Tag Archives: buget 2018

1

Clujul are buget de 257 milioane de euro în 2018. Pe ce vor fi cheltuiţi banii

Bugetul municipiului Cluj-Napoca pentru anul 2018 a fost aprobat în cadrul ședinței ordinare a Consiliului Local de luni, 12 februarie 2018. 

Bugetul general al municipiului Cluj-Napoca pentru anul 2018 este de 257 milioane de euro, în scădere față de anul trecut, când bugetul general a fost de aproape 296 milioane de euro.

Diminuarea bugetului municipiului față de anul 2017 se datorează pierderii de aproximativ 28 milioane euro din cotele defalcate din impozitul pe venit ca urmare a modificărilor fiscale, dar și în urma plății direct către școli a salariilor din învățământul preuniversitar.

„Am urmărit să cuprindem în buget, în limitele permise de lege și resursele financiare, propunerile pe care le-am primit din partea cetățenilor, societății civile, partidelor politice (precum achiziționarea unei ambulanțe, analizarea proiectului de introducere a unei linii de tramvai sau troleibuz pe str. Dorobanților ș.a.), astfel încât să avem o formulă de buget care să răspundă nevoilor Clujului”, a explicat primarul Emil Boc.

Prioritățile Primăriei Cluj-Napoca pentru anul 2018 sunt următoarele:

1. Taxele şi impozitele locale nu vor fi majorate.
2. Primăria va demara realizarea studiului de fezabilitate, planului urbanistic zonal și documentației tehnice în vederea autorizării Centurii Metropolitane Cluj-Napoca (Gilău – Florești – Cluj-Napoca Sud – Apahida). Prin asumarea de către Primărie a cheltuielilor necesare, Proiectul Centurii Metropolitane a fost deblocat.
3. Realizarea studiului de prefezabilitate pentru introducerea transportului în comun cu Metroul.
4. Demararea procedurii de licitație pentru proiectarea pasajelor Mărăști și Tăietura Turcului.
5. Începerea lucrărilor la noul pod al Porţelanului şi reabilitarea podului Fabricii; demararea procedurii de achiziţie de lucrări pentru reabilitarea podului Garibaldi.
6. Punerea în circulaţie a primelor 11 autobuze electrice. Atragerea de finanţări europene pentru achiziţia de tramvaie, autobuze electrice și troleibuze dotate cu tehnologie de ultimă generație.
7. Menţinerea gratuităţilor la transportul în comun pentru pensionari, studenţi şi elevi.
8. Continuarea modernizării Spitalului Municipal şi sprijinirea cu fonduri de la bugetul local a celorlalte spitale clujene şi a SMURD.
9. Menţinerea alocărilor pentru educaţie prin investiţii în şcoli, oferirea de burse sau programul „Şcoală după şcoală”. Reabilitarea termică a Colegiului Naţional „George Coşbuc” şi a Liceului de Muzică „Sigismund Toduţă”.
10. Demararea proiectelor de construire a două noi creşe şi de modernizare şi extindere a două grădiniţe din fonduri europene.
11. Finalizarea lucrărilor de amenajare a platformelor subterane de colectare selectivă a deşeurilor menajere din totalul de 100 de platforme a căror amenajare a început în anul 2017; demararea procedurilor legale pentru amplasarea a încă 100 de platforme subterane de colectare selectivă a deşeurilor menajere.
12. Demararea realizării unor parcuri noi, în zonele Între lacuri și La Terenuri, precum şi modernizarea parcurilor Ştefan cel Mare, I.L. Caragiale şi Piaţa 14 Iulie.
13. Implementarea soluţiilor cȃştigătoare la concursurile pentru Turnul Pompierilor (demarare execuţie lucrări) şi pentru amenajarea malurilor Someşului (proiectare); organizarea unor concursuri de soluții dedicate revitalizării spațiilor publice din orașul nostru: Parcul Feroviarilor, str. M. Kogălniceanu şi Cetăţuie.
14. Organizarea de dezbateri publice în cadrul Centrului de Inovare și Imaginație Civică.
15. Sprijinirea organizării de activităţi sportive de anvergură în infrastructura sportivă de excelenţă care a adus Clujului titlul de „Oraș European al Sportului 2018” (FED Cup, Campionatul Mondial de Popice, Campionatul European de Tenis de Masă Cadeţi şi Juniori etc.).
16. Va continua digitalizarea activităţii administraţiei prin realizarea de noi aplicații și implementarea de noi proceduri digitale în vederea simplificării relației Cetățean-Primărie.
17. Implementarea proiectelor din cadrul procesului de Bugetare participativă online Cluj-Napoca 2017.
18. Continuarea proiectelor de realizare a locuințelor sociale pe str. Sighișoarei și str. Ghimeșului; implementarea unei noi politici sociale în domeniul locativ pentru persoanele marginalizate social sau în risc de marginalizare şi excluziune socială.
19. Finanțarea proiectelor din cadrul Programului Cluj 100, dedicat Centenarului Marii Uniri.
20. Amenajarea de stații de încărcare pentru mașini electrice, primele urmȃnd să fie amplasate în zona parcării din Piața Unirii și pe str. Moților nr. 1-3, în incinta parkingului.
21. Lucrări de reparații la ansamblul statuar Mihai Viteazul; amenajarea zonei pietonale din preajma statuii.
22. Finalizarea licitațiilor pentru execuție și începerea lucrărilor la parkingurile din Hașdeu și str. Primăverii nr. 20; continuarea proiectelor de realizare a următoarelor parkinguri: Primăverii nr. 8, Mogoşoaia nr. 7, Albac-Azuga, Trotușului, Sighișoarei, Gheorghe Dima, Liviu Rebreanu, Oncologie, P-ța Cipariu şi Nicolae Titulescu

Tags: , , , ,
cp bugetare participativa_800x533

Buget Cluj 2018 – 257 milioane euro. LISTA de priorităţi

Bugetul general consolidat al municipiului Cluj-Napoca pentru anul 2018 este de 257 milioane de euro. În anul 2017, bugetul general consolidat a fost de 296 milioane euro. Diminuarea bugetului municipiului față de anul precedent se datorează pierderii de aproximativ 28 milioane euro din cotele defalcate din impozitul pe venit ca urmare o modificărilor fiscale și, în urma plății direct către școli a salariilor din învățământul preuniversitar.

Vă mulţumesc şi pe această cale pentru contribuţia fiecăruia dintre dumneavoastră la dezvoltarea comunităţii clujene şi vă invit să vă implicaţi în continuare în proiectele oraşului nostru.

Principalele priorități ale anului 2018 în esență sunt următoarele:

1. Taxele şi impozitele locale nu vor fi majorate.

2. Primăria va demara realizarea studiului de fezabilitate, planului urbanistic zonal și documentației tehnice în vederea autorizării Centurii Metropolitane Cluj-Napoca (Gilău – Florești – Cluj-Napoca Sud – Apahida). Prin asumarea de către Primărie a cheltuielilor necesare, Proiectul Centurii Metropolitane a fost deblocat.

