Tag Archives: buget 2017

bancnote

Frisoane în această dimineaţă pentru românii cu credite: Dobânzile urcă iar şi depăşesc un nou prag

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu dobânda variabilă, a a rămas la 1,84%, dar indicii la şase şi la nouă luni au crescut.

Indicele la şase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare, s-a majorat la 2,01%, de la 1,98%, cât a fost cotat miercuri.

Indicele ROBOR la nouă luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, a crescut la 2,06%, de la 2,04%, valoarea înregistrată miercuri.

ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei. Indicele se stabileşte zilnic de BNR ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de zece bănci selectate de Banca Naţională.

sursa: zf.ro

Tags: , , , , , , , , , , , , , ,
Iancu Guda

“Daca suntem loviti de o noua criza internationala … cred ca vom gestiona situatia mult mai prost comparativ cu perioada 2008-2009.” Analiză realizată de Iancu Guda, Presedinte AAFBR si Lector IBR.

 

Mediul de afaceri in 2016 comparativ cu 2008 diferente majore care ne fac mai vulnerabili
 Tabloul macroeconomic din perioada recenta seamana izbitor de mult cu cel din anul 2008: crestere economica record alimentata de consum (care determina adancirea deficitului comercial, pe fondul avansului importurilor mai rapid decat cresterea exporturilor) si cresterea creditarii (care determina majorarea preturilor la imobiliare), majorarea deficitului fiscal (cauzat de, pe de o parte, performanta slaba a colectarii veniturilor fiscale care creeaza o fiscalizare redusa a cresterii economice, si, pe de alta parte, majorarile salariale si ajutoarele sociale oferite de  sectorul public). Poate singurele diferente notabile, in sens negativ, sunt datoria publica de doua ori mai mare in PIB (desi la un nivel sub jumatate fata de media UE), o forta de munca mai redusa, diminuarea la jumatate a investitiilor publice si nivelul investitiilor straine directe de aproximativ patru ori mai mici (reducerea capitalului si fortei de munca disponibile plafonand nivelul cresterii economice potentiale).Pe de alta parte, tabloul microeconomic ilustreaza cinci diferente majore in mediul de afaceri in anul 2016 comparativ cu anul 2008, asa cum este evidentiat prin analiza companiilor in baza declaratiilor financiare pentru cele doua exercitii financiare. Acestea sunt:
(1) o crestere a duratei medii de colectare a creantelor companiilor, de la 60 zile (2008) la 105 zile (anul 2016) – ceea ce face ca firmele sa fie mai interdependente. Astfel, intarzierea la plata a unei facturi din cauza problemelor temporare de lichiditate sau a insolventei clientului, va determina un soc negativ de doua ori mai mari catre furnizorii creditori. Exprimand metaforic acest aspect, „o piatra aruncata in lac” (simbol al unei crize internationale) va genera „valuri de doua ori mai inalte”. Din acest punct de vedere, sectoarele care inregistreaza cea mai extinsa durata de colectare a creantelor si care vor fi cele mai afectate de acest fenomen sunt constructiile (unde cresterea duratei de colectare a creantelor este de la 131 zile (anul 2008) la 220 zile (anul 2016)), serviciile prestate companiilor (unde cresterea este de la 126 la 216 zile) si agricultura (unde cresterea este de la 108 la 198 zile);(2) o subtiere a paturii de mijloc si un grad de concentrare mai mare in randul companiilor de top din perspectiva veniturilor, profiturilor si a lichiditatii. Astfel, cele mai mari 1000 de companii generau o pondere de 35% in venitul total al mediului de afaceri in anul 2008, aceasta pondere crescand la 50% in anul 2016. Din perspectiva trezoreriei (numerarul detinut de companii in casa si conturi la banci), cele mai mari 1% dintre companiile active detineau in anul 2008 o pondere de 43% din totalul acestora, aceasta concentrare ajungand la 58% in anul 2016. De asemenea, profiturile obtinute de mediul de afaceri sunt mai concentrate ca nicioadata in randul firmelor mari. Astfel, cele mai mari 1% din companii detin 46% din profiturile obtinute in anul 2016 de intreg mediu de afaceri, in timp ce aceasta pondere este de 35% in anul 2008. Deloc intamplator, pierderile sunt mult mai raspandite in randul mediului de afaceri (gradul acestora de concentrare este mai redus), primele 1% dintre companii inregistrand o pondere de doar 26% din totalul pierderilor raportate de intreg mediul de afaceri;

(3) Companiile care activeaza in mediul de afaceri romanesc prezinta un grad foarte redus de capitalizare, tendinta acestuia fiind de scadere constanta de la impactul crizei financiare pana in prezent, respectiv de la 32,2% in anul 2008 la 28,7% la finalul anului 2016. O scadere a capitalizarii implica o crestere a gradului de indatorare, deci, o vulnerabilitate mai mare a firmeor de finantarea externa si conditiile aferente acesteia. Singurele sectoare care prezinta un grad de capitalizare de peste 40% la finalul anului 2016 sunt productia si furnizarea de energie electrica si termica, apa si gaze (43%), Intermedieri financiare (43%) si IT (42%), in timp ce sectoarele care inregistreaza un grad de capitalizare mai mic de 15% sunt cele cele reprezentate de activitati recreative, culturale si sportive (9%), constructii (10%) si sanatate si asistenta sociala (15%). Acest fenomen a fost amplificat in mod special in anul 2016, cand  dividendele distribuite aferente acestui exercitiu au fost de 43 mld RON, reprezentand 85% din profiturile obtinute in anul respectiv, aproape cat toate dividendele distribuite de intreg mediul de afaceri in perioada 2009-2015, si 10% din capitalurile proprii ale tuturor companiilor. Analizand contextul macroeconomic local si international, nu am identificat decat un singur factor decisiv care sa induca un asemenea comportament de distribuire accelerata a dividendelor catre actionari: reducerea impozitului pe dividend de la 16% la 5% incepand cu 1 ianuarie 2016. Estimez ca acest fenomen al decapitalizarii firmelor active in Romania va continua in cazul in care se va elimina impozitul pe dividend incepand cu anul urmator, conform celor mentionate de actualul plan de guvernare. Mai mult decat atat, in oblinda cu acest fenomen, devine din ce in ce mai des intalnita o alta practica: finantarea de la entitatile afiliate. Astfel, ponderea creditelor contractate de la firmele din grup / actionari in totalul datoriilor a crescut de la 11% (anul 2008) la 20% (anul 2016). Aceste sume de bani pot fi retrase mai rapid de actionari (comparativ cu situatia in care erau injectate prin capitalul social), si probabil sunt garantate de active fixe importante / esentiale pentru activitatea de baza. Aceasta insemna si un rol mai important al actionarilor creditori la masa credala, intr-o eventuala intrare in insolventa a firmei respective;

(4) Capitalul de lucru consolidat la nivelul mediului de afaceri a devenit negativ. Capitalul de lucru reprezinta diferenta dintre activele circulante (cele mai lichide active detinute de companii) si datoriile pe termen scurt (care trebuiesc rambursate sub un an). Valorile pozitive ale capitalului de lucru indica o capacitate potentiala buna de autofinantare a firmelor, in timp ce valorile negative indica presiuni asupra lichiditatii si cresterea riscului de insolventa. Lichiditatea curenta (raportul dintre activele circulante si datoriile pe termen scurt)  inregistrata la nivelul intregului mediu de afaceri a scazut de la 1,11 (anul 2008) la 0,96 (anul 2016), sectoarele cu cel mai scazut nivel al acestui indicator la finalul anului 2016 fiind tranzactiile imobiliare (0,56), hoteluri si restaurante (0,72) si industria de masini si echipamente (0,82);

(5) Mediul de afaceri este mai tanar si lipsit de experienta. Numarul companiilor active in Romania care au intrat in insolventa in perioada 2008-2016 a fost de 166.000, la care se mai adauga aproximativ 850.000 de companii radiate, dizolvate sau suspendate. Astfel, vorbim de aproape 1 milion de companii care si-au intrerupt activitatea in acest interval. Enorm, avand in vedere ca doar 650.000 de companii au depus declaratiile financiare pentru anul 2016 (din care aproape un sfert nu desfasoara oricum activitate) si durata medie de varsta a unei firme active in Romania este usor sub 10 ani. Un mediu de afaceri mai tanar si neexperimentat in anul 2016, prin comparatie cu anul 2008, este reflectat de urmatoarele:

  • Ponderea companiilor cu o durata de viata sub 5 ani (de la momentul infiintarii) in totalul firmelor active a crescut de la 25% (anul 2008) la 38% (anul 2016), sectoarele cu cele mai ridicate ponderi fiind activitatile recreative, culturale si sportive (54%), intermedieri financiare (46%) si transporturi (43%). Aceste sectoare enumarate sunt si zonele unde s-au infiintat cele mai multe companii in perioada analizata, din cauza barierelor reduse de intrare;
  • Ponderea companiilor care nu desfasoara nici o activitate a crescut de la 20% (anul 2008) la 28% (anul 2016), sectoarele cu cele mai multe companii in aceasta situatie fiind tranzactiile imobiliare (36%), industria extractiva (35%) si constructii (35%);
  • Ponderea companiilor care inregistreaza capitaluri proprii negative a crescut de la 40% (anul 2008) la 45% (anul 2016), sectoarele cu cele mai multe companii aflate in aceasta situatie fiind hotelurile si restaurantele (58%), comertul cu amanuntul (57%) si industria alimentara si a bauturilor (53%).

