în cârcă să plătiți asistența socială. 90% era plătită de la bugetul de stat nu din bugetul local. O pierdere de aproximativ 10 milioane de euro pentru Cluj, atât ne costă asistență socială care până acum era plătită de Guvern. Educația. Deși legea spune foarte clar că în finanțarea complementară unde știți ce intră, investițiile, bursele, mobilier dotări calculatoare …deci această finanțare complementară, spune legea, se asigură din sume defalcate din TVA și din bugetele locale, adică guvernul din TVA ar trebui să dea o sumă de bani consistentă pentru această finanțare complementară unităților administrativ teritoriale. Vreau să știți că anul trecut, în 2018, finanțarea complementară la Cluj Napoca a fost de 63 de milioane RON. Vreau să știți că din 63 de milioane RON, 61 de milioane RON au fost plătite de Primăria Cluj-Napoca. Deci, aici se vede o altă mare nedreptate făcută orașului nostru. Imaginați-vă Clujul ca un avion cu 4 motoare, ca unul transatlantic. Prin tăierile bugetare funcționează cu două motoare. Adică trebuie să și încetinească ritmul de dezvoltare. Înseamnă că trebuie să întârzii să amâni și să programezi multianual foarte multe proiecte pe care ai putea să le demarezi mai repede. Lucruri pe care le poți face în doi ani, trebuie să le faci în patru ani, lucruri pe care poți face în patru, ajungi să le faci în șase sau opt ani de zile. Asta înseamna diminuarea bugetului de investiții în ultimă instanță”.

Edilul Clujului a mai spus că speră ca parlamentarii de la Cluj să-i fie alături pentru ca resursele financiare ale municipiului să nu fie diminuate.

“Urmează să ne batem și în Parlament pentru ca resursele financiare să nu fie diminuate de la Cluj și sper ca și parlamentarii de Cluj să ne susțină, după care, la 45 de zile de la momentul în care se va publica în Monitorul Oficial noul buget al României, vom adopta bugetul local. Probabil la începutul lunii aprilie nu vom avea buget având în vedere că nu a fost trimis nici măcar la Parlament pentru dezbatere”, a declarat primarul la Realitatea FM Cluj.

Adoptarea bugetului, amânată

Potrivit unor surse guvernamentale, bugetul va fi aprobat, cel mai devreme, vineri în Guvern și urmeaza cel puțin încă o săptămână în care sa fie discutat în Parlament. Premierul Viorica Dăncilă şi ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici au participat, duminică, la şedinţa CEx al PSD, unde au prezentat bugetul pentru acest an. La finalul şedinţei, Viorica Dăncilă a declarat, referitor la nemulţumirea primarilor cu privire la sumele alocate administraţiilor locale pentru 2019, că unele afirmaţii ale acestora sunt reale, iar altele „sunt în spirit electoral”.

Unde merg banii din bugetul pe 2019

Ministerul Educaţiei, unul dintre cei mai mari angajatori de la stat, care are 354.000 de salariaţi, primeşte cei mai mulţi bani de la buget – 30,8 miliarde de lei în 2019, conform proiectului de buget publicat pe site-ul Ministerului de Finanţe. Pe locul doi în topul ministerelor cu cele mai mari bugete se află Ministerul Finanţelor – categoria Acţiuni generale“, pentru care s-a alocat un buget de 26 de miliarde de lei în 2019, în scădere cu 1,3% (356 de milioane de lei) faţă de anul 2018. De asemenea, Ministerul Muncii – care gestionează pensiile celor 5 milioane de pensionari şi indemnizaţiile primite de şomeri, persoanele cu handicap, persoanele aflate în concediu de creştere a copiilor etc. – a primit un buget de 25,6 mld. lei în 2019, în creştere cu 2% faţă de anul 2018 (adică cu 524 de milioane de lei).

Bugetele pentru fiecare minister în parte AICI! 

Tags: , , ,
Femeie de afaceri cu bani

Educaţia, Finanţele şi Ministerul Muncii, cele mai mari bugete în 2019

Ministerul Educaţiei, unul dintre cei mai mari angajatori de la stat, care are 354.000 de salariaţi, primeşte un buget de 30,8 miliarde de lei în 2019, conform proiectului de buget publicat pe site-ul Ministerului de Finanţe. 