3. Realizarea studiului de prefezabilitate pentru introducerea transportului în comun cu Metroul.

4. Demararea procedurii de licitație pentru proiectarea pasajelor Mărăști și Tăietura Turcului.

5. Începerea lucrărilor la noul pod al Porţelanului şi reabilitarea podului Fabricii; demararea procedurii de achiziţie de lucrări pentru reabilitarea podului Garibaldi.

6. Punerea în circulaţie a primelor 11 autobuze electrice. Atragerea de finanţări europene pentru achiziţia de tramvaie, autobuze electrice și troleibuze dotate cu tehnologie de ultimă generație.

7. Menţinerea gratuităţilor la transportul în comun pentru pensionari, studenţi şi elevi.

8. Continuarea modernizării Spitalului Municipal şi sprijinirea cu fonduri de la bugetul local a celorlalte spitale clujene şi a SMURD.

9. Menţinerea alocărilor pentru educaţie prin investiţii în şcoli, oferirea de burse sau programul „Şcoală după şcoală”. Reabilitarea termică a Colegiului Naţional „George Coşbuc” şi a Liceului de Muzică „Sigismund Toduţă”.

10. Demararea proiectelor de construire a două noi creşe şi de modernizare şi extindere a două grădiniţe din fonduri europene.

11. Finalizarea lucrărilor de amenajare a platformelor subterane de colectare selectivă a deşeurilor menajere din totalul de 100 de platforme a căror amenajare a început în anul 2017; demararea procedurilor legale pentru amplasarea a încă 100 de platforme subterane de colectare selectivă a deşeurilor menajere.

12. Demararea realizării unor parcuri noi, în zonele Între lacuri și La Terenuri, precum şi modernizarea parcurilor Ştefan cel Mare, I.L. Caragiale şi Piaţa 14 Iulie.

13. Implementarea soluţiilor cȃştigătoare la concursurile pentru Turnul Pompierilor (demarare execuţie lucrări) şi pentru amenajarea malurilor Someşului (proiectare); organizarea unor concursuri de soluții dedicate revitalizării spațiilor publice din orașul nostru: Parcul Feroviarilor, str. M. Kogălniceanu şi Cetăţuie.

14. Organizarea de dezbateri publice în cadrul Centrului de Inovare și Imaginație Civică.

15. Sprijinirea organizării de activităţi sportive de anvergură în infrastructura sportivă de excelenţă care a adus Clujului titlul de „Oraș European al Sportului 2018” (FED Cup, Campionatul Mondial de Popice, Campionatul European de Tenis de Masă Cadeţi şi Juniori etc.).

16. Va continua digitalizarea activităţii administraţiei prin realizarea de noi aplicații și implementarea de noi proceduri digitale în vederea simplificării relației Cetățean-Primărie.

17. Implementarea proiectelor din cadrul procesului de Bugetare participativă online Cluj-Napoca 2017.

18. Continuarea proiectelor de realizare a locuințelor sociale pe str. Sighișoarei și str. Ghimeșului; implementarea unei noi politici sociale în domeniul locativ pentru persoanele marginalizate social sau în risc de marginalizare şi excluziune socială.

19. Finanțarea proiectelor din cadrul Programului Cluj 100, dedicat Centenarului Marii Uniri.

20. Amenajarea de stații de încărcare pentru mașini electrice, primele urmȃnd să fie amplasate în zona parcării din Piața Unirii și pe str. Moților nr. 1-3, în incinta parkingului.

21. Lucrări de reparații la ansamblul statuar Mihai Viteazul; amenajarea zonei pietonale din preajma statuii.

22. Finalizarea licitațiilor pentru execuție și începerea lucrărilor la parkingurile din Hașdeu și str. Primăverii nr. 20; continuarea proiectelor de realizare a următoarelor parkinguri: Primăverii nr. 8, Mogoşoaia nr. 7, Albac-Azuga, Trotușului, Sighișoarei, Gheorghe Dima, Liviu Rebreanu, Oncologie, P-ța Cipariu şi Nicolae Titulescu.

Tags: , , , , ,
ce-spune-mugur-isarescu-despre-cfr-marfa

BNR insistă pe o mai bună structură a bugetului pe 2018

Banca Naţională a României (BNR) insistă pe o structură mai bună a bugetului, respectiv o pondere mai mare a cheltuielilor pentru investiţii, a declarat, luni, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Centrale, într-o conferinţă de presă.

“Nu este de dorit o politică fiscală prociclică. Când ai o asemenea creştere economică, să ai un deficit la limita permisă de UE… Din datele preliminare pe care le avem, deficitul fiscal se închide sub 3%. Acesta lucru înseamnă eforturi din partea Ministerului de Finanţe. BNR insistă pe o structură mai bună a bugetului, structura cheltuielilor, cum se zice”, a spus Isărescu.

Potrivi sursei citate, creşterea economică ar trebui să se bazeze în mai mare măsură pe investiţii.

“BNR insistă pe faptul să avem o pondere mai mare a cheltuielilor pentru investiţii în total cheltuieli bugetare. În acest fel, treptat, creşterea economică să se bazeze în mai mare măsură pe investiţii şi în mai mică măsură pe consum. Cu cât se va face mai repede, cu atât mai bine va fi mai bine. Aceasta este opinia Băncii Naţionale”, a mai arătat guvernatorul BNR.

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât luni majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2% pe an, de la 1,75% pe an, începând cu data de 9 ianuarie 2018.

De asemenea, Consiliul a mai decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an, de la 0,75% pe an, iar rata dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3% pe an, de la 2,75% pe an.

O altă hotărâre vizează păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit

Tags: , , , ,
klaus-iohannis-basescu-si-ponta-colaboreaza-foarte-bine-pactul-de-coabitare-a-produs-rezultate-frumoase-18475916

Iohannis a promulgat Legea bugetului pe 2018: Sunt multe vulnerabilităţi

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat miercuri Legea bugetului de stat şi Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, atrăgând însă atenţia că există multe vulnerabilităţi, printre care încadrarea deficitului bugetar în ţinta de 3% din PIB.

“Preşedintele Klaus Iohannis atrage atenţia asupra unor vulnerabilităţi ale bugetului anului 2018 şi asupra provocărilor cadrului fiscal-bugetar actual, având în vedere că România are nevoie de un buget credibil şi echilibrat, care să urmărească în mod consecvent menţinerea obiectivelor fundamentale de stabilitate macroeconomică, predictibilitate şi sustenabilitate fiscal-bugetară. (…)Ţara noastră trebuie să evite capcana unei creşteri economice nesustenabile, bazate în principal pe consum, deficite bugetare şi acumularea de datorie publică”, transmite Adminstraţia Prezidenţială.