Eventuala reglementare a situatiei acestora prin masuri referioare la verificarea detaliata a motivelor pentru care companiile inregistreaza pierderi pentru trei exercitii financiare consecutive, nu desfasoara nici o activitate, care sunt conditiile privind finantarea de la entitatile afiliate, precum si obligativitatea de acoperire a capitalurilor proprii negative prin majorarea capitalului social si completarea pierderilor neacoperite, ar permite clarificarea situatiei si cresterea gradului de capitalizare a companiilor.

Structura de finantare si eficienta companiilor active in Romania pare sa fie puternic corelata cu experienta acumulata in timp. Astfel, dupa cum se observa in cifrele ilustrate in tabelul urmator, companiile infiintate inainte de anul 2000 reprezinta doar  21% din totalul firmelor active la finalul anului 2016, dar genereaza 44% din totalul activelor detinute de companiile locale, 61% din capitalurile proprii, cel mai ridicat grad de capitalizare (aproximativ 40%) si cel mai ridicat nivel al profiturilor nete (aproape 5%).

Tabel 1: Capitalizarea si eficienta companiilor in functie de perioada inmatricularii

Anul Inregistrarii Numar Nr % Total Active  (mil RON) Active % Capitaluri Proprii (mil RON) Capitaluri% Grad Capitalizare EAT %
1990-1995 90.336 14% 306.715 23% 128.442 33% 41,9% 4,2%
1996-2000 46.597 7% 291.404 21% 112.152 28% 38,5% 5,4%
2001-2005 127.619 20% 307.660 23% 89.313 23% 29,0% 3,8%
2006-2010 166.257 26% 279.893 21% 41.282 10% 14,7% 1,5%
2011-2015 218.448 34% 175.953 13% 22.459 6% 12,8% -3,1%
Total 649.257 100% 1.361.625 100% 393.648 100% 28,9% 2,9%

EAT% = Earnings After Tax = Rezultatul Net : Cifra de Afaceri

Grad Capitalizare = Capitaluri Proprii : Total Active

Sursa: MFP, ONRC, date prelucrate autor

Graficul urmator exprima si mai clar aceasta concluzie, unde observam cele doua variabile, gradul de capitalizare si rata profitului net, in functie de anul inregistrarii companiilor active la finalul lui 2016. Devine evident ca experienta acumulata in timp se reflecta asupra cresterii solvabilitatii si performantei companiilor active in Romania. Pacat ca doar 20% din companiile active in momentul de fata se regasesc in aceasta categorie …

Grafic 1: Capitalizarea si performanta companiilor active in Romania

grafic 1(clck pentru grafic)

Sursa: MFP, ONRC, date prelucrate autor

 

Tabelul urmator sintetizeaza cele cinci diferente majore observate in mediul de afaceri, precum si implicatiile acestora in ceea ce priveste sustenabilitatea si riscul companiilor active in Romania.

Fenomenul 2008 2016 Implicatii / Consecinte
Durata de colectare a creantelor 60 zile 105 zile Interdependenta intre companii, risc sistemic mai mare, contagiune in crestere prin efectul de domino
Concentrarea veniturilor- top 1% 35% 50% Subtiere patura de mijloc, capacitatea mai mica a  mediului de afaceri de amortizare a socurilor negative
Grad capitalizare 32,2% 28,7% Dependenta mai ridicata de conditiile de finantare externe si vulnerabilitate mai mare a firmelor
Lichiditate curenta (cap. Lucru) 1,11 0,96 Capacitate de autofinantare mai redusa, care implica o imunitate mai scazuta a firmelor in situatii de stres
Mediu de afaceri embrionar:- Firme cu durata viata < 5 ani- Firme fara activitate- Firme cu cap. proprii negative 25%20%40% 38%28%45% Un mediu de afaceri embrionar, jumatate dintre companii nu au trecut prin criza financiara, au o experienta redusa, deci pot reactiona emotional si impredictibil intr-un context negativ.

Desi tabloul macroeconomic prezent este similar cu cel din anul 2008, mediul de afaceri local prezinta cinci diferenta majorare: o colectare mult mai lenta a facturilor, concentrarea mai ridicata a veniturilor, profiturilor si lichiditatilor in randul companiilor mari (desi pierderile sunt mai raspandite in randul tuturor companiilor), scaderea gradului de capitalizare, reducerea capitalului de lucru (care a devenit chiar usor negativ la finalul anului 2016) si un mediu de afaceri mai embrionar si mai putin activ (cu o experienta mai scazuta). In esenta, vorbim despre un mediu de afaceri mai slab capitalizat (mai indatorat), polarizat, neexperimentat, vulnerabil (cu o capacitate de autofinantare mai redusa) si mai expus in fata efectului de contagiune (domino) de propagare a riscului comercial (insolventa clientilor). Nu vad cum un asemenea mediu de afaceri poate gestiona mai bine o eventuala criza internationala, comparativ cu ceea ce s-a intamplat in anul 2008 ” – a declarat Iancu Guda, Presedinte AAFBR (Asociatia Analistilor Financiar-Bancari din Romania) si Lector IBR (Institutul Bancar Roman)

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
buget 2016

ANALIZĂ ZF | TENSIUNI la cote înalte în guvern şi economie din cauza încasărilor insuficiente la buget

Încasările insuficiente la buget produc tensiuni alarmante în guvern şi în economie, în acest context, preşedintele ANAF, Bogdan Stan, fiind chemat de mai multe ori la guvern pentru a da explicaţii.

Niciodată nu a mai fost o aşa vânzoleală la guvern şi nici­odată Palatul Victoria nu a semănat cu un centru de co­mandă al unei cetăţi asediate. Şeful ANAF, Bogdan Stan, a fost chemat de două ori la guvern. Ce se întâmplă? „Crapă bugetul. Aşa-zisa creştere economică este doar la suprafaţă“, comentează plastic consultantul fiscal Adrian Benţa.

Problema este că, în disperare de cauză, Fiscul îi pune în dificultate şi pe alţii. Adrian Benţa: „Încasările trebuia să scadă, pentru că a scăzut nivelul taxelor. Au fost eliminate 100 de taxe, taxa de primă înmatriculare, au fost extinse facilităţile la impozitul pe profit. ANAF se duce şi face praf prin firmele bun-platnice, le impune debite suplimentare, dar acestea le contestă şi câştigă”.

Doi sunt stâlpii financiari ai statului: colectările ANAF, de care răspunde şeful Fiscului, Bogdan Stan, şi împrumuturile care asigură finanţarea pentru ceea ce se chel­tuieşte peste încasări, de care este respon­sabilă Trezoreria Statului, peste care domneşte Ştefan Nanu.

În condiţiile în care dobânzile sunt la minime istorice, Trezoreria nu ar avea probleme să scoată bani din pieţe pentru finanţarea deficitului bugetar, dar nu poate lua mai mult de 24 mld. lei în 2017, dacă Finanţele chiar au de gând să păstreze deficitul în limita a 3% din PIB, aşa cum au promis şi aşa cum este construit bugetul.

Or, ca să nu depăşească deficitul bugetar, statul are nevoie de bani măcar la nivelul preconizat de venituri stabilit la începutul anului.

Aici este buba şi de aici pleacă supărarea prim-ministrului Mihai Tudose sau a şefului PSD Liviu Dragnea.

Într-un fel, nemulţumirea acestora din urmă este justificată. PIB-ul a crescut în T1 cu 5,7%, record în UE. Consumul, care reprezintă motorul acestei creşteri, nu dă semne de oboseală – plus 7,9% în primele cinci luni din an. Dar încasările din TVA au scăzut cu 5% în aceeaşi perioadă. Vânzările de carburanţi au crescut cu 13%, dar încasările din acciză au scăzut cu 9,4%. Aşadar, creşterile nu se regăsesc în încasările bugetare, iar premierul susţine supărat: nu mai vreau explicaţii, vreau soluţii!

Încasările la bugetul general conso­lidat au crescut cu 7,9% la cinci luni, dar bugetul pe 2017 este croit pe o creştere de venituri de 14%.

Cheltuielile suplimen­tare angajate pro­mise la început de an – cu majorări de pensii, de salarii, cu reduceri de taxe şi extinderi de nişe fiscale – înseamnă în 2017 un nou gol bugetar de aproape 18 miliarde de lei (2,2% din PIB, la un PIB estimat de 815 mld. lei), potrivit calculelor făcute de Consiliul Fiscal. Ca să nu faultezi grav programul de guvernare/programul social, găseşti aceşti bani din taxe. În ultima vreme Stan a cam dat din colţ în colţ. Săptămâna trecută, după o nouă întâlnire cu premierul pe marginea încasărilor bugetare, el a detaliat cifrele încasărilor fiscale pe primul semestru: acestea au fost de 101 mld. lei, cu 4% peste cele din S1 2016, dar cu 4 miliarde de lei mai puţin decât a fost stabilit „în plan“. La cinci luni, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, de la TVA s-au pierdut 1,1 mld. lei, de la accize un miliard de lei şi alt 1,1 mld. lei pe primele şase luni de la impozitul pe profit, în urma extinderii nişelor fiscale care au lăsat microîntre­prinderilor posi­bilitatea de a plăti fie impozitul pe profit, fie impozitul pe cifra de afaceri. În urma schimbării Codului fiscal, 7.500 de societăţi au trecut de la impozitul pe profit la cel pe cifra de afaceri, cu un cost pentru buget de 1,1 mld. lei, dacă e să-l credem pe şeful Fiscului.

Dincolo de aceste socoteli, problema mare rămâne la încasările din TVA. Pentru că este adevărat că taxa a scăzut cu un procent, de la 20% la 19%, de la 1 ia­nuarie (potrivit veniturilor din 2016, un punct de TVA este egal cu 2,58 mld. lei), dar creşterea de consum ar fi trebuit să compenseze cu mult această scădere, iar pe TVA ar fi trebuit să se înregistreze creşteri, nu diminuări.

Alex Milcev, partener E&Y, are o explicaţie pentru sincopele înregistrate în colectarea TVA, dincolo de „tradiţionala“ evaziune sau de scăderea încasărilor ca urmare a reducerii taxei.

Prezent săptămâna trecută la ZF Live, Milcev a explicat că, din 100 de lei declaraţi Fiscului de contribuabilii români, se colectează lunar între 75 şi 78 de lei. Care sunt impozitele declarate? TVA-ul, accizele, impozitul pe profit, contribuţiile sociale. Sunt firme care funcţionează, declară impozite, dar în mod cronic ANAF-ul nu recuperează toţi banii.

Cum este posibil aşa ceva? „Firmele care nu au bani folosesc ANAF ca sursă de finanţare. Firmele declară impozit pe venit, TVA sau CAS de plată dar nu plătesc imediat, ci după 3-4 luni. Penalităţile sunt 12% pe an, deci într-un fel le convine”, spune Radu Georgescu, managing partner CFO Network.

O companie cu cifră de afaceri de peste 100.000 de euro declară TVA de plată în fiecare lună, pe 25 ale lunii următoare. Astfel, spre exemplu pe 25 iulie va declara TVA de plată pe luna iunie. Declaraţia trimisă către ANAF nu înseamnă automat şi virarea către bugetului statului a sumei respective. Dacă firma are de plată de exemplu 1.000 de lei şi plăteşte doar 900 de lei, atunci cei 100 de lei diferenţă reprezintă o îmbunătăţirea a cash-flow-ului imediat.

„Întârzierea la plată către ANAF este de multe ori o gură de oxigen pentru firme. De unde se poate finanţa o firmă? De la furnizori, care îi permit să plătească după un număr de zile, de la bănci, care îi cer însă garanţii şi de la ANAF. Cel mai simplu este să te finanţezi de la ANAF, pentru că există un timp în care circulă hârtiile şi ajungi să ai banii popriţi”, a explicat Georgescu.

El mai afirmă că mediul de business a devenit tot mai încordat în condiţiile în care firmele mici sunt presate să aibă marje cât mai mici şi au termene de plată tot mai strânse, cu toate că, din punct de vedere macroeconomic, economia are cea mai mare creştere din UE.

„A crescut presiunea pe cash-flow. Multinaţionalele cer în fiecare an costuri mai reduse şI termene de plată mai strânse, pentru că trebuie permanent să raporteze rezultate mai bune la head-quarter. Aceasta înseamnă o creştere a presiunii pe firmele mici”, a explicat Georgescu situaţia din mediul de business local.

CITEŞTE ARTICOLUL COMPLET PE ZF

Tags: , , , ,
bani

Bugetul de stat pe minus. Execuţie bugetară: Deficit de 2,2 miliarde de lei pe primele cinci luni ale anului

Execuţia bugetului general consolidat pe primele cinci luni ale anului 2017 s-a încheiat cu un deficit de 2,2 miliarde de lei, respectiv 0,27% din PIB, faţă de deficitul de 0,8 miliarde de lei, respectiv 0,1% din PIB, înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2016.

Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 98,4 miliarde de lei, reprezentând 12,1% din PIB, au fost cu 7,9% mai mari, în termeni nominali, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, conform informaţiilor postate pe site-ul Ministerului Finanţelor.

S-au înregistrat creşteri faţă de anul precedent la încasările, contribuţiile sociale (+15,9%), impozitul pe salarii şi venit (+12,9%), impozitul pe comerţ exterior şi tranzacţiile internaţionale (+10,1%), venituri din capital (+13,2%), precum şi din impozite şi taxe pe proprietate (+20,6%) .

Încasările din alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii au crescut cu 64,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, creşterea fiind determinată, în principal, de evoluţia încasărilor aferente contribuţiei datorate pentru medicamente, precum şi pentru contractele cost-volum/cost-volum-rezultat finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

În ceea ce priveşte veniturile din TVA, acestea au înregistrat o scădere faţă de primele cinci luni ale anului 2016 cu 5%, pe fondul reducerii, începând cu 1 ianuarie 2016, a cotei standard de TVA de la 24% la 20%, măsură care s-a reflectat în încasări începând cu luna februarie 2016. Totodată, începând cu luna februarie 2017 se reflectă în încasări şi efectele reducerii cotei standard de TVA de la 20% la 19%.

Încasările din accize au fost cu 9,4% mai mici comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, fiind influenţate de reducerea nivelului acestora pentru unele produse energetice începând cu 1 ianuarie 2017.

Sumele de la Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate sunt în sumă de 4,6 miliarde de lei, din care 4,2 miliarde lei reprezintă sume aferente proiectelor din domeniul agriculturii.

În ceea ce priveşte cheltuielile bugetului general consolidat acestea au totalizat 100,6 miliarde de lei, înregistrând o creştere în termeni nominali cu 9,4% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent.

Cheltuielile de personal au crescut cu 19,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent fiind determinate de majorările salariale acordate în a doua parte a anului 2016, respectiv aplicarea, începând cu luna august 2016, a prevederile O.U.G. nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi de creşterile salariale acordate in 2017, respectiv creşterea cu 15 % a salariilor din sănătate şi educaţie începând cu 1 ianuarie 2017, a personalului plătit din fonduri publice din instituţiile şi autorităţile publice ale administraţiei publice locale care beneficiază de majorarea cu 20% începând cu 1 februarie 2017, majorarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată de la 1250 lei la 1450 lei începând cu 1 februarie 2017 şi majorarea cu 50% a salariului brut şi a sporurilor pentru personalul din instituţiile publice de spectacole sau concerte începând cu 1 februarie 2017.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii s-au redus cu 0,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Dobânzile sunt cu 1,6% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Subvenţiile sunt în creştere cu 36,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, creşterea majoră provenind de la subvenţiile pentru sprijinirea producătorilor agricoli.

Cheltuielile cu asistenţa socială au crescut faţă de anul precedent cu 10,1%, fiind influenţate, în principal, de majorarea cu 5,25% a punctului de pensie de la 1 ianuarie 2017, ajungând la 917,5 lei, precum şi alte măsuri ce au fost aprobate în timpul anului 2016 care au contribuit la sporirea cheltuielilor sociale cum sunt: creşterea numărului de beneficiari de ajutor social prin excluderea alocaţiei de stat pentru copii din veniturile familiei la stabilirea ajutorului social (VMG); majorarea indemnizaţiei acordate adultului cu handicap vizual grav prin majorarea cu 25% a salariului net al asistentului social debutant cu studii medii din unităţile de asistenţă socială din sectorul bugetar, altele decât cele cu paturi, şi majorarea numărului de persoane încadrate în diverse tipuri de handicap; majorarea şi modificarea modalităţii de stabilire a indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului şi stimulentul de inserţie; pensii de serviciu pentru grefieri, personal aeronautic, funcţionari publici parlamentari, auditori ai Curţii de Conturi.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 4,1 miliarde lei, respectiv 0,5% din PIB.