Pe locul doi în topul ministerelor cu cele mai mari bugete se află Ministerul Finanţelor – categoria Acţiuni generale“, pentru care s-a alocat un buget de 26 de miliarde de lei în 2019, în scădere cu 1,3% (356 de milioane de lei) faţă de anul 2018. De asemenea, Ministerul Muncii – care gestionează pensiile celor 5 milioane de pensionari şi indemnizaţiile primite de şomeri, persoanele cu handicap, persoanele aflate în concediu de creştere a copiilor etc. – a primit un buget de 25,6 mld. lei în 2019, în creştere cu 2% faţă de anul 2018 (adică cu 524 de milioane de lei).

În topul ministerelor cu bugete mari se mai află Agricultura (22,7 mld. lei în 2019, Ă15% faţă de anul 2018), Ministerul Afacerilor Interne (18,5 mld. lei, Ă 21% faţă de anul anterior), Ministerul Apărării (18,1 mld. lei, Ă6,6% faţă de anul anterior), Ministerul Transporturilor (11,7 mld. lei, Ă55% faţă de anul anterior) şi Ministerul Sănătăţii (9,5 mld. lei, Ă65% faţă de anul anterior).

În valori absolute, cele mai mari creşteri ale bugetelor pe 2019 faţă de plăţile efectuate în 2018 au fost alocate Educaţiei (Ă9,8 mld. lei în 2019 faţă de 2018), Transporturilor (Ă4,1 mld. lei), Sănătăţii (Ă3,7 mld. lei), Internelor (Ă3,2 mld. lei), Agriculturii (Ă2,9 mld. lei), Fondurilor Europene (Ă1,5 mld. lei), Apărării (Ă1,1 mld. lei) şi Secretariatului General al Guvernului (Ă876 milioane lei).

1_0_0_1549261922_09392

Tags: , , ,
Femeie de afaceri cu bani

Ministerul Finanţelor a publicat proiectul de buget pe 2019/ Banii alocaţi pe ministere şi instituţii ale statului

Bugetul de stat se stabileşte la venituri în sumă de 164,727 miliarde lei şi cheltuieli de 254,115 miliarde lei credite de angajament şi 199,584 miliarde lei lei credite bugetare, cu un deficit de 34,856 miliarde lei.

PIB estimat este de 1.022 miliarde lei, o inflaţie medie anuală de 2,8% şi o creştere economică de 5,5%. Veniturile bugetului general consolidat sunt de 341,5 miliarde lei (33,4% din PIB) iar cheltuielile de 367,6 miliarde lei (35,95% din PIB), cu un deficit de 26,1 miliarde lei (2,55% din PIB). Numărul şomerilor este estimat la 287.000 de persoane, iar câştigul salarial mediu net lunar 3.085 lei.

Ţinta de deficit bugetar cash pe anul 2019 este estimată la 2,55% din PIB, iar deficitul ESA la 2,57% din PIB, anul 2019 fiind primul an în care începe ajustarea deficitului bugetar, respectiv o ajustare de 0,39 puncte procentuale în termeni ESA faţa de anul 2018 , care va continua pe orizontul 2020-2022, urmând ca acesta să ajungă în anul 2022 la 1,8 % din PIB, respectiv o ajustare de 0,77 puncte procentuale faţă de anul 2019.

Nivelul estimat al datoriei guvernamentale brute pe orizontul de referinţă se va situa sub 40,0% din PIB, România înregistrând în anul 2017 un procent al datoriei publice de 35,2%, în scădere faţă de anul 2016 cu 2,1 puncte procentuale.

În anul 2019 cheltuielile destinate investiţiilor însumează 47,2 miliarde lei, reprezentând aproximativ 4,62% în PIB. Cheltuielile cu dobânzile aferente datoriei publice sunt estimate la 13,5 miliarde lei şi au o pondere în PIB de 1,3%.

În bugetul asigurărilor sociale de stat, viramentele către Pilonul II sunt de 8,6 miliarde de lei. Cheltuielile cu bunuri şi servicii sunt estimate la 46,5 miliarde lei (4,5% din PIB), în creştere cu 1,8 miliarde lei faţă de cele efectuate în anul 2018; din această creştere 1,5 miliarde de lei reprezintă bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate;

Cheltuielile de personal sunt în sumă de 102,5 miliarde lei (10% din PIB), pe fondul aplicării Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, însă pe orizontul de referinţă se înregistrează o traiectorie descendentă a ponderii acestora în PIB.