Sursa citată transmite că o problemă este legată de faptul că acum construcţia bugetară ignoră recomandările pe care Comisia Europeană le-a formulat în contextul procedurii de deviaţie semnificativă a deficitului bugetar.

“Potrivit acestor recomandări, bugetul naţional era indicat să revină pe calea consolidării fiscale, prin ajustări anuale ale deficitului bugetar de 0,5% din PIB. Preşedintele României îşi manifestă îngrijorarea cu privire la faptul că, deşi înregistrăm rate record de creştere economică, există dificultăţi şi unele incertitudini în a asigura încadrarea deficitului bugetar în ţinta de 3% din PIB. Totodată, ţara noastră înregistrează cele mai ample deviaţii ale deficitului structural dintre toate ţările Uniunii Europene. Această dinamică demonstrează că, în următorii ani, România trebuie să facă eforturi serioase pentru a reveni pe calea disciplinei fiscal-bugetare. Bugetul anului 2018 ignoră însă necesitatea unei asemenea schimbări de direcţie, asumată în principiu de către Guvern prin Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2018-2020″, se arată în comunicatul transmis de Preşedinţie.

“Bugetul anului 2018 este construit, la fel ca şi în 2017, pe o ţintă de deficit bugetar la limita pragului de 3% din PIB, potrivit Pactului de Stabilitate şi Creştere. Însă, deficitul bugetar ajustat ciclic se va adânci în 2018, ceea ce indică faptul că România încă nu se apropie, ci se îndepărtează de obiectivul bugetar pe termen mediu. (…)În ceea ce priveşte veniturile bugetare, analizele de specialitate arată că proiecţia unei creşteri a încasărilor din TVA de 16% este una mult prea optimistă, din cel puţin două considerente. Pe de o parte, experienţa fiscală a anului 2017 a arătat că, în ciuda unei creşteri economice peste cea prognozată iniţial, care a ajuns la 7% pe primele 9 luni ale anului – fiind bazată preponderent pe consum -, veniturile fiscale, inclusiv încasările din TVA, sunt chiar mai mici decât cele estimate în Legea bugetului pentru anul 2017. În acelaşi timp, prognozele economice indică încetinirea în 2018 a ritmului de creştere economică, inclusiv a consumului. Pe de altă parte, construcţia bugetului este lipsită de estimări şi calcule credibile privind impactul unor măsuri asumate, precum introducerea TVA split, măsură care, deşi în prezent mult atenuată în raport cu versiunea iniţială, este apreciată prin venituri suplimentare aproape duble faţă de cele estimate în prima variantă”.

Preşedintele Klaus Iohannis consideră că prioritatea Guvernului trebuie să fie îmbunătăţirea colectării veniturilor fiscale şi avertizează că nu este suficient ca bugetul să prevadă doar pe hârtie alocări investiţionale, ci trebuie ca investiţiile să fie şi realizate conform programării bugetare.

” Deşi investiţiile din fonduri europene sunt estimate mult peste nivelul anului 2017, prevederile bugetare în materie de investiţii naţionale (cheltuielile de capital) sunt în continuare unele dintre cele mai scăzute, ca pondere în PIB. De exemplu, anii 2017 şi 2018 se caracterizează prin cele mai mici ponderi în PIB ale cheltuielilor de capital (2,2%, respectiv 2,3%) din ultimii 10 ani. În acest sens, Preşedintele României atrage atenţia asupra importanţei investiţiilor, deopotrivă în sens cantitativ şi calitativ, pentru consolidarea unei creşteri economice sănătoase în 2018 şi în anii următori. Guvernul trebuie să fie conştient că sacrificarea, în continuare, a factorului investiţional este de natură să submineze potenţialul de dezvoltare al României. Este esenţial ca fondurile europene să fie valorificate în integralitatea lor, în special în legătură cu proiectele de investiţii în infrastructură. Bugetul pentru anul 2018 este bazat pe o serie de modificări fiscale, adoptate abia către sfârşitul anului 2017, în încercarea coaliţiei PSD-ALDE de a se încadra în programul de guvernare: unificarea sistemului de contribuţii sociale la nivelul angajatului, dar şi reducerea consistentă a impozitului pe venit, de la 16% la 10%, măsură de relaxare fiscală prin care românii anticipează creşterea veniturilor lor, într-un climat de stabilitate şi predictibilitate. Preşedintele Klaus Iohannis consideră că actuala coaliţie de guvernare PSD-ALDE are obligaţia de a răspunde aşteptărilor românilor ca ţara noastră să aibă un buget credibil şi sustenabil, care să nu afecteze stabilitatea economică şi nivelul de trai promis cetăţenilor’, mai transmite sursa citată.

Tags: , , , ,
sedinta parlament

Creştere economică de 5,5%. Pe această creştere a fost aprobat bugetul pe 2018

Plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului au votat proiectul de buget pentru anul 2018, acesta fiind construit pe o creştere economică de 5,5%, inflaţie medie anuală de 3,1%, curs mediu de 4,55 lei/euro şi câştig salarial mediu net lunar de 2.614 lei.

Faţă de proiectul aprobat iniţial de Guvern, Parlamentul a suplimentat bugetele mai multor instituţii.

Cea mai mare sumă, 350 de milioane de lei, a fost transferată fondului de rezervă al Guvernului, iar banii au fost luaţi din bugetul alocat pentru contribuţia României la Uniunea Europeană.

Astfel, au fost acordate 60 de milioane de lei în plus Secretariatului General al Guvernului pentru finanţarea cultelor religioase şi alte 5 milioane pentru minorităţi.

De asemenea, Ministerul Culturii a primit în plus 8 milioane de lei pentru construirea monumentului Unirii de la Alba Iulia.

Tot 10 milioane de lei în plus a primit şi Ministerul Energiei pentru un program de cercetare în domeniul nuclear.

Radioul public a primit 3 milioane de lei în plus faţă de ce dăduse Guvernul iniţial.

Tot cu 3 milioane de lei a fost majorat şi bugetul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni.

Nu în ultimul rând, Curtea Constituţională a primit 2 milioane de lei în plus faţă de varianta aprobată iniţial de Guvern.

În schimb, plenul reunit al Parlamentului a respins, luni, amendamentul adoptat vineri în Comisiile de buget-finanţe privind creşterea cotelor defalcate din impozitul pe venit care merg la bugetele locale.

Amendamenul adoptat iniţial în comisii stabilea că: „În anul 2018, prin derogare de la prevederile art. 32 şi art. 33 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, impozitul pe venit, cu excepţia impozitului din venituri din pensii, estimat a fi încasat la bugetul de stat se repartizează la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale astfel: a) 18% la bugetul local al judeţului; b) 66,8% la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pe al căror teritoriu îşi desfăşoară activitatea plătitorii de impozit pe venit; c) 15,2% într-un cont distinct, deschis pe seama direcţiei generale regionale a finanţelor publice/administraţiei judeţene a finanţelor publice, la trezoreria municipiului reşedinţă de judeţ”.