 

Tags: , , , ,
cof

Vitrina Advertising, singura agenție din Cluj și din afara Bucureștiului în top 20 de agenții de publicitate din România

Vitrina Advertising, compania clujeană condusă de Mihela Rus, pune și în acest an Clujul pe harta celor mai puternice agenții de publicitate din România, fiind singura din afara Bucureștiului în top 20, realizat de Forbes.mihaela-rus-vitrina-advertising Compania, care ocupă locul 17 după cifra de afaceri și locul 7 după profitul înregistrat în 2016, aniversează în acest an 25 de ani de activitate neîntreruptă pe piața românească de advertising.

Potrivit analizei Forbes, Vitrina a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de peste două milioane de euro și un profit de peste 10%, adică 270.000 de euro. Forbes realizează anual topul agențiilor de publicitate din România, iar Clujul a fost reprezentat în top 20 de Vitrina Advertising încă de la prima ediție a acestuia.

Printre clienții agenției se numără Accenture, Arvato Berteslmann, Banca Transilvania, Bosch, Crédit Agricole, Danfoss, Emerson, Eximtur, Federația Română de Fotbal, Gedeon Richter, Iulius Mall, Kastamonu, Liberty Technology Park Cluj, MedLife, MegaImage, Michelin, MHP – a Porsche company, Monor, Siceram, Syngenta, Wörwag Pharma.CuGeT-1

Vitrina Advertising reprezintă România în rețeaua internațională AMIN – Advertising Marketing International Network, o alianță de peste 50 de agenții independente din Europa, SUA, America Latină, Africa și Asia.

Tags: , , , , , , , , , , , , , , ,
jumbo-arad

Piața jucăriilor doboară recordurile în acest an

Vești bune pentru copii, de 1 iunie! Vor avea acces la cea mai bogată ofertă de jocuri și jucării de după 1989. Piața jucăriilor se îndreaptă spre un maxim istoric în 2017, pe fondul creșterii susținute a cererii, relevă un studiu realizat de KeysFin, pe baza datelor oficiale comunicate de producătorii şi comercianţii de jocuri și jucării.

Potrivit datelor KeysFin, numărul firmelor care produc sau comercializează jucării pe piața românească a crescut semnificativ în ultimii ani. Astfel, dacă în 2010 erau înregistrate 262 de societăți comerciale, în 2015 s-a ajuns la 312 companii. Dintre acestea, 117 erau producători, iar 195 comercianți de jocuri și jucării. Și numărul mediu de angajați din acest domeniu a avansat puternic, de la 1653 angajați în 2010 la 2951 de salariați în 2015.

„Piața jucăriilor se află pe un trend pozitiv în ultimii ani, în legătură directă cu cererea tot mai mare de astfel de produse”, spun analiștii de la KeysFin.

„Creșterea veniturilor populației, în cazul familiilor cu copii, a fost exploatată în mod eficient de producătorii și comercianții de jucării, dovadă promovarea susținută, pe toate canalele (TV, radio, presă scrisă, internet, magazine, publicitate stradală etc.). Politicile de marketing au devenit tot mai eficiente, iar rulajul a crescut semnificativ, pe fondul lansării tot mai multor produse la modă (personaje din filme si seriale, lansări de jocuri etc.) și a dezvoltării unui calendar de evenimente dedicate (spectacole, festivaluri, concerte, etc.). Avem inclusiv canale TV dedicate copiilor, unde se promovează jocuri și jucării”, explică aceștia.

Așa s-a ajuns ca cifra de afaceri din producția și comerțul de jucării să atingă nivelul de 715,8 milioane de lei în 2015, de peste 4 ori mai mare fată de 2010 (179,3 milioane lei). Și profitabilitatea sectorului a avansat spectaculos, de la 11,3 milioane lei în 2010 la 72 milioane lei în 2015.

Potrivit estimărilor KeysFin, evoluția pozitivă a continuat și în 2016, iar 2017 va marca un adevărat record. „Datele preliminarii pe care le avem susțin trendul de creștere susținută a acestei industrii, pe fondul avansului economic semnificativ”, spun experții.

CINE FACE JOCURILE ÎN PIAŢA JUCĂRIILOR

Cel mai important jucător din comerțul cu jucării din România este Jumbo EC.R SRL. Deși are numai șapte magazine, în București, Pitești, Ploiești, Timișoara, Arad și Oradea, filiala firmei originare din Grecia a raportat o cifră de afaceri de 217 milioane de lei în 2015, cota piață depășind 40%. Potrivit presei, compania urmează să deschidă alte două magazine în această vară, în Constantă și Suceava.

Jumbo a deschis primul magazin în 2013, intrând pe piață cu unități de tipul hipermarketurilor. Pe lângă jucării, Jumbo co­mer­cializează și produse pentru îngrijirea copilului, rechizite, produse de sezon, decorațiuni și pro­duse pentru locuință.

În topul comercianților de jucării, retailerul Jumbo este urmat de Intertoy Zone, cu afaceri de 117 mil.lei în 2015, Lego România (75,5 mil.lei), Noriel Impex (35,9 mil.lei), Brick Depot (13 mil.lei), J&M (11,7 mil.lei), Netzah Game (11,3 mil.lei) și Tritex Design (9,5 mil.lei)noriel-magazin

„Cele mai mari vânzări, în piața jucăriilor, se realizează, în prezent, în magazinele de profil din centrele comerciale, acolo unde suprafaţa de expunere permite o ofertă variată, atractivă pentru clienți. Un moment semnificativ pentru piața jucăriilor l-a avut intrarea în piață a Jumbo, în 2013, firmă care, prin formatul propus și oferta variată a reușit, într-un timp foarte scurt, să rescrie standardele în domeniu”, au explicat analiștii KeysFin.magazin-lego-promenada-mall

Creșterea semnificativă a cererii de jucării a determinat apariția unui număr semnificativ de producători care au avut curaj să investească în dezvoltarea unei oferte alternative la produsele importate din China.

Romexa SA și Airquee au reușit, astfel, să realizeze cele mai mari afaceri dintre producători, de 19,1 milioane lei respectiv 17,4 milioane lei în 2015. În topul producătorilor de jocuri și jucării s-au mai clasat, în ordinea cifrei de afaceri, From Product (16,2 mil.lei), D-Toys (15,5 mil.lei), Modelleisenbahn (15,3 mil.lei) și Burak Toys International (10 mil.lei)

La nivel de cotă de piață, sectorul este fragmentat, cu Romexa (11%), Airquee (10%) și From Product (9%).

„Într-o piață dominată de importuri, faptul că avem peste 100 de producători de jucării dovedeşte faptul că cererea evoluează în sens pozitiv. Un alt motiv pentru care piața înregistrează acest avans este dat și de limitarea evaziunii fiscale în acest domeniu, mai ales pe segmentul produselor chinezești, importate și vândute în alte spatii decât centrele de retail moderne. Românii caută tot mai mult produse de calitate, cu garanție, în detrimentul celor ieftine, care pot constitui un pericol pentru copii”, au mai spus cei de la KeysFin.

Material furnizat de keysfin.com

Tags: , , , , , , , , , , ,
Emil Boc

Primarul Emil BOC Cluj-Napoca participă la conferința – PRIA Urban Innovation în 24 Mai 2017

Dl. Emil BOC, Primarul Municipiului Cluj-Napoca participă la conferința – PRIA Urban Innovation în 24 Mai 2017, alături de ceilalți lectori importanți și de 150 reprezentanți ai comunității de business din Cluj

Dl. Emil BOC – Primarul Municipiului Cluj-Napoca participă la conferința PRIA Innovation, în 24 mai 2017, la Grand hotel Napoca, alături de ceilalți lectori importanți și de 150 reprezentanți ai comunității de business din Cluj.

PRIA Urban Innovation mic

Evenimentul se va concentra asupra punctelor de discuție importante pentru mediul urban – mobilitate, energie, tehnologie și infrastructură și vor fi dezbătute aspect importante despre dezvoltarea orașului și despre proiecte care imbunătățesc orașul și viața de afaceri și socială a acestuia.

PRIA Urban Innovation este o platformă unică pentru discuții aprofundate între administrația locală, reprezentanți ai mediului de afaceri, ai mediului universitar, specialiști în urbanism, tehnologie și servicii la nivel național și internațional, dar și lideri ai comunității. Ei vor evidenția aspecte legate de cercetare și vor da exemple de proiecte care ajută la crearea unor comunități urbane mai rezistente, durabile și sănătoase, la transformarea orașelor în orașe ale viitorului, inovatoare.

Conferința PRIA Urban Innovation va avea loc în Cluj-Napoca, oraș care este în continuă dezvoltare și care acordă o importanță deosebită proiectelor care imbunătățesc orașul și viața de afaceri și socială a acestuia.

Zonele urbane sunt în creștere și în schimbare în fiecare an, așa că trebuie să fim gata să îmbrățișăm viitorul pe măsură ce creștem și ne schimbăm. Prin urmare, dezbaterile din cadrul PRIA Innovation Conference vor reflecta adevăratul sens a ceea ce este nevoie pentru a dezvolta orașe puternice pentru viitor. De asemenea, vom sublinia puncte care vor conduce la activități urbane de succes și vom oferi oportunități de a construi parteneriate de colaborare, de a explora problemele urbane în curs de dezvoltare, de a descoperi tehnologii inovatoare pentru dezvoltarea urbană. Toate acestea duc la o viață mai sănătoasă și vor economisi timp și bani pentru companii, iar pentru cetățeni vor duce la un oraș mai organizat, mai simplu de locuit.

Alaturi de dl. Emil BOC – Primarul Municipiului Cluj Napoca, lectori sunt:  Nicholas DE ROUMANIE; Pascal Van den NOORT – Mobility Expert; Paul DECUSEARĂ – Șef Serviciu Dezvoltare, ENGIE ; Nicolae DORDEA – Manager Vanzari Clienti Business Nord, ENGIE; Carmen NEAGU – CEO, Energobit; Marius MAIER – Managing Partner, CMC Group Risk Advisor; Maria METZ – Deputy CEO, NTT Data; Adrian Ciprian MIRON   Inspector Șef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Cluj; Radu MITITEAN - Drector executiv – Clubul de Cicloturism Napoca (CCN)/ Presedinte – Federatia Biciclistilor din Romania (FBR).

.?????????????????

Printre temele care vor fi abordate se vor regăsi: Comunitate Privată Parteneriatul public – soluții locale, parteneriate strategice, care să conducă la sisteme durabile și de dezvoltare economică, care este transferabil unui model national; Încurajarea și recunoașterea ciclismului ca mijloc eficient, sănătos, de transport ecologic, și promovarea utilizarii pe scară largă; Cum putem reduce costurile pentru municipalități și pentru companii?; Sunt mașinile electrice de viitor? Cum vom crea infrastructura pentru masina electrica? Identificarea oportunităților de infrastructură ecologică pentru a mări spațiul verde într-o comunitate puternic urbanizată, îmbunătățirea calității aerului, reducerea efectului de căldură urbană și creșterea biodiversității mediului; Îmbratișarea inovațiilor tehnologice în mobilizare pentru a proteja mediul înconjurător, pentru a crește profitul de afaceri locale și pentru a simplifica viața urbană; Cum se va structura consumul de energie electrică în viitor? Cum se va structura consumul de energie electrică în sectoare cum ar fi transportul, rezidențial, agricultură, industrie și ce alte servicii vor evolua?; Impactul tehnologiei în dezvoltarea rețelelor electrice către rețele inteligente, microgrids și consumatori activi (Prosumer);  Care este situația  energiei regenerabile în România? Ce investiții au fost făcute până acum?

Conferinţele PRIAevents aduc în atenție cele mai importante și mai actuale teme de dezbatere din fiecare domeniu și beneficiază de o prezență mare a participanților și a massmediei.

PRIA Urban Innovation are ca partener principal ENGIE.

De asemenea parteneri ai evenimentului sunt Hidroelectrica, Energobit, ARIES Transilvania, Asociația Femeilor de Afaceri Cluj (AFA), BEROBA, Camera de Comerț si Industrie Româno-Olandeză, Camera de Comerț și Industrie Cluj,  Clubul Francofon de Afaceri Cluj,  Liga Întreprinzătorului Român, Asociația Patronilor Meseriașilor Cluj (APM), Camera de Comerț si Industrie Româno-Britanică, Camera de Comerț și Industrie România-Israel, EFdeN, Cogen România, Romanian Photovoltaic Industry Association (RPIA), Romanian Institute for Energy Development Studies (IRE).

Mai multe detalii despre agenda evenimentului PRIA Urban Innovation şi modalități de înscriere pentru participare puteţi găsi pe http://priaevents.ro/pria-urban-innovation-conference/

Despre PRIAevents

PRIAevents – experţii tăi în evenimente! Noi aducem informaţii de ultimă oră şi trend-uri în business prin intermediul conferinţelor organizate. Echipa PRIAevents cu o experienţă de peste 12 ani în organizarea evenimentelor premium pentru fiecare sector business.

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
Karoly Borbely

PRIA Urban Innovation în 24 mai la Cluj

Karoly Borbely, Director de strategie la Hidroelectrica, participă la conferința PRIA Urban Innovation în 24 mai la Cluj!

PRIAevents organizează conferința PRIA Urban Innovation – platformă unică pentru discuții aprofundate între administrația locală, reprezentanți ai mediului de afaceri, ai mediului universitar, specialiști în urbanism, tehnologie și servicii la nivel național și internațional, dar și lideri ai comunității. Ei vor evidenția aspecte legate de cercetare și vor da exemple de proiecte care ajută la crearea unor comunități urbane mai rezistente, durabile și sănătoase, la transformarea orașelor în orașe ale viitorului, inovatoare.

Conferința PRIA Urban Innovation va avea loc în Cluj-Napoca, oraș care este în continuă dezvoltare și care acordă o importanță deosebită proiectelor care imbunătățesc orașul și viața de afaceri și socială a acestuia.PRIA Urban Innovation mic

Lectori invitați sunt :  Nicholas DE ROUMANIE; Karoly Borbely   –  Director Strategie, Hidroelectrica; Nicolae DORDEA – Manager Vanzari Clienti Business Nord, ENGIE; Carmen NEAGU – CEO, Energobit; Alin TIȘE  –  Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj; Claudiu Salanţă – Arhitect Șef al Judeţului Cluj; Maria METZ – Deputy CEO, NTT Data; Adrian Ciprian MIRON   Inspector Șef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Cluj; Adrian CIOCAN – Multiplu Campion National la Ciclism, precum și reprezentanți ai producătorilor de masini electrice și biciclete, companii din sectoare precum mediul sau sectorul tehnologic; dezvoltatori clădiri verzi și alte companii interesate de inovație în orasele noastre.

Evenimentul se va concentra asupra punctelor de discuție importante pentru mediul urban – mobilitate, energie, tehnologie și infrastructură.

Zonele urbane sunt în creștere și în schimbare în fiecare an, așa că trebuie să fim gata să îmbrățișăm viitorul pe măsură ce creștem și ne schimbăm. Prin urmare, dezbaterile din cadrul PRIA Innovation Conference vor reflecta adevăratul sens a ceea ce este nevoie pentru a dezvolta orașe puternice pentru viitor. De asemenea, vom sublinia puncte care vor conduce la activități urbane de succes și vom oferi oportunități de a construi parteneriate de colaborare, de a explora problemele urbane în curs de dezvoltare, de a descoperi tehnologii inovatoare pentru dezvoltarea urbană. Toate acestea duc la o viață mai sănătoasă și vor economisi timp și bani pentru companii, iar pentru cetățeni vor duce la un oraș mai organizat, mai simplu de locuit.

Printre temele care vor fi abordate se vor regăsi: Comunitate Privată Parteneriatul public – soluții locale, parteneriate strategice, care să conducă la sisteme durabile și de dezvoltare economică, care este transferabil unui model national; Încurajarea și recunoașterea ciclismului ca mijloc eficient, sănătos, de transport ecologic, și promovarea utilizarii pe scară largă; Cum putem reduce costurile pentru municipalități și pentru companii?; Sunt mașinile electrice de viitor? Cum vom crea infrastructura pentru masina electrica? Identificarea oportunităților de infrastructură ecologică pentru a mări spațiul verde într-o comunitate puternic urbanizată, îmbunătățirea calității aerului, reducerea efectului de căldură urbană și creșterea biodiversității mediului; Îmbratișarea inovațiilor tehnologice în mobilizare pentru a proteja mediul înconjurător, pentru a crește profitul de afaceri locale și pentru a simplifica viața urbană; Cum se va structura consumul de energie electrică în viitor? Cum se va structura consumul de energie electrică în sectoare cum ar fi transportul, rezidențial, agricultură, industrie și ce alte servicii vor evolua?; Impactul tehnologiei în dezvoltarea rețelelor electrice către rețele inteligente, microgrids și consumatori activi (Prosumer);  Care este situația  energiei regenerabile în România? Ce investiții au fost făcute până acum?

Conferinţele PRIAevents aduc în atenție cele mai importante și mai actuale teme de dezbatere din fiecare domeniu și beneficiază de o prezență mare a participanților și a massmediei.

PRIA Urban Innovation are ca partener principal Engie.

Pentru mai multe informaţii, vă rugăm să contactaţi:

raluca.voivozeau@priaevents.ro / 0744 584 661.

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
DSC_3497

Gala Elitelor Medicale Transilvane şi-a desemnat premianţii

Cel mai important eveniment al primăverii din domeniul sănătăţii, Gala Elitelor Medicale Transilvane, a premiat aseară excelenţa în domeniul medical, printr-o ceremonie elegantă, ce a avut loc la Grand Hotel Napoca.

DSC_3485 “E în natura noastră să ne autodepășim, să ne dorim să fim mai buni în fiecare zi. E o competiție cu noi înșine, care naște evoluție și plusvaloare socială. Cei care au fost prezenți la evenimentul nostru sunt exemple ale naturii umane perfecționiste. Cei care au vorbit la conferințe, cei care au învățat de la ei, cei care au fost premiați, participanți, invitați. Fiecare om prezent la Gala Elitelor Medicale a fost acolo pentru că își dorește să învețe, să fie mai bun, să-i sărbătorească pe cei mai buni. Dacă vom reuși să creăm o mică parte dintr-o lume mai bună, înseamnă că scopul nostru a fost atins. Sunt mândru şi onorat că am reuşit să dezvolt Gala Elitelor Medicale Transilvane, extinzându-ne în acest an aria la nivelul Transilvaniei, şi să celebrăm împreună excelenţa medicală, oameni valoroşi care au fost premiaţi şi care merită toată stima şi aprecierea noastră!”, a declarat Ioan Geană, organizatorul evenimentului.DSC_3521

Gala Elitelor Medicale reuneşte anual excelenţa medicală la Cluj 

Gala Elitelor Medicale este inițiată de brandul Clujul Elitelor și Valorilor şi s-a desfăşurat în parteneriat cu unităţi medicale publice, universităţi şi alte entităţi private din România, care au înţeles necesitatea susţinerii sistemului medical. Astfel, partenerii de încredere ai Galei Elitelor Medicale Transilvane din acest an au fost: NTT Data, Fundația Transilvania Leaders, Organizația Tinerilor Medici, Asociația Română a Farmaciștilor Clinicieni, Codrean, Iusco, Jucan – Societate civilă de avocați, Worwag Pharma, Ropharma, Terapia, Spitalul Sf. Constantin, Fares, Alphega, Syntergy, Innotech, Turnătoria Metalul, Asociația Patronilor și Meseriașilor Cluj, Magnolia, Farmec, Domeniile Sâmburești, Aqua Carpatica, Sindicatul „Solidaritatea Sanitară” Cluj, Asociația de Podiatrie, Coral, Brantner, Neon Lightning. Organizatorii îşi propun ca acest eveniment, care reuneşte excelenţa, să devină o tradiţie la Cluj-Napoca, următoarea ediţie fiind programată pentru primăvara anului 2018.

Premianţii Galei Elitelor Medicale Transilvane

În cadrul unei ceremonii elegante, prezentată de Adelina Chișu, în prezenţa lumii medicale transilvane, 32 de medici performanţi, cadre universitare valoroase, dar şi cei mai buni rezidenţi şi studenți au fost răsplătiţi pentru constanţa eforturilor, pentru calitatea cercetării şi nu în ultimul rând pentru devotamentul lor faţă de pacienți. Astfel, premianţii Galei Elitelor Medicale Transilvane, ediţia a II-a, au fost: Prof. Univ. Dr. Alexandru Irimie, Dr. Bogdan Petruţ, Dr. Nicolae Crişan, Dr. Marcel Rad, Dr. Bogdan Moldovan, Echipa de urologie din cadrul Centrului de Excelență în Chirurgia Robotică, Spitalul Sf. Constantin Brașov, Dr. Livia Ognean, Dr. Victoria Bîrluțiu, Dr. Ioan Dănuț Cocoi, Dr. Ileana Forfotă, Dr. Andrei Mureşan, Dr. Daniel Porav, Dr. Monica Măgherușan, As.Șef Spital Corina Mureșan, Prof.Univ.Dr. Mihaela Băciuț, Conf.Univ.Dr. Patriciu Achimaş-Cadariu, Prof.Univ.Dr. Marius Roman, Conf.Univ.Dr. Ciprian Brisc, Șef.lucr.dr. Monica Sabău, Conf.Univ.Dr. Dan Eniu, Prof.Univ.Dr. Marcel Tanțău, Prof.Univ.Dr.Monica Voichița Acalovschi, Prof.Univ.Dr. Gheorghe Tomoaia, Prof.Univ.Dr. Nicolae Hâncu, Prof.Univ.Dr. Silviu Albu, Prof.Univ.Dr. Constantin Copotoiu, Prof.Univ.Dr. Benedek Imre, Prof.Univ.Dr. Oliviu Pascu, Dr. Mihai Pandrea, Dr. Răzvan Couți, Robert Simon și Organizația Tinerilor Medici.

Tags: , , , , , , , , , , , , , ,
17358680_1290908644331291_1524445523141185334_o

Dezbatere pe buget în cel mai mare cartier al Clujului. Ce probleme au mănăşturenii

Proiectul de buget al municipiului Cluj-Napoca pentru anul 2017 a fost dezbătut cu locuitorii cartierului Mănăștur. Pensionarii au fost majoritari la întâlnirea cu edilul Emil Boc, de miercuri seara, de la Cinema Dacia. 

După prezentarea proiectului de buget pentru anul în curs, inclusiv a investițiilor care vor fi realizate în cartierul Mănăștur, au fost inventariate problemele ridicate de către cetăţeni pentru a fi avute în vedere anul acesta:

– crearea unui club al pensionarilor pentru cartierul Mănăştur în incinta cinematografului Dacia
– montarea de praguri de sol şi stâlpişori pentru îmbunătăţirea circulaţiei
– ameliorarea aspectelor legate de ordine şi siguranţă publică în cartiere printr-o prezenţă mai mare a reprezentanţilor Poliţiei Locale în locurile de joacă, centrele de cartier, pieţe şi locurile aglomerate
– un număr mai mare de camere de supraveghere, atât pentru siguranţa circulaţiei cât şi pentru ordinea şi siguranţa publică
– îmbunătăţirea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor şi modernizarea punctelor gospodăreşti
– plantarea de arbori
– modernizarea curţilor şcolilor
– amplasarea de bănci la Asociaţiile de proprietari.

O primă dezbatere publică pe marginea bugetului a avut loc luni, 13 martie 2017, la sediul Primăriei Cluj-Napoca. Implicarea clujenilor a fost redusă. Mai multe AICI. 

298.957.726 euro este bugetul total al Clujului pentru 2017, din care 200.779.819 euro merg la susţinerea activităţii şi 98.179.907 euro sunt destinaţi investiţiilor.

Lista de obiective prioritare anunţată de Primărie pentru 2017:

1. Demararea unui nou program multianual de modernizare a infrastructurii rutiere care să cuprindă şi străzile din noile extinderi ale oraşului.

2. Introducerea în circulaţie a opt noi troleibuze şi achiziţia publică a altor mijloace de transport în comun noi: 50 de autobuze, 6 garnituri de tramvai şi 10 autobuze electrice.

3. Crearea de benzi dedicate pentru transportul în comun pe axa est-vest, între Bulevardul 21 Decembrie 1989 şi Calea Moţilor.

4. Menţinerea gratuităţilor la transportul în comun pentru pensionari, studenţi şi elevi.

5. Finalizarea unui parking suprateran şi începerea lucrărilor de construire a cel puţin 3 noi parkinguri.

6. Pentru cartiere curate, se vor iniţia lucrările de amenajare a primelor 40 de platforme subterane de colectare selectivă a deşeurilor menajere.

7. Atragerea de finanţări europene pentru reabilitarea termică a cel puţin 30 de noi blocuri.

8. Finalizarea etapei a doua a reabilitării Pieţei Unirii şi pietonalizarea laturii de vest.

9. Dezvoltarea unui sistem public de îngrijire la domiciliu a persoanelor vârstnice, bolnave, vulnerabile sau singure.

10. Deschiderea unei creşe pe str. Donath nr. 238, începerea construcţiei unei creşe pe str. Gr. Alexandrescu nr. 47A şi modernizarea creşei de pe Septimiu Albini nr. 91.

11. Menţinerea alocărilor pentru educaţie prin investiţii în şcoli, oferirea de burse sau programul „Şcoală după şcoală”.

12. Extinderea capacităţii Sălii Polivalente la peste 9.300 de locuri, urmând să găzduim Campionatele Europene de Gimnastică şi o grupă a Campionatului European de Baschet Masculin.

13. Susţinerea activităţilor culturale, sportive şi religioase din municipiu cel puţin la nivelul anului anterior. În 2017 începem implementarea programului cultural derulat de Casa Municipală de Cultură şi de Asociaţia Centrul Cultural Clujean.

14. Digitalizarea activităţii administraţiei. Orașul nostru va fi gazda celui mai important eveniment internaţional în domeniul inovării susținut de Comisia Europeană, Conferinţa „Open Innovation 2.0″.

15. Amenajarea a trei noi parcuri pentru câinii cu stăpân şi extinderea Centrului destinat câinilor comunitari de pe strada Bobâlnei.

16. Realizarea unui patinoar artificial în Parcul Central Simion Bărnuţiu.

 

Tags: , , , ,
00127388_large

12 milioane lei, bani publici nerambursabili, pentru cultură. Cluj 2017

18 proiecte regionale de cultură şi 185 locale vor primi bani nerambursabili de la Primăria Cluj-Napoca în 2017. Suma totală propusă de Comisia de analiză şi selecţie a proiectelor este de 11.783.123 lei. Aceasta urmează să fie votată în Consiliul Local. 

Cele mai mari finanţări:

TIFF – 1.400.000 lei

Centrul Cultural Clujean – 850.000 lei

Zilele Culturale Maghiare – 410.000 lei

Federaţia Fabrica de Pensule – 320.000 lei

Opera Aperta – 350.000 lei

TIMAF – 280.000 lei

Jazz in the Park – 240.000 lei

Alte 58 de proiecte au fost declarate incomplete. Suma totală solicitată a fost de 6.718.123 lei. 

Între acestea se numără:

We are rocking the city – 2.475.000 lei (datorii la bugetul de stat)

Someş Delivery – 242.300 lei (balanţa 2016)

Peditel 1791 – 168.000 lei (buget narativ)

Nu în ultimul rând, şase proiecte depuse au fost declarate neeligibile. La această secţiune apare proiectul de buget participativ Com’On Cluj-Napoca – 500.500 lei – motivul fiind nerealizarea în 2016.

Pe lista finanţărilor nerambursabile apar şi 23 de proiecte sociale, suma propusă fiind de 500.000 lei.

LISTA INTEGRALĂ A PROIECTELOR FINANŢATE DIN BANI PUBLICI ÎN 2017 AICI. 

 

Tags: , , , , , , ,
slideuri buget (14)

1,3 miliare pentru Cluj în 2017. Ce investiţii cer clujenii şi ce priorităţi are Primăria

O dezbatere publică pe marginea proiectului de buget al municipiului Cluj-Napoca pentru anul 2017 a avut loc, luni după-masă, la sediul Primăriei. 

Amintim că valoarea bugetului general pentru acest an este de 1.350.999.000 lei, sensibil mai mare decât pentru 2016. Atunci vorbeam despre 1.116.388.238 lei. Şi banii pentru dezvoltare sunt mai mulţi: 443,6 milioane de lei, faţă de 348 de milioane. Bugetul de funcționare reprezintă 907.324.000 lei din suma totală pentru acest an.

După prezentarea proiectului de buget, în cadrul dezbaterii au fost formulate propuneri şi recomandări care au vizat:

– achiziţionarea unui spaţiu pentru şcoala „Iuliu Haţieganu” din Mănăştur

– modernizarea străzii Cuza Vodă

– construirea de parkinguri la intrările în oraş

– reabilitarea Pieţei Mihai Viteazul

– continuarea politicii de refaţadizare a imobilelor din centrul Clujului

– punerea în valoare a Canalului Morii

– construcţia de locuinţe sociale, inclusiv pentru persoanele de la Pata Rât

– extinderea programului Cluj Bike

– realizarea de parkinguri pentru biciclete

– plantarea de arbori în curţile şcolilor

– continuarea procesului de digitalizare a administraţiei publice prin alte aplicaţii puse la dispoziţia cetăţenilor

– rezolvarea problemei Muzeului de Speologie.

De asemenea, a fost subliniată dimensiunea multianuală a proiectului de buget pentru obiectivele de investiţii care se pretează la planificare multianuală. Propunerile formulate, în limita posibilităţilor existente, vor fi integrate în proiectul de buget care va fi supus aprobării Consiliului Local.

Miercuri, 15 martie 2017, de la ora 17.00, în Sala mare a cinematografului Dacia din cartierul Mănăștur, clujenii sunt invitaţi să participe la o nouăp dezbaterea publică privind “Prioritățile bugetului pe 2017″.

slideuri buget (22) slideuri buget (16) slideuri buget (4)

 

slideuri buget (9) slideuri buget (13) slideuri buget (15) slideuri buget (18) slideuri buget (24) slideuri buget (25) slideuri buget (29)

Iată lista de obiective prioritare anunţată de Primărie pentru 2017:

1. Demararea unui nou program multianual de modernizare a infrastructurii rutiere care să cuprindă şi străzile din noile extinderi ale oraşului.

2. Introducerea în circulaţie a opt noi troleibuze şi achiziţia publică a altor mijloace de transport în comun noi: 50 de autobuze, 6 garnituri de tramvai şi 10 autobuze electrice.

3. Crearea de benzi dedicate pentru transportul în comun pe axa est-vest, între Bulevardul 21 Decembrie 1989 şi Calea Moţilor.

4. Menţinerea gratuităţilor la transportul în comun pentru pensionari, studenţi şi elevi.

5. Finalizarea unui parking suprateran şi începerea lucrărilor de construire a cel puţin 3 noi parkinguri.

6. Pentru cartiere curate, se vor iniţia lucrările de amenajare a primelor 40 de platforme subterane de colectare selectivă a deşeurilor menajere.

7. Atragerea de finanţări europene pentru reabilitarea termică a cel puţin 30 de noi blocuri.

8. Finalizarea etapei a doua a reabilitării Pieţei Unirii şi pietonalizarea laturii de vest.

9. Dezvoltarea unui sistem public de îngrijire la domiciliu a persoanelor vârstnice, bolnave, vulnerabile sau singure.

10. Deschiderea unei creşe pe str. Donath nr. 238, începerea construcţiei unei creşe pe str. Gr. Alexandrescu nr. 47A şi modernizarea creşei de pe Septimiu Albini nr. 91.

11. Menţinerea alocărilor pentru educaţie prin investiţii în şcoli, oferirea de burse sau programul „Şcoală după şcoală”.

12. Extinderea capacităţii Sălii Polivalente la peste 9.300 de locuri, urmând să găzduim Campionatele Europene de Gimnastică şi o grupă a Campionatului European de Baschet Masculin.

13. Susţinerea activităţilor culturale, sportive şi religioase din municipiu cel puţin la nivelul anului anterior. În 2017 începem implementarea programului cultural derulat de Casa Municipală de Cultură şi de Asociaţia Centrul Cultural Clujean.

14. Digitalizarea activităţii administraţiei. Orașul nostru va fi gazda celui mai important eveniment internaţional în domeniul inovării susținut de Comisia Europeană, Conferinţa „Open Innovation 2.0″.

15. Amenajarea a trei noi parcuri pentru câinii cu stăpân şi extinderea Centrului destinat câinilor comunitari de pe strada Bobâlnei.

16. Realizarea unui patinoar artificial în Parcul Central Simion Bărnuţiu..

Proiectul de buget poate fi consultat AICI. 

Tags: , , , ,
fotbal-1441398367

6,6 mil. lei, de la buget, pentru sportul clujean în 2017

Un număr de 47 de asociaţii şi federaţii sportive cer finanţări neramburabile de la Primăria Cluj-Napoca în 2017. Conform  Comisiei de analiză și selecție a proiectelor, trei proiecte sunt neeligibile. Pentru restul au fost făcute publice sumele propuse spre finanţare. Acestea urmează să fie aprobate de Consiliul Local. Total: 6.615.000 lei. 

Clubul Sportiv ,,Universitatea’’ – 2.300.000 lei

Clubul Sportiv de Fotbal ,,Alb-Negru al stud. clujeni” – 1.100.000 lei

Clubul Sportiv ,,U-Banca Transilvania” – 550.000 lei

Federația Română de Baschet – 500.000 lei

Clubul Sportiv Municipal – 400.000 lei

Clubul Sportiv ,,Motor Home Napoca Rally Team – 400.000 lei

LISTA INTEGRALĂ AICI. 

 

Tags: , , , , , , , ,
Piata-Avram-Iancu2_Cluj-Napoca

Buget de 1,3 miliarde lei pentru Cluj în 2017. VEZI proiectele prioritare

Valoarea bugetului general al municipiului Cluj-Napoca pentru anul 2017 este de 1.350.999.000 lei, din care bugetul de funcționare reprezintă 907.324.000 lei, respectiv bugetul de dezvoltare 443.675.000 lei. Proiectul a fost publicat spre consultare pe pe site-ul Primăriei, la secțiunea Dezbateri publice.

Proiectul de buget a fost construit având în vedere o serie de priorități pentru acest an. Lista de obiective prioritare prevede:

  1. Demararea unui nou program multianual de modernizare a infrastructurii rutiere care să cuprindă şi străzile din noile extinderi ale oraşului.
  2. Introducerea în circulaţie a 8 noi troleibuze şi achiziţia publică a altor mijloace de transport în comun noi: 50 de autobuze, 6 garnituri de tramvai şi 10 autobuze electrice.
  3. Crearea de benzi dedicate pentru transportul în comun pe axa est-vest, între Bulevardul 21 Decembrie 1989 şi Calea Moţilor.
  4. Menţinerea gratuităţilor la transportul în comun pentru pensionari, studenţi şi elevi.
  5. Finalizarea unui parking suprateran şi începerea lucrărilor de construcţie la cel puţin 3 noi parkinguri.
  6. Pentru cartiere curate, se vor iniţia lucrările de amenajare a primelor 40 de platforme subterane de colectare selectivă a deşeurilor menajere.
  7. Atragerea de finanţări europene pentru reabilitarea termică a cel puţin 30 de noi blocuri.
  8. Finalizarea etapei a doua a reabilitării Pieţei Unirii şi pietonalizarea laturii de vest.
  9. Dezvoltarea unui sistem public de îngrijire la domiciliu a persoanelor vârstnice, bolnave, vulnerabile sau singure.
  10. Deschiderea unei creşe pe str. Donath nr. 238, începerea construcţiei unei creşe pe str. Gr. Alexandrescu nr. 47A şi modernizarea creşei de pe Septimiu Albini nr. 91.
  11. Menţinerea alocărilor pentru educaţie prin investiţii în şcoli, oferirea de burse sau programul Şcoală după şcoală”.
  12. Extinderea capacităţii Sălii Polivalente la peste 9.300 de locuri, urmând să găzduim Campionatele Europene de Gimnastică şi o grupă a Campionatului European de Baschet Masculin.
  13. Susţinerea activităţilor culturale, sportive şi religioase din municipiu cel puţin la nivelul anului anterior. În anul 2017 începem implementarea programului cultural derulat de Casa Municipală de Cultură şi de Asociaţia „Centrul Cultural Clujean”.
  14. Digitalizarea activităţii administraţiei. Orașul nostru va fi gazda celui mai important eveniment internaţional în domeniul inovării susținut de Comisia Europeană, Conferinţa „Open Innovation 2.0”.
  15. Amenajarea a 3 noi parcuri pentru câinii cu stăpân şi extinderea Centrului destinat câinilor comunitari de pe strada Bobâlnei.
  16. Realizarea unui patinoar artificial în Parcul Central „Simion Bărnuţiu”.

În 2016, valoarea bugetului general a fost de 1.116.388.238 lei din care bugetul de funcționare reprezintă 767.953.238 lei, respectiv, bugetul de dezvoltare 348.435.000 lei.

Obiectivele de investiții, pe capitole și bani AICI. 

Tags: , , , , ,
bani

Preşedintele Iohannis a promulgat bugetul de stat. Cer Guvernului responsabilitate

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat joi că a promulgat legea bugetului de stat şi cea a bugetului asigurărilor sociale, subliniind că cere Guvernului trei lucruri: ”responsabilitate, responsabilitate, responsabilitate”.

”Veniturile la buget sunt aşa cu au spus unii optimiste, eu spun supraapreciate. Cheltuieli sunt prevăzute în sumă foarte mare. Abordarea hiperoptimistă a bugetului se poate vedea de exemplu făcând o comparaţie între veniturile la bugetul general consolidat de anul trecut şi ce se prevede pentru anul acesta unde se constată o creştere de 14% fără să fie vreo explicaţie undeva cum se ajunge la această creştere fenomenală, 14% este foarte mult pentru bugetul general consolidat”, a spus şeful statului într-o declaraţie de presă.

El a subliniat că se confirmă că există prevăzute credite de angajament ”de o sumă nemaivăzută de peste 50 de miliarde”.

”Totuşi am decis astăzi şi am şi făcut-o deja, am promulgat atât bugetul cât şi bugetul asigurărilor sociale. Ţara are nevoie de buget şi Guvernul care s-a angajat să execute acest buget, acum are posibilitatea să dovedească cum va face acest lucru. Pentru Guvern am un mesaj simplu în cursul acestui exerciţiu buget pe care tocmai l-am promulgat – cer Guvernului trei lucruri: responsabilitate, responsabilitate şi responsabilitate”, a afirmat Iohannis.

Premierul Sorin Grindeanu le-a spus miniştrilor joi înaintea şedinţei de guvern, că, din cauza faptului că bugetul nu a fost promulgat, există riscul ca măsurile din programul de guvernare să fie puse sub semnul întrebării. Plenul reunit al celor două camere ale Parlamentului a adoptat marţi, 7 februarie, proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2017 şi proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale, împotrivă votând PNL, USR şi PMP.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat marţi, după o întâlnire cu şeful Executivului şi cu ministrul de Finanţe, Viorel Ştefan, că este îngrijorat legat de buget şi că a transmis Guvernului acest lucru.

“Bugetul, la o prima analiză pe care am făcut-o, este unul problematic şi riscant. Se prevăd venituri care, după părerea mea, sunt supraevaluate. Pe de altă parte, se prevăd cheltuieli foarte mari. Există riscul real să se depăşească deficitul de 3 la sută. Nu putem să nu vedem că aici avem de a face cu o sumă extraordinar de mare la aşa numitele credite de angajament. Sunt credite de angajament prevăzute în valoare de 54 de miliarde, care vor apăsa asupra bugetelor din anii următori. Toate aceste lucruri le-am transmis guvernului, care are un punct de vedere propriu pe care îl va transmite şi în spaţiul public”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, după discuţiile cu premierul Sorin Grindeanu.

În replică şeful Executivului a declarat că nu înţelege îngrijorarea exprimată de preşedintele Klaus Iohannis cu privire la bugetul de stat pe 2017, chiar dacă este un proiect ”ambiţios”.

”Să fiu cât se poate de clar, nu ieri s-a văzut pentru prima oară bugetul. Au fost întâlniri publice între Guvern şi Administraţia Prezidenţială acum vreo două sau trei săptămâni, apoi CSAT. În plus faţă ce ceea ce este la vedere, pe site, nu au fost discuţii şi nu cred că era cazul pentru că vorbim de un proiect de lege adoptat de Parlament care este cât se poate de transparent. Îngrijorarea, pe care înţeleg că a transmis-o domnul preşedinte, eu nu o împărtăşesc. E adevărat că este un proiect ambiţios şi un proiect de buget care conţiune toate măsurile pe care le avem prinse în programul de guvernare şi e normal să fie aşa. De asemenea, suntem ambiţioşi pe ceea ce înseamnă absobrţia fondurilor europene spre deosebire de anul trecut. (…) În momentul când absorbţia pe fonduri europene e zero, cum a fost anul trecut, dacă atragi şi un million de euro eşti ambiţios”, a afirmat Sorin Grindeanu.

Potrivit proiectului legii bugetului de stat pentru anul 2017, Clujul nu primeşte bani de la Guvernul Grindeanu pentru proiecte noi – ex. centura metropolitană, transportul intermodal, spital regional de urgenţă.

VEZI câţi bani primeşte Cluj de la centru în 2017 şi care sunt proiectele finanţate 

 

Tags: , , , ,
unde-sunt-banii-tai-1170x590

Unde sunt banii tăi? Un site care îţi spune cât din salariul tău merge la stat

Compania românească Zitec a lansat o unealtă online foarte simplu de folosit prin care poți să calculezi cu câți bani contribui la bugetul de stat, cum se împart veniturile tale între coșul de cumpărături, accize și impozite. Undesuntbaniitai.ro e o inițiativă civică venită pentru a lămuri mai bine ce face statul cu bugetul.

Potrivit reprezentanților companiei, proiectul nu vrea să fie unul de susținere sau împotriva vreunui partid politic. Se doreşte ca oamenii să folosească acest site ca să deschidă ochii și să se implice mai mult în caz că nu sunt mulțumiți de cum administrează statul bugetul.

Exemplu de calcul pentru un salariu de 3.000 lei 

Aşadar, la un salariu net de 3.000, valoarea totală pe care o generezi într-o lună este de 5.261 lei. Atât tu cât şi angajatorul tău contribuiţi la stat cu suma de 2.633 lei, iar după plata TVA, în urma cumpărăturilor, calcul bazat pe un coş mediu de cumpărături, suma care rămâne la tine este de 2.629 lei, scrie business24.ro.

Tot cu ajutorul acestei platforme, poti vedea câţi bani se duc la pensii, sănătate, impozit pe venit, alte taxe pe salariu şi TVA.

Site-ul te mai informează şi că, pe lângă aceste taxe, mai plăteşti şi accize, impozit pentru casă, maşină şi altele. Poţi observa şi cât la sută din preţul benzinei sau din factură de energie electrică reprezintă taxe sau câte procente din preţul unui pachet de ţigări se duc tot la stat.

Tags: , , , , , , , , , ,