Buget – alocările pe ministere şi instituţii ale statului

Bugete cu minus au Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională, nisterul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat sau Ministerul Energiei.

Bugetele ministerelor şi instituţiilor statului sunt, confrm proiectului:

Ministerul Afacerilor Externe – 18,4 miliarde lei, creştere de 21,5%

Ministerul Agriculturii – 22,7 miliarde lei, creştere 15%

Ministerul Fondurilor Europene – 2,2 miliarde lei, creştere 183%

Ministerul Apărării Naţonale – 18,1 miliarde lei, creştere 6,6%

Ministerul Muncii – 25,5 miliarde lei, creştere 2,1%

Ministerul Educaţiei – 30,8 miliarde lei, crestere faţă de 2018 de 46,7%

Ministerul Transporturilor – 11,6 miliarde lei, creştere de 54,9%

Ministerul Sănătăţii – 9,4 miliarde3 lei, creştere de 64,6%

Ministerul Finanţelor – 5,4 miliarde lei, creştere 10,3%

Ministerul Economiei – 620 milioane lei, creştere 162%

Ministerul Cercetării şi Inovării – 1,7 miliarde lei, creştere 27%

Ministerul Tineretului şi Sportului – 658 milioane lei, creştere 95%

Ministerul Justiţiei – 4,2 miliarde lei, creştere 6,4%

Ministerul Afacerilor Externe – 1,1 miliarde lei, creştere 27%

Ministerul Culturii – 958 milioane lei, creştere 29%

Ministerul Apelor şi Pădurilor – 605 milioane lei, creştere 49%

Ministerul Mediului – 529 milioane lei, creştere 45%

Ministerul Dezvoltării Regionale – 5,5 miliarde lei, creştere 3,1%

Ministerul Public – 1,285 miliarde lei, creştere 3,1%

Ministerul Turismului – 48 milioane lei, creştere 32%

Ministerul pentru Românii de Pretutindeni – 28,8 milioane lei, creştere 16%

Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul – 9,3 milioane lei, creştere 27%

Ministerul Energiei – 250 milioane lei, minus 13%

Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională – 261 milioane lei, minus 20%

Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat – 652,1 milioane lei, minus 28,9%

Ministerul Finanţelor Publice – Acţiuni Generale – 26,086 miliarde lei, minus 1,3%

Senat – 210 milioane lei, creştere 9,3%

Camera Deputaţilor – 446 milioane lei, creştere 9,7%

SRI – 2,4 miliarde lei, creştere 4,8%

Serviciul Telecomunicaţii Speciale – 604 milioane lei, creştere 69%

SPP – 233 milioane lei, creştere 20%

SIE – 309 milioane lei, creştere 8,5%

Secretariatul General al Guvernului – 2,2 miliarde lei, creştere 64,8%

Autoritatea Electorală – 582 milioane lei, creştere 163%

Curtea de Conturi – 363 milioane lei, creştere 24%

ANSVSA – 890 milioane lei, creştere 8%

Inspecţia Judiciară – 53 milioane lei

Institutul Cultural Român – 67 milioane lei, creştere 64%

Consilul Economic şi Social – 29,6 milioane lei. creştere 338%

Academia Română, 334 milioane lei, creştere 7,3%

Consiliul Concurenţei – 75 milioane lei, creştere 42%

Înalta Curete de Casaţie şi Justiţie – 150 milioane lei, creştere 13%

Consiliul Superior al Magistraturii – 157 milioane lei, creştere 5,6%

Curtea Constituţională – 30 milioane lei, creştere 30%

Autoritatea Naşională pentru Restituirea proprietăţilor – 21 milioane lei, creştere 48%

Societatea Română de Televiziune – 410 milioane lei, creştere 1,7%

Avocatul Poporului – 23,5 milioane lei, creştere 31%

Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului – 21 milioane lei, cretere 28%

Agenţia Naţională pentru Integritate – 22 milioane lei, creştere 15,6%

Administraţia Prezidenţială – 55 milioane lei, creştere 4,1%

Consilul Naţional al Audiovizualului – 12,8 milioane lei, creştere 18%

Oficul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor – 16,1 milioane lei, creştere11,9%

Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării – 7,8 milioane lei, creştere 22%

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii – 18,2 milioane lei, creştere 7,3%

Consiliul Legislativ – 11 milioane lei, creştere 12%

Oficiul Registrul Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat – 11,1 milioane lei, creştere 12%

Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal – 5.8 milioane lei, creştere 26%

Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor – 12,7 milioane lei, creştere 8,7%

Academia – 10,6 milioane lei, creştere 5,1%

Secretariatul de stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist – 3,3 milioane lei, creştere 16,5%

Societatea Română de Radiodifuziune – 387 milioane lei, creştere 5,1%

Agerpres – 22 milioane lei, creştere 10,6%

 

Tags: , , ,
bani

Primarii marilor oraşe cer o întâlnire cu Dăncilă şi Teodorovici. Clujul poate pierde 28 milioane euro

Primarii marilor oraşe din România solicită, de urgență, o întâlnire cu premierul Viorica Dăncilă și cu ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, pe tema bugetului pentru anul 2019. 

Primarii acuză că au aflat din presă că bugetul general pentru anul 2019 ar urma să fie aprobat până joi, 31 ianuarie 2019 , fără ca problema banilor alocaţi Unităţilor Administrativ Teritoriale (UAT) să fie dezbătută. Asociaţia Municipiilor din România solicită o întâlnire urgentă cu Viorica Dăncilă şi o invită la şedinţa Comitetului Director, convocată pentru marţi, 29 ianuarie 2019.

Scrisoarea transmisă Guvernului Dăncilă 

Având în vedere discuțiile din spatiul public legate de prevederile Legii bugetului de stat pe anul 2019, Asociația Municipiilor din România a decis convocarea Comitetului Director al AMR pentru data de marti, 29 ianuarie 2019,ora 15:00 la sediul AMR din str. Matei Basarab nr.63,Sector 3 , ședință la care vă adresăm invitația să participați.

In semestrul II din anul 2018 , dar si in luna ianuarie a anului 2019, AMR v-a solicitat în mod repetat demararea procesului de consultare a structurilor asociative, pentru identificarea unei soluții privind finanțarea administrației publice locale în anul 2019, conform Programului de Guvernare 2018-2020, dar și promisiunilor anterioare ale Guvernului.

Este pentru prima oară in istoria AMR când solicitările noastre de dialog adresate Guvernului României, pe teme care privesc în mod direct funcționarea administrației publice locale sunt refuzate , astfel incat la niciuna din cererile transmise nu s-a primit vreun răspuns, de orice natură, de la echipa guvernamentală.

Ne aflăm acum la sfârșitul lunii ianuarie 2019, fără să avem în dezbatere publică un proiect de Lege a bugetului de stat pe anul 2019, deși, aflăm din presă că Guvernul va adopta acest proiect până joi, 31 ianuarie a.c.

Tot din surse neoficiale sunt și speculatiile referitoare la cotele din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei UAT, ce urmează să fie alocate prin Legea bugetului de stat pe anul 2019 :

  • 20% la bugetul local al judeţului;
  • 45-50% la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pe al căror teritoriu îşi desfăşoară activitatea plătitorii de impozit pe venit, față de procentul de 60% solicitat de structurile asociative.
  • 30-35% pentru echilibrarea bugetelor locale, față de procentul de 20% solicitat.

Dincolo de gravitatea cuantumului procentelor vehiculate în presă, care nu corespund în niciun caz celor solicitate de reprezentanții APL, considerăm, stimată doamnă Prim-ministru, că structurile asociative ale administrației publice locale ar trebui să primească informațiile care privesc bugetele locale în următorii ani, direct de la sursă și că, mai mult decât atât, acestea ar trebui să fie cel mai important partener de dialog al Guvernului, atunci când în discuție sunt finanțele publice locale.

Având în vedere că până în prezent nu există nicio informație oficială privind fundamentarea bugetelor locale în cadrul Legii bugetului de stat pe anul 2019, solicităm, doamnă Prim-ministru, organizarea unei întâlniri cu Dvs. pentru discutarea cotelor din IV ce urmeaza a fi alocate UAT si a alocărilor bugetare de care depinde dezvoltarea comunităților urbane în următorii ani , astfel, va invitam să vă alăturați primarilor de municipii, marți, 29 ianuarie 2019, începând cu ora 15, str. Matei Basarab nr. 63 la reuniunea CD al AMR.

Documentul este semnat de Robert Negoiţă, în numele Comitetului Director.  Darius Vâlcov, consilierul premierului, a declarat, duminică seară, la Antena 3, că proiectul de lege a bugetului pentru 2019 este gata, urmând a fi prezentat de către Guvern marţi, 29 ianuarie.

Comitetul Director al Asociaţiei Municipiilor din România:

1 Robert Sorin Negoiţă, primarul Sectorului 3, Bucureşti
2 Ilie Gavril Bolojan, Oradea
3 Gheorghe Falcă, primarul municipiului Arad
4 Mihail Genoiu, primarul municipiului Craiova
5 Dan Bobouţanu, primarul municipiului Hunedoara
6 Ovidiu Teodor Creţu, primarul municipiului Bistriţa
7 Daniel Ştefan Drăgulin, primarul municipiului Călăraşi
8 Decebal Făgădău, primarul municipiului Constanţa
9 Ion Lungu, primarul municipiului Suceava
10 Marian Dragomir, primarul municipiului Brăila
11 Adrian Mocioniu primarul municipiului Slobozia
12 Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroşani
13 Arpad Andras Antal, primarul municipiului Sfântu Gheorghe
14 Nicolae Barbu, primarul municipiului Giurgiu
15 Emil Boc, primarul municipiului Cluj Napoca
16 Marcel Romanescu, primarul municipiului Târgu Jiu
17 Mihai Chirica, primarul municipiului Iaşi
18 Gabor Kereskenyi, primarul municipiului Satu Mare
19 Cristi Misăilă, primarul municipiului Focşani
20 Florin Oancea, primarul municipiului Deva
21 Cosmin Necula, primarul municipiului Bacău
22 Ionuţ Pucheanu, primarul municipiului Galaţi
23 Constantin Toma, primarul municipiului Buzău
24 Francisc Boldea, primarul municipiului Lugoj
25 Dumitru Boroş, primarul municipiului Bârlad
26 Ionel Ciunt, primarul municipiului Zalău
27 Constantin Hogea, primarul municipiului Tulcea
28 Lucian Ovidiu Micu, primarul municipiului Roman
29 Costan Morar, primarul municipiului Dej
30 Nicolae Robu, primarul municipiului Timişoara
31 Marius Screciu, primarul municipiului Drobeta Turnu Severin

Statul ia Clujului 28 milioane de euro

Conform primarului Emil Boc, Clujul riscă să piardă 28 de milioane de euro şi în 2019, adică o treime din bugetul de investiţii, pierdere rezultă din diminuarea cotelor din impozitul pe venit care revin municipiului. Totuși, administraţia locală încearcă să acopere această pierdere din fonduri europene.

“Pierdem 28 de milioane de euro anual. Sper să nu pierdem şi anul acesta, dar nu am nicio veste de la Guvern. Nici că da, nici că ba. Nu transpiră nimic, nu ştiu ce au de gând guvernanţii, dar “no news” înseamnă deocamdată menţinerea politicii de anul trecut, cu acelaşi nivel al cotelor defalcate care să revină municipalităţilor, care înseamnă că pierdem în continuare bani care ni s-ar fi cuvenit şi care merg, ştiu eu, la bugetul central. Acum avem nevoie mai mult ca niciodată de banii aceştia pentru că intrăm în perioada exproprierilor”, declara, la început de ianuarie 2019, primarul Clujului, Emil Boc, în cadrul matinalului Realitatea FM Cluj.

Municipiul Cluj-Napoca a pierdut 28 de milioane de euro în urma diminuării cotelor din impozitul pe venit care revin municipiului. Pana în 2018, municipiului îi revenea un procent de 41,7% din cota de 16% care se plătea de către toți salariații din oraș. Pentru a se păstra aceeași sumă de bani ca în 2017, trebuia ca această cotă de 41,7% sa fie majorată la cel puțin 60%, însă s-a majorat de la 41,7 la doar 43,3%. Diferența de 28 de milioane de euro înseamnă o pierdere directă la bugetul municipiului, pierdere care reprezintă o treime din bugetul de investiții.

În 2018, municipalitatea clujeană a semnat 14 contracte de finanțare din fonduri europene însumând 109 milioane de euro. Au fost depuse alte 25 de cereri pentru proiecte de 110 milioane de euro, iar până în martie vor mai fi depuse încă două proiecte, de 10 milioane. În total, primăria susţine că va implementa 41 de proiecte finanţate din fonduri europene de 230 de milioane de euro.

 

Tags: , , , , , ,