În priiectul de buget trimis Parlamentului, Guvernul a estimat o creştere a Produsului Intern Brut (PIB) de 5,5% anul viitor, până la 907,85 miliarde lei (196 miliarde euro), potrivit proiectului de buget pentru anul viitor, ritm în scădere faţă de estimarea Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP) pentru acest an, de 6,1%.

Proiectul de buget pentru 2018 a fost construit pe o creştere economică de 5,5%, inflaţie medie anuală de 3,1%, curs mediu de 4,55 lei/euro şi câştig salarial mediu net lunar de 2.614 lei. Deficitul bugetar (cash) este estimat la 2,97% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,96% din PIB, cu încadrare în ţinta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht.

mai multe despre bugetul adoptat pe news.ro

Tags: , , , , , , , , , , , ,
primaria de sus

Clujul pierde 28 milioane de euro în 2018

Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a făcut luni un apel către parlamentarii clujeni de a susţine, la dezbaterile privind proiectul de buget al anului viitor, majorarea cotelor din impozitul pe venit de la 43% la 60%. 

Potrivit lui Boc, municipiul Cluj-Napoca, care este unul dintre cele mai mari din ţară, ar putea pierde o treime din bugetul anului 2018, respectiv 28 de milioane de euro, ceea ce ar pune în pericol anumite proiecte ale oraşului. Pierderea de bani derivă, după cum a explicat primarul, din diminuarea impozitului pe venit care revine municipiului Cluj-Napoca, ca urmare a scăderii acestuia, de anul viitor, de la 16% la 10%.

“Aşa cum arată proiectul Legii Bugetului pe anul 2018, trimis spre aprobare în Parlament, municipiul Cluj-Napoca este văduvit de 28 de milioane de euro. (…) Am trimis un amendament tuturor parlamentarilor de Cluj, indiferent de orientarea politică, şi le-am cerut să respingă în Parlament această propunere şi să susţină majorarea cotelor din impozitul pe venit de la 43% la 60% pentru a nu pierde banii”, a afirmat primarul municipiului Cluj-Napoca, într-o conferinţă de presă.

El a adăugat că, la nivelul municipiului s-a luat decizia, chiar şi în aceste condiţii, de a nu se majora taxele locale pentru anul viitor, însă a avertizat că anumite proiecte rămân fără finanţare.

“În 2018 intră în lucru parkinguri, centura metropolitană, lărgirea unor artere, reabilitarea unor poduri şi dacă lucrurile nu se schimbă vom renunţa la unele obiective de investiţii”, a spus Emil Boc.

În prezent, municipiul Cluj-Napoca primeşte o cotă de 41,7% din impozitul pe venit al locuitorilor, iar restul de bani revine bugetului central. De anul viitor, impozitul pe venit va scădea, de la 10% la 16%, ceea ce va duce la o diminuare a sumelor care revin municipiului, asta şi în condiţiile în care proiectul de buget pentru anul 2018 prevede un procent de 43% din impozitul pe venit pentru bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor. În aceste condiţii, primarul Emil Boc cere majorarea acestei cote de la 43% la 60%.

Tags: , , ,
Vacanta_de_vara

Guvernul a decis să nu acorde nici în 2018 tichete cadou şi indemnizaţii de vacanţă

Guvernul a decis să nu acorde nici anul viitor tichete cadou şi indemnizaţii de vacanţă, iar angajările în administraţia publică vor fi permise doar cu regula “1 la 2″, în scopul menţinerii în anul 2018 a ţintei de deficit bugetar sub 3% din Produsul Intern Brut (PIB), potrivit măsurilor adoptate miercuri de Executiv.

Guvernul a adoptat proiectul de buget pe 2018, în care sănătatea, educaţia şi investiţiile sunt prioritare.

Totodată, Guvernul a anunţat că a aprobat o serie de măsuri fiscal-bugetare prin aplicarea cărora se urmăreşte sustenabilitatea cheltuielilor publice şi menţinerea în anul 2018 a ţintei de deficit bugetar sub 3% din PIB.

”Ordonanţa de urgenţă aprobată astăzi include măsuri în ce priveşte restricţia de achiziţii de autoturisme, mobilier, aparatură birotică, având în vedere necesitatea de a utiliza cât mai eficient resursele bugetare, precum şi necesitatea alocării fondurilor destinate investiţiilor pentru derularea obiectivelor de investiţii”, se arată în comunicat.

Potrivit actului normativ, în anul 2018, ordonatorii de credite ai instituţiilor şi autorităţilor publice au obligaţia de a reduce cu 10% cheltuielile cu bunurile şi serviciile aferente întreţinerii şi funcţionării instituţiei. Sunt prevăzute şi excepţii, de exemplu, măsura nu se aplică pentru acţiunile şi activităţile specifice pregătirii şi exercitării Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene.

”Munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru se va compensa numai cu timp liber corespunzător. Prin excepţie, pentru activitatea desfăşurată de personalul militar, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalul civil din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, se acordă drepturile prevăzute de legislaţia în vigoare în luna iunie 2017”, se arată în comunicat.

În plus, nivelul indemnizaţiilor acordate veteranilor şi văduvelor de război, persoanelor persecutate din motive politice şi etnice şi altor categorii de persoane, precum şi a celor acordate membrilor unor academii sau urmaşilor se menţine la nivelul acordat în luna decembrie 2017.

O altă măsură stabileşte suspendarea ocupării prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante din instituţiile şi autorităţile publice, începând cu 1 ianuarie 2018, până la 31 decembrie 2018. Ordonatorii de credite pot aproba ocuparea unui procent de maximum 50% din totalul posturilor ce se vor vacanta după data de 1 ianuarie 2018, numai în condiţiile încadrării în cheltuielile de personal aprobate prin buget, potrivit Executivului.

În plus, se menţine procedura de plată eşalonată, pe cinci ani, a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale obţinute de personalul din sectorul bugetar, în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2018. Una din măsurile incluse în ordonanţa de urgenţă aprobată astăzi vizează stabilirea unei valori fixe a punctului-amendă contravenţională privind circulaţia pe drumurile publice.

”Astfel, pentru perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2018, se plafonează punctul-amendă la suma de 145 lei, cât este în prezent, fără a se majora în funcţie de salariul minim brut pe economie garantat în plată”, se arată în comunicat.

Tags: , , ,
premierul-mihai-tudose-despre-remanierea-ministrului-sanatatii-465960

Guvernul a aprobat proiectul bugetului pentru 2018. Ce ministere primesc cei mai mulţi bani

Guvernul a anunţat miercuri că a adoptat proiectul de buget pe 2018, în care sănătatea, educaţia şi investiţiile sunt prioritare.

“Aprobarea bugetului de stat, una dintre cele mai importante acte normative pe care le emite Guvernul şi în pofida tuturor criticilor corului bocitoarelor, este un proiect bun pentru un an bun, bazat pe cifre care nu sunt nicidecum optimiste, ci mai puţin decât pesimiste, aş putea spune. Avem în vedere o creştere economică de doar 5,5%, în condiţiile în care toată lumea prognozează o creştere mai mare a PIB-ului. Prevede venituri estimate cu 30,9 miliarde de lei mai mari faţă de 2017 şi este pentru prima dată când PIB-ul României depăşeşte 200 de miliarde de euro. Suntem consecvenţi în ceea ce priveşte priorităţile – Sănătate, Educaţie, Infrastructură, creşterile fiind de 17% la Sănătate, 16% la Educaţie, iar pe Investiţii o creştere cu 42% faţă de 2017″, a spus la începutul şedinţei de guvern premierul Mihai Tudose.

El a mai precizat că la Agricultură au fost alocaţi cu 23,6% mai mulţi bani faţă de anul în curs, afirmând că acest domeniu este unul dintre principalele motoare de creştere.

“28,4 miliarde de lei va fi ţinta de fonduri europene atrase pentru 2018. Aşa, o ţintă realistă, eu cred că o s-o depăşim la anul, dat fiind faptul că ajung la maturitate tot ceea ce s-a lucrat anul acesta, proiecte pe care le-am implementat. Va fi anul Centenarului – sunt sume prevăzute, sunt proiecte”, a mai spus premierul.

La rândul său, ministrul de Finanţe, Ionuţ Mişa, a prezentat cifrele din proiectul de buget de stat pe 2018.

Tags: , , ,
00167179_large

22 de ministere vor primi bani în plus în buget în 2018

Un număr de 22 de ministere vor primi bani în plus în bugetul anului 2018, în timp ce alte cinci vor avea fondurile diminuate, se arată în sinteza proiectului de buget pentru anul viitor.

De asemenea, pentru 29 de instituții publice, agenții și autorități se vor majora sumele alocate de la bugetul de stat, iar alte șase vor pierde bani din bugetul alocat pentru anul 2018.

Astfel, Ministerul Apărării Naționale va avea un buget de 18,164 miliarde de lei (majorare cu 11,3% față de 2017), pentru acest minister fiind asigurată alocarea a 2% din PIB în vederea respectării angajamentului asumat de România în relația cu NATO.

Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene are prevăzută o sumă de 6,208 miliarde de lei credite bugetare (majorare cu 30,6% față de anul 2017) și 38,343 miliarde de lei credite de angajament, în timp ce la Ministerul Transporturilor sunt alocate 9,132 miliarde de lei credite bugetare (majorare cu 0,9% față de anul 2017) și 30,911 miliarde de lei credite de angajament.

Datele MFP arată că Ministerul Educației Naționale va avea un buget de 8,354 miliarde de lei, în creștere cu 19,7% comparativ cu acest an, Ministerul Sănătății – 8,762 miliarde de lei, un plus de 4,6% în 2018 față de 2017, în condițiile în care pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătate s-a alocat suma de 33,769 miliarde de lei, cu 4,5 miliarde de lei mai mult față de anul 2017, respectiv o majorare de 15,5%, iar la Ministerul Culturii și Identității Naționale – 1,117 miliarde de lei, o creștere cu 50,4%. În bugetul acestui minister s-au alocat 150 milioane lei pentru finanțarea manifestărilor, acțiunilor și proiectelor prilejuite de aniversarea Centenarului României (1918-2018) și a Primului Război Mondial.

În schimb, Ministerul Muncii și Justiției Sociale are prevăzut un buget de 31,693 miliarde de lei, în scădere cu 13,2% față de anul 2017, scăderea provenind din diminuarea transferurilor de la bugetul de stat, pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale de stat, de la 13,599 miliarde de lei în anul 2017, la 7,408 miliarde de lei în anul 2018.

Ministerul Afacerilor Externe va avea un buget de de 944,1 milioane lei credite bugetare (majorare cu 21,9% față de 2017) și 1,033 miliarde de lei credite de angajament. În bugetul Ministerului Afacerilor Externe s-au alocat credite de angajament pentru încheierea de contracte pentru pregătirea exercitării de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene în anul 2019, în sumă totală de 194,9 milioane lei.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale are pentru 2018 un buget de 23,522 miliarde de lei, în creștere cu 23,6%, Ministerul Afacerilor Interne – 15,311 miliarde de lei (plus 20,7%), Ministerul Justiției – 3,750 miliarde de lei (minus 0,8%), Ministerul Public – 1,234 miliarde de lei (plus 0,23%), Ministerul Tineretului și Sportului – 517,3 milioane lei (majorare 15,3%), Ministerul Mediului – 444,9 milioane lei (scădere 5,4%), Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale – 291,8 milioane lei, din care 170 milioane lei pentru majorarea capitalului social la Companiei Naționale “Poșta Română”.

De asemenea, bugetul Ministerului Economiei în 2018 este de 355,9 milioane lei (plus 104,9%) din care 53 milioane lei pentru capitalul social al operatorilor economici din industria națională de apărare aflați sub autoritatea acestuia, Ministerul Finanțelor Publice are 4,569 miliarde de lei (plus 25,5%), Ministerul Finanțelor – Acțiuni Generale – 21,595 miliarde de lei (plus 1,2%), Ministerul Energiei – 583,3 milioane lei (minus 36%), Secretariatul General al Guvernului – 1,336 miliarde de lei (plus 24,8%), Ministerul Turismului – 63,4 milioane lei (majorare 39,8%), Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat – 1,237 miliarde de lei (plus 32,4%), Ministerul Cercetării și Inovării – 1,652 miliarde de lei (plus 13,6%), Ministerul Apelor și Pădurilor 438,9 milioane lei (majorare 26,8%), Ministerul Consultării Publice și Dialogului Social – 8,9 milioane lei (plus 16,8%), Ministerul pentru Relația cu Parlamentul – 7,3 milioane lei (scădere 0,7%), iar Ministerul pentru Românii de Pretutindeni – 25,4 milioane lei (plus 44,6%).

Potrivit proiectului Legii bugetului de stat pentru anul 2018, Administrația Prezidențială are prevăzut un buget de 57,6 milioane lei, în 2018, în creștere cu 20,7%, Senatul României – 196 de milioane lei (plus 30,3%), iar Camera Deputaților – 436,2 milioane lei (plus 30,6%). Înalta Curte de Casație și Justiție are inclusă în buget o sumă de 128,3 milioane lei (plus 9%), Curtea Constituțională – 24,4 milioane lei (majorare 15,8%) și Consiliul Legislativ – 9,4 milioane lei (majorare 4,3%),

În 2018, bugetul Curții de Conturi este de 330,1 milioane lei, în plus cu 23,8% față de 2017, Consiliul Concurenței – 58,1 milioane lei, o majorare cu 13%, Avocatul Poporului – 19,7 milioane lei (plus 35,8%), Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității – 16,6 milioane lei (majorare 5,1%), Consiliul Național al Audiovizualului – 11,2 milioane lei (plus 18,2%),
Agenția Națională de integritate – 21,6 milioane lei, în scădere cu 4,2%, Serviciul Român de Informații – 2,306 miliarde de lei (plus 13,2%), Serviciul de Informații Externe – 290,1 milioane lei (plus 15,9%), Serviciul de protecție și Pază – 195,1 milioane lei
o majorare cu 19,35%, Servciul de telecomunicații Speciale – 332,6 milioane lei (plus 21,9%).

De asemenea, Academia Română are prevăzut pentru anul viitor un buget de 415,4 milioane lei, în creștere cu 3,2%, iar
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor – 694,8 milioane lei, în plus cu 4%.

Secretariatul de Stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989 va avea diminuat bugetul cu 1,8%, până la 2,8 milioane lei, Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor va avea o majorare cu 20% pe buget, până la 16,3 milioane lei, iar Oficiul registrului național al informațiilor secrete de stat, o ușoară scădere cu 0,2%, la 9,9 milioane lei.

Potrivit datelor MFP, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării are prevăzut pentru 2018 un buget de 6,3 milioane lei, în creștere cu 7,9%, Agenția Națională de Presă AGERPRES – 23,5 milioane lei (plus 7,1%), Institutul Cultural Român –
42,2 milioane lei (plus 33,0%), Societatea Română de Radiodifuziune – 370 milioane lei (plus 7,9%), Societatea Română de Televiziune – 440 milioane lei (minus 53,9%), Consiliul Superior al Magistraturii – 150 milioane lei (plus 6,6%), Autoritatea Electorală Permanentă – 100,7 milioane lei (scădere 16,3%), Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal – 6,4 milioane lei (plus 46,8%), Consiliul Economic și Social – 8,5 milioane lei (plus 34,3%), Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor – 11,8 milioane lei (plus 4,5%), Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului – 17,6 milioane lei (plus 3,5%), Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților – 21,4 milioane lei (scădere 37,9%), Academia Oamenilor de Știință din România – 10 milioane lei (majorare 20,1%), Consiliul de Monitorizare a Implementării Convenției – 2,1 milioane lei
(majorare 112%).

Bugetul de stat pentru anul viitor este construit pe o creștere economică de 5,5%, în scădere față de previziunile care indică un avans de 6,1% în acest an, produsul intern brut urmând să ajungă la 907,852 miliarde de lei.

Tags: , , ,
bani

Bugetul pe 2018 va fi adoptat miercuri în Guvern. Primele cifre

Premierul Mihai Tudose discuta luni cu vicepremierul Marcel Ciolacu şi cu ministrul Finanţelor Ionuţ Mişa bugetul pe 2018, urmând ca în şedinţa de guvern de miercuri, acesta să fie adoptat, a anunţat vicepremierul Marcel Ciolacu.

Guvernul estimează o creştere a Produsului Intern Brut (PIB) de 5,5% anul viitor, până la 907,85 miliarde lei (195,5 miliarde euro), potrivit sintezei proiectului de buget pentru anul viitor, realizată de Ministerul Finanţelor, ritm în scădere faţă de estimarea Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP) pentru acest an, de 6,1%.

Totodată, Guvernul estimează în 2018 un deficit bugetar (cash) la 2,97% din PIB, în timp ce deficitul ESA va fi de 2,96% din PIB, cu încadrare în ţinta de deficit bugetar de sub 3% din PIB.

În plus, pentru anul viitor, Guvernul estimează o inflaţie medie de 3,1%, în condiţiile în care BNR estimează o inflaţie de 3,2% pentru finalul anului 2018. Executivul mizează în 2018 pe un curs mediu de 4,55 lei pentru un euro, uşor peste actualul nivel afişat de BNR, de 4,6422 lei/euro. În 21 noiembrie, euro a atins un nivel record, de 4,6551 lei/euro.

Guvernul prognozează un număr al şomerilor de 351.000 de persoane şi un câştig salarial mediu net lunar de 2.614 lei.

În anul 2018 cheltuielile destinate investiţiilor sunt estimate la 38,5 miliarde lei, reprezentând aproximativ 4,2% în PIB, pentru ca în anul 2020 acestea să fie estimate la 53,3 miliarde lei.

Veniturile bugetare proiectate pentru 2018 sunt estimate la 287,5 miliarde lei, respectiv 31,7% din PIB.

”Cele mai mari ponderi în totalul veniturilor bugetare în anul 2018 le înregistrează contribuţiile cu 10,1%, urmate de TVA cu 6,8 %, accize 3,3%, impozit pe salarii şi venit cu 2,3 % din PIB”, se arată în proiect.

Cheltuielile bugetare pentru anul 2018 sunt estimate la 314,5 miliarde lei miliarde lei, ceea ce reprezintă 34,6% din PIB.

Tags: , ,
Parlament

Cum se împart banii pe ministre în 2018

Un număr de 22 de ministere vor primi bani în plus în bugetul anului 2018, în timp ce alte cinci vor avea fondurile diminuate, se arată în sinteza proiectului de buget pentru anul viitor.

De asemenea, pentru 29 de instituții publice, agenții și autorități se vor majora sumele alocate de la bugetul de stat, iar alte șase vor pierde bani din bugetul alocat pentru anul 2018.

Astfel, Ministerul Apărării Naționale va avea un buget de 18,164 miliarde de lei (majorare cu 11,3% față de 2017), pentru acest minister fiind asigurată alocarea a 2% din PIB în vederea respectării angajamentului asumat de România în relația cu NATO.

Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene are prevăzută o sumă de 6,208 miliarde de lei credite bugetare (majorare cu 30,6% față de anul 2017) și 38,343 miliarde de lei credite de angajament, în timp ce la Ministerul Transporturilor sunt alocate 9,132 miliarde de lei credite bugetare (majorare cu 0,9% față de anul 2017) și 30,911 miliarde de lei credite de angajament.

Datele MFP arată că Ministerul Educației Naționale va avea un buget de 8,354 miliarde de lei, în creștere cu 19,7% comparativ cu acest an, Ministerul Sănătății – 8,762 miliarde de lei, un plus de 4,6% în 2018 față de 2017, în condițiile în care pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătate s-a alocat suma de 33,769 miliarde de lei, cu 4,5 miliarde de lei mai mult față de anul 2017, respectiv o majorare de 15,5%, iar la Ministerul Culturii și Identității Naționale – 1,117 miliarde de lei, o creștere cu 50,4%. În bugetul acestui minister s-au alocat 150 milioane lei pentru finanțarea manifestărilor, acțiunilor și proiectelor prilejuite de aniversarea Centenarului României (1918-2018) și a Primului Război Mondial.

În schimb, Ministerul Muncii și Justiției Sociale are prevăzut un buget de 31,693 miliarde de lei, în scădere cu 13,2% față de anul 2017, scăderea provenind din diminuarea transferurilor de la bugetul de stat, pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale de stat, de la 13,599 miliarde de lei în anul 2017, la 7,408 miliarde de lei în anul 2018.

Ministerul Afacerilor Externe va avea un buget de de 944,1 milioane lei credite bugetare (majorare cu 21,9% față de 2017) și 1,033 miliarde de lei credite de angajament. În bugetul Ministerului Afacerilor Externe s-au alocat credite de angajament pentru încheierea de contracte pentru pregătirea exercitării de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene în anul 2019, în sumă totală de 194,9 milioane lei.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale are pentru 2018 un buget de 23,522 miliarde de lei, în creștere cu 23,6%, Ministerul Afacerilor Interne – 15,311 miliarde de lei (plus 20,7%), Ministerul Justiției – 3,750 miliarde de lei (minus 0,8%), Ministerul Public – 1,234 miliarde de lei (plus 0,23%), Ministerul Tineretului și Sportului – 517,3 milioane lei (majorare 15,3%), Ministerul Mediului – 444,9 milioane lei (scădere 5,4%), Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale – 291,8 milioane lei, din care 170 milioane lei pentru majorarea capitalului social la Companiei Naționale “Poșta Română”.

De asemenea, bugetul Ministerului Economiei în 2018 este de 355,9 milioane lei (plus 104,9%) din care 53 milioane lei pentru capitalul social al operatorilor economici din industria națională de apărare aflați sub autoritatea acestuia, Ministerul Finanțelor Publice are 4,569 miliarde de lei (plus 25,5%), Ministerul Finanțelor – Acțiuni Generale – 21,595 miliarde de lei (plus 1,2%), Ministerul Energiei – 583,3 milioane lei (minus 36%), Secretariatul General al Guvernului – 1,336 miliarde de lei (plus 24,8%), Ministerul Turismului – 63,4 milioane lei (majorare 39,8%), Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat – 1,237 miliarde de lei (plus 32,4%), Ministerul Cercetării și Inovării – 1,652 miliarde de lei (plus 13,6%), Ministerul Apelor și Pădurilor 438,9 milioane lei (majorare 26,8%), Ministerul Consultării Publice și Dialogului Social – 8,9 milioane lei (plus 16,8%), Ministerul pentru Relația cu Parlamentul – 7,3 milioane lei (scădere 0,7%), iar Ministerul pentru Românii de Pretutindeni – 25,4 milioane lei (plus 44,6%).

Potrivit proiectului Legii bugetului de stat pentru anul 2018, Administrația Prezidențială are prevăzut un buget de 57,6 milioane lei, în 2018, în creștere cu 20,7%, Senatul României – 196 de milioane lei (plus 30,3%), iar Camera Deputaților – 436,2 milioane lei (plus 30,6%). Înalta Curte de Casație și Justiție are inclusă în buget o sumă de 128,3 milioane lei (plus 9%), Curtea Constituțională – 24,4 milioane lei (majorare 15,8%) și Consiliul Legislativ – 9,4 milioane lei (majorare 4,3%),

În 2018, bugetul Curții de Conturi este de 330,1 milioane lei, în plus cu 23,8% față de 2017, Consiliul Concurenței – 58,1 milioane lei, o majorare cu 13%, Avocatul Poporului – 19,7 milioane lei (plus 35,8%), Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității – 16,6 milioane lei (majorare 5,1%), Consiliul Național al Audiovizualului – 11,2 milioane lei (plus 18,2%),
Agenția Națională de integritate – 21,6 milioane lei, în scădere cu 4,2%, Serviciul Român de Informații – 2,306 miliarde de lei (plus 13,2%), Serviciul de Informații Externe – 290,1 milioane lei (plus 15,9%), Serviciul de protecție și Pază – 195,1 milioane lei
o majorare cu 19,35%, Servciul de telecomunicații Speciale – 332,6 milioane lei (plus 21,9%).

De asemenea, Academia Română are prevăzut pentru anul viitor un buget de 415,4 milioane lei, în creștere cu 3,2%, iar
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor – 694,8 milioane lei, în plus cu 4%.

Secretariatul de Stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989 va avea diminuat bugetul cu 1,8%, până la 2,8 milioane lei, Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor va avea o majorare cu 20% pe buget, până la 16,3 milioane lei, iar Oficiul registrului național al informațiilor secrete de stat, o ușoară scădere cu 0,2%, la 9,9 milioane lei.

Potrivit datelor MFP, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării are prevăzut pentru 2018 un buget de 6,3 milioane lei, în creștere cu 7,9%, Agenția Națională de Presă AGERPRES – 23,5 milioane lei (plus 7,1%), Institutul Cultural Român –
42,2 milioane lei (plus 33,0%), Societatea Română de Radiodifuziune – 370 milioane lei (plus 7,9%), Societatea Română de Televiziune – 440 milioane lei (minus 53,9%), Consiliul Superior al Magistraturii – 150 milioane lei (plus 6,6%), Autoritatea Electorală Permanentă – 100,7 milioane lei (scădere 16,3%), Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal – 6,4 milioane lei (plus 46,8%), Consiliul Economic și Social – 8,5 milioane lei (plus 34,3%), Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor – 11,8 milioane lei (plus 4,5%), Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului – 17,6 milioane lei (plus 3,5%), Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților – 21,4 milioane lei (scădere 37,9%), Academia Oamenilor de Știință din România – 10 milioane lei (majorare 20,1%), Consiliul de Monitorizare a Implementării Convenției – 2,1 milioane lei
(majorare 112%).

Bugetul de stat pentru anul viitor este construit pe o creștere economică de 5,5%, în scădere față de previziunile care indică un avans de 6,1% în acest an, produsul intern brut urmând să ajungă la 907,852 miliarde de lei.

 

Tags: , , ,
bani

Cum arată bugetul de stat pe 2018

Veniturile bugetare vor fi de 125,9 miliarde de lei în 2018, iar cheltuielile vor însuma 161,7 miliarde de lei, rezultând astfel un deficit bugetar de 35,7 miliarde de lei, arată proiectul Legii bugetului pe anul viitor, transmis miercuri, spre avizare, partenerilor sociali ai Guvernului.

„Bugetul de stat se stabileşte la venituri în sumă de 125.955,5 milioane de lei, iar la cheltuieli în sumă de 161.731,9 milioane de lei, cu un deficit de 35.776,4 milioane de lei”, se arată în proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2018.

La începutul lunii noiembrie, Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a publicat estimările pe anii 2017-2021 – pentru proiectul de buget 2018 – din care reiese că anul viitor România va avea un Produs Intern Brut (PIB) de 907,9 miliarde de lei şi o creştere economică de 5,5%.

Potrivit CNP, consumul final va creşte în 2018 cu 5,8%, iar consumul gospodăriilor cu 6,2%. Formarea brută de capital (indicator care arată investiţiile în economie) ar urma să avanseze, în schimb, cu 7,9%.

Inflaţia ar urma să fie de 2,6% la sfârşitul anului 2018, cu o medie anuală de 3,1%, iar cursul de schimb va oscila în jurul mediei de 4,55 lei/euro, mai arată prognoza CNP.

Numărul mediu de salariaţi ar urma să urce cu 4,2% faţă de 2017, la 5,13 milioane de persoane, iar salariul mediu pe economie va avansa cu 11%, până la 2.614 lei net lunar. Salariul real – câştigul net ajustat cu inflaţia – ar urma să crească cu 7,7%.

Sectoarele cu cele mai mari creşteri în 2018 ar fi – potrivit prognozelor CNP – construcţiile (+7%), serviciile – care includ şi comerţul, şi transporturile (+6,2%) – şi industria (+5,2%). Importurile vor creşte cu 7,9% şi exporturile cu doar 6,5%, ceea ce ar conduce la o scădere a exportului net cu 1,4%, acesta fiind singurul indicator care ar putea frâna creşterea economică în 2018.

CNP estimează un PIB potenţial de 5,2% în 2018 (faţă de 4,6% în 2017) şi un Venit Naţional Brut de 196,1 miliarde de euro în 2018 (faţă de 181 de miliarde de euro în 2017).

Proiectul bugetului de stat pe 2018 include toate măsurile din pachetul social propus de Guvern

Reducerea cotei de impozit pe venit la 10%, mutarea CAS de la angajator la salariat, scăderea contribuţiilor sociale la 37,25%, ca şi majorarea salariului minim la 1.900 de lei sunt prevăzute ca măsuri de politică fiscal-bugetară în Nota de fundamentare a proiectului Legii bugetului de stat pe 2018.

„Construcţia bugetară pentru anul 2018 şi perspectiva 2019-2020 a avut la bază măsurile de relaxare fiscală începute în perioada 2015-2016 în scopul stimulării creşterii economice (noul Cod Fiscal), majorările salariale şi ale unor drepturi de natura asistenţei sociale, măsuri continuate prin actele normative adoptate în anul 2017, prin care s-au reglementat majorări salariale pentru personalul din sectorul bugetar, majorări ale pensiilor şi ale altor drepturi cu caracter social, cu impact suplimentar asupra cheltuielilor de personal şi a celor cu asistenţa socială care vor avea efect şi în anul 2018″, se arată în documentul citat.

Potrivit Notei de fundamentare, ca principale măsuri de politică fiscal-bugetară pentru anul 2018 cu impact asupra veniturilor şi cheltuielilor bugetare sunt menţionate:
– Reducerea cotei de impozit pe venit de la 16% la 10% – Cota de impozitare scade pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor, din activităţi independente, din cedarea folosinţei bunurilor, din investiţii (mai puţin veniturile din dividende, pentru care se menţine cota de impozit de 5%), din pensii, din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, din premii şi din alte surse;
– Reducerea cotei totale a contribuţiilor sociale obligatorii, per total cu 2 puncte procentuale, de la 39,25% la 37,25%;
– Transferul sarcinii fiscale a obligaţiilor privind contribuţiile sociale obligatorii de la angajator la angajat în cazul veniturilor din salarii şi asimilate salariilor;
– Introducerea unei noi contribuţii, respectiv „Contribuţia asiguratorie pentru muncă” în cotă de 2,25% aplicată la veniturile din salarii şi asimilate salariilor;
– Reducerea contribuţiei pentru fondurile de pensii administrate privat la 3,75% începând cu data de 1 ianuarie 2018;
– Aplicarea prevederilor art. 38 alin.(3) din Legea cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, luând în considerare modificările Codului Fiscal;
– Majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată la 1.900 de lei de la 1 ianuarie 2018;
– Majorarea punctului de pensie la 1.100 de lei de la 1 iulie 2018;
– În perioada 1 iulie – 31 decembrie 2018 nivelul indemnizaţiei sociale pentru pensionari este de 640 de lei;
– Majorarea indemnizaţilor de care beneficiază persoanele cu dizabilităţi;
– Asigurarea unui buget pe anul 2018 pentru Ministerul Apărării Naţionale la nivelul a 2% din PIB;
– Acordarea de vouchere de vacanţă în cuantum de 1.450 lei pentru un salariat, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 46/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanţă;

Proiectul mai prevede şi continuarea aplicării şi în anul 2018 a unora dintre măsurile aprobate în anii anteriori, respectiv:
– munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcţii de execuţie sau de conducere, precum şi munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se va compensa numai cu timp liber corespunzător;
– neacordarea de tichete cadou, premii, a indemnizaţiilor de hrană şi a indemnizaţiei de vacanţă prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017;
– neacordarea de ajutoare, plăţi compensatorii la pensionare;
– menţinerea anumitor categorii de drepturi de care beneficiază personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, care nu fac parte din solda lunară brută/salariul brut, la nivelul lunii decembrie 2017;
– majorarea cuantumului brut stabilit pentru luna decembrie 2017 astfel încât începând cu 1 ianuarie 2018 să se menţină nivelul net în plată în luna decembrie 2017 a unor indemnizaţii acordate pentru anumite categorii de beneficiari (indemnizaţiile persoanelor persecutate din motive politice sau etnice, indemnizaţii academicieni şi urmaşii acestora, etc.
– nealocarea a 6% din PIB pentru învăţământ şi 1% din PIB pentru cercetare, neacordarea de cupoane sociale pentru educaţia timpurie şi neacordarea echivalentului în lei a 500 euro pentru educaţia permanentă a fiecărui nou-născut.

„Pentru planificarea bugetară pe anul 2018 şi estimările pe perioada 2019-2020 se stabilesc plafoane pentru anumiţi indicatori bugetari (cheltuieli totale şi sold pentru bugetul general consolidat şi anumite bugete componente ale acestuia, precum şi soldul structural anual al administraţiei publice) prin derogare de la prevederile art.6, art.7, art.14 alin.(1) şi art.26 alin.(3) din Legea nr.69/2010 republicată”, mai arată documentul.
„Reintrarea soldului structural anual al administraţiei publice pe o traiectorie de ajustare se stabileşte a avea loc începând cu anul 2019″, menţionează iniţiatorii Legii bugetului pe 2018.

Proiectul de act normativ va fi depus la Parlament, însoţit de Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2018-2020 aprobată de Guvern, ca document de fundamentare.

 

Tags: , , ,