Tag Archives: bucuresti

cluj-napoca-my-favorite

Clujul “ia faţa” Bucureştiului. OFICIAL!

Clujul este principalul competitor al Bucureştiului prin standardele de viaţă ridicate pe care le oferă, gestionarea forţei de muncă prin rata şomajului scăzută, creşterea numărului de salariaţi, implicit creşterea numărului de locuitori, dar şi a numărului de turişti, oraşul dezvoltând o strategie de stimulare a economiei prin parteneriate cu universităţile locale bazate pe inovare, tehnologizare, cercetare şi IT.

O analiză realizată de EY România şi-a propus identificarea principalelor diferenţe din oraşele Cluj-Napoca şi Bucureşti şi ritmul de dezvoltare al fiecăruia din punct de vedere demografic, educaţional, economic, cultural şi turistic.

Bucureștiul este orașul cu cel mai mare număr de locuitori, cel mai important centru industrial și comercial din țară. Conform Oxford Economics, în 2017, a fost unul dintre cele mai performante orașe, cu o creștere economică mai mare decât media europeană. Acest lucru se datorează în mare măsură sectorului de servicii care este tot mai important pentru capitală, cu o pondere de 23% din PIB în 2017.

Cluj-Napoca este însă pe locul 29 într-un clasament care măsoară calitatea vieții în 72 de orașe din Europa, situându-se cu 26 de locuri mai sus decât Bucureștiul. Clujul punctează mai bine decât capitala nu numai în privința calității vieții, ci și a siguranței, facilităților medicale, a serviciilor de transport și a gestionării ambuteiajelor în trafic potrivit datelor de la centrul Numbeo. Costul chiriilor în raport cu veniturile ridică o problemă în orașul transilvănean, fiind cu aproape două puncte mai mare decât în București (12,6 vs.11).

Astfel, comparația între București versus Cluj-Napoca aduce în atenție informații relevante mediului economic, atât pentru cei care se gândesc să își deschidă o afacere pe cont propriu sau poate la alegerea unui loc în care să își dezvolte o carieră.

Concluziile cercetării realizate de EY România pe baza ultimelor date ale Institutului Național de Statistică (INS) și ale Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC) arată următoarele:

1.Creșterea populației are loc într-un ritm mai stabil în Cluj față de București. Populația capitalei a scăzut în ultimii ani 5 ani analizați (2013-2017) cu aproximativ 55.000 locuitori (0,7%). Pe de altă parte, numărul locuitorilor din orașul Cluj-Napoca a crescut în acest timp cu aproximativ 2 procente.

2.Bucureștiul importă capital uman prin atragerea celui mai mare număr de imigranți comparativ cu alte orașe, în timp ce Clujul înregistrează o mică pierdere la acest capitol. Creșterea numărului de locuitori din Cluj în ultimii 5 ani se bazează în special pe sporul natural pozitiv. Comparativ, sporul natural negativ înregistrat în București are ca efect scăderea populației capitalei.

3.Ambele orașe au un flux constant de studenți, însă Bucureștiul, cu un număr de peste 30 de universități, are cei mai mulți absolvenți, cu potențial ulterior de încadrare pe piața muncii.

4.În Cluj, procentul salariaților din totalul populației este mai mare față de București (50% vs. 43%), chiar și în domeniul IT. Orașul transilvănean rămâne lider ca număr de angajați din domeniu, raportat la populație (1,9 % vs. 1,4%).

5.În cei 5 ani de referință, rata șomajului la nivel de localitate este mai mare în municipiul București, menținându-se astfel pe toată perioada analizată (1,3 în 2017), comparativ cu cea din Cluj-Napoca (0,7 în 2017).

6.Cel mai mare preț al chiriei locuințelor se înregistrează în Cluj-Napoca, cu aproximativ 3% mai mare decât în București. Tot în Cluj, se observă un cost cu până la 20% mai mare pentru un metru pătrat cumpărat al locuințelor aflate la periferia orașului. Bucureștiul este însă mai scump în ceea ce privește utilitățile (apă, electricitate), cu +3%, dar și în privința meselor în oraș la restaurant – cu până la 20%.

7.Cu un număr de locuințe de 6 ori mai mare decât în Cluj (850.000 vs. 142.000) datorate întinderii mai mari, capitala este codașă în ceea ce privește suprafața locuibilă. Casele bucureștenilor sunt în medie mai mici cu aproximativ 4 metri pătrați. Și când vine vorba de spațiul verde, clujenii se bucură de mai mult, cu 4 metri pătrați în plus pe cap de locuitor (21,4  în București vs. 25,3 în Cluj Napoca).

8.Cea mai mare creștere a înmatriculărilor de firme noi și PFA-uri în 2017 a avut loc în județul Cluj, cu 50% mai multe comparativ cu 2016 (5674  vs. 8532). Deși creșterea este mai mare pentru Cluj (50% vs. 23%), în valori absolute s-au înființat cu 70% mai multe firme în București.

9.Similar, deși conduce detașat la nivel de țară în ceea ce privește numărul turiștilor, capitala rămâne în urma Clujului la creșterea numărului acestora de la un an la altul (creștere relativă București 23% vs. 50% în Cluj). Capitala rămâne însă mai atractivă din punct de vedere cultural, având mai multe obiective culturale de vizitat.

Concluziile analizei arată că, schimbările demografice negative vor influența dezvoltarea economică a capitalei, ritmul de creștere economică din București încetinind la 2,3% creștere PIB în următorii cinci ani, în condițiile în care în anul 2017 s-a înregistrat o creștere de 7,2 %, conform estimărilor Oxford Economics. Populația activă a capitalei a scăzut în ultimii ani cu aproximativ 3% și se previzionează menținerea aceluiași ritm de scădere pentru următorii 5 ani, fapt care va avea repercusiuni asupra creării locurilor de muncă din capitală.

”În condițiile în care, în România, sistemul fiscal este unitar, ”marja de manevră” a autorităților în materie de nivel al impozitării fiind extrem de limitată, competiția pentru atragerea investițiilor are loc în alte sectoare decât fiscalitatea. Este deci posibil ca localizarea geografică mai bună (proximitatea cu granița de vest a țării) și politicile locale în ceea ce privește infrastructura să fie niște factori decisivi care să conducă la o creștere spectaculoasă a Clujului în comparație cu Bucureștiul. În plus, rămâne de urmărit și evoluția celorlalte orașe mari din România, Timișoara și Iași-ul fiind deja într-o puternică efervescență, la fel cum Oradea și Alba Iulia vin puternic din urmă”, conchide Gabriel Sincu, Partener Asociat în cadrul Departamentului de Asistență fiscală și Juridică, EY România.

Tags: , , ,
cluj-napoca-my-favorite

Scrisoare pentru clujeni. “Sunt dezamăgit de ce am vazut și pățit la Cluj. Niște țărani!” :)

“Bă, am coborât Feleacul și v-am văzut orașul.”

Bă, am coborât Feleacul și v-am văzut orașul. V-ați întins pe orizontală ca o pomană țigănească…..la noi, la București, construim pe verticală, ce atâta risipă de spațiu?

În fine, am ajuns în oraș și am găsit un hotel, patru stele, că nu dorm eu în orice cocioabă și de cum am ajuns la recepție am întrebat dacă au wi-fi pentru că trebuie să fiu conectat la realitate tot timpul și ghici ce? aveau o defecțiune; normal, doar e provincie, însă, furnizorul de internet făcuse o rețea separată ca să am eu, bucureșteanul, net pentru acele câteva ore în care netul nu funcționa.

Am fost invitat la o degustare de vinuri la o franciză ”Comtese du Berry” și i-am spus recepționerului să-mi comande un taxi , mi-a răspuns că sosește în doua minute. Bineînțeles că nu l-am crezut, toți spunem ”două minute” când știm, de fapt, că durează cel puțin 15, dar surpriză, taxiul a venit în două minute. Când m-am urcat mă așteptam să sune în boxe manele, dar nu, trebuie să fiți voi mai cu moț, în boxe suna o muzică normală și în surdină. I-am spus taximetristului unde vreau să ajung, dar înainte de asta să mă ducă la un restaurant unde să mănânc și musai să fie cât mai aproape de locul cu pricina. Mă așteptam să mă ducă cine știe unde, dar iarăși nu, m-a dus la o distanță de 15 metri de magazin și chiar mi-a recomandat două restaurante, mai mult decât atât, mi-a urat o seară frumoasă și distracție bună. La noi, la București, taximetriștii nu-și pierd timpul cu prostii de genul ăsta, pe cine interesează o urare de seră frumoasă?

Restaurantul, unul cu specific românesc, era amenajat chiar în stil românesc; ce fraieri, să nu pună ei o chinezărie pe pereți, o față de masă din plastic, o furculiță de la Ikea?! Nimic din toate astea, numai lucruri vechi,…..cum dracu să pui relicve de muzeu într-un restaurant când poți pune lucruri noi, ieftine, made in China? Când a venit ospătarul am comandat , ca un bucureștean veritabil, un platou cu de toate și ceva pe lângă, dar ospătarul, ce-o fi fost în capul lui, mi-a spus că n-am să pot mânca tot pt ca platoul este imens…..mă mir cum de nu-l dă afară patronul, tocmai i-a știrbit din profit. La sfârșit, după ce am comandat o bere, am vrut și o pălincă, numai că nu am plătit-o, era din partea casei. Voi chiar nu știți să faceți profit, cum dracu să dai o pălincă din partea casei? Cine o plătește? Asta înseamnă minus la profit…..nu prea le aveți pe astea cu capitalismul.

Am ieșit afară să fumez și mi-am lăsat aparatul foto de câteva sute bune de euro, pe masă, nesupravegheat, starea asta de confort mi-a dat-o restaurantul. Iar sunteți niște ciudați, la noi, la București, dacă faci asta ai parte de adrenalină, adică distracție, nu glumă. Mâncarea……bună, prea bună pentru profitul patronului….adică știi senzația aia că mănânci la bunici? ei, pe aia am avut-o și eu; nici urma de ”vegeta”, benzoat de sodiu, nitrit de potasiu sau cum dracu s-or mai numi otrăvurile de prin ”Centrul Vechi”. Ospătarul mi-a urat ”poftă bună” și la sfârșit m-a întrebat dacă mi-a plăcut…..Ăăăă?!, nu mi-a recomandat nicio cafea, nicio bere în plus, nimic….dacă eram patronul restaurantului îl concediam pe loc, cum să lași clientul fără să-i mai smulgi o bere din portofel?

Am plecat puțin mirat că m-a condus ospătarul până la ușă, am crezut că nu e mulțumit de șpagă, dar nu, a venit să închidă ușa după mine și să-mi spună că mă mai așteaptă…ce fraier, nici nu știe că mai ajung în Cluj abia peste un an.

La degustarea de vinuri, unde fusesem anunțat că vine elita Clujului, am crezut că am greșit locul, toți erau îmbrăcați normal, nu tu o paietă, un papion, Paciotti…nimic din toate astea, doar pulover și jeans. Vinurile din cele mai fine, brânzeturile și uleiurile în care înmuiai un fel de pâine, de asemenea. Era unul acolo care vorbea o limbă ciudată și mi-am zis ca au adus pe unul de la București, nu avea cum, un clujean, să știe atâtea despre vinuri, da` nu, era un simplu angajat al magazinului…ce fraier, dacă eram în locul lui plecam la București pe mai mulți bani, de ce dracu nu o face nu am înțeles nici acum. Mai era acolo agentul de la firma care livra vinurile și, spunându-i cine sunt, l-am rugat să-mi recomande un merlot. A durat 10 minute să identifice ce mănânc de obicei, ca să-mi spună ce vin să-mi recomande.

Am crezut ca este un agent specializat, dar nu, era unul care știa totul despre vinuri și whisky așa cum știu eu despre materiale de construcții, bașca despre istoria tuturor caselor monument istoric din Cluj….ce dracu o căuta acolo și nu vine la București, iar nu am înțeles. Am scăpat pe jos un aerator care costa 1350 de lei și patronul magazinului nici nu a venit să se uite dacă l-am stricat….la noi, la București, trebuia să-l cumperi; nimic nu știți despre vânzări. Am plecat de acolo cu agentul de vânzări la un club unde se vindeau numai spirtoase….din display-ul care costa vreo 50.000 de euro știam doar vreo trei mărci de whisky, restul, câte am băut, am crezut că sunt păcălit, nu semăna cu nimic din ce whisky am băut eu până acum, numai arome, numai pahare sofisticate, șervetele sub fiecare pahar, băutura măsurată corect…..pffff, să veniți în ”Centru Vechi” să învățați cum se face comerțul, provincialilor. Taximetristul care m-a dus spre hotel mi-a urat ”noapte bună”, dar m-am gândit că sunt singurul lui client din noaptea aceea și își permite să-și piardă timpul cu asemenea lucruri.

M-am trezit pe la ora opt, dar am crezut că e cinci, nu auzeam niciun claxon…ce ciudat, și am plecat să vizitez orașul întorcând pe linia dublu continuă, că doar nu mă duceam ca toți fraierii până la sensul giratoriu. Ajungând în centru am început, cu ochiul meu vigilent de bucureștean, să caut un loc de parcare și nu înțelegeam de ce sunt atât de multe, am crezut că sunt locuri de parcare plătite, ca în București și n-ai voie să parchezi acolo, dar nu, erau locuri de parcare cu taxă. Pe panoul pe care scria foarte explicit cum faci plata cu un simplu sms, am văzut ca sunt doua prețuri diferite, unul pentru zona A, inelul principal, și unul pentru zona B, inelul secundar. Am trimis un sms plătind două ore de parcare și am primit răspunsul care m-a oripilat: în cele doua ore cât am plătit în zona A puteam să mut mașina în zona A și B oriunde voiam eu, adică nu plăteam din nou parcarea dacă mutam mașina pe altă stradă. Eu mă întreb cum dracu fac ăștia bani la buget cu o asemenea risipă?!

Acolo unde am oprit mașina era un șanț frumos pietruit prin care curgea o apă limpede, cred că atunci îl construiseră pentru că nu am văzut niciun PET plutind. În fine, uitându-mă la minunata construcție am observat cum veneau trei rațe sălbatice pe apă. Sincer m-am speriat, am vrut să sun la 112, am crezut că sunt la țară, că poate au gripă aviară….de ce nu le prinde nimeni să le ia de acolo?

Făcându-mi-se foame am intrat într-un restaurant studențesc nu înainte să mă mir de ce sunt atâți oameni pe trotuar și atât de puține mașini pe stradă (am observat mai târziu mașinile din campusul studențesc pline de praf ceea ce trăda faptul că nu mai fuseseră de mult mutate, iar mersul pe jos, vorba zicalei, face piciorul frumos). În restaurant cred că n-au mai schimbat meniul de la începutul anilor 2000 pentru că o ciorbă costa 3,5 lei și o cafea 3 lei. Surpriza a venit odată cu nota de plată, o ciorbă chiar costa 3,5 lei în restaurantul din buricul târgului. Cred că patronul nu plătește chirie pentru că altfel nu-mi explic. Ospătarii, niște unguri răi, mi-au vorbit în românește și mi-au zâmbit larg. Cred că se așteptau la un ciubuc gras altfel nu-mi explic, din nou.
După câteva ore de plimbat prin centru mi-am dat seama că cerșetorii și puradeii care te sâcâie sunt în concediu, dar pleacă toți odată….așa da organizare. În București își iau concediu programat astfel încât să nu rămână spații neocupate.
În sfârșit s-a făcut seara mult așteptată pentru că am uitat să spun că am rămas o noapte în plus ca să mă duc la Operă, prima operă de stat construită din țară. Vis-a-vis un restaurant cu o vitrină impecabilă. M-am dus să fac niște aroganțe, nu puteam pleca din Cluj cu banii în buzunar, trebuia să ma vadă cineva și în splendoarea potenței mele financiare. Când am intrat în restaurantul ”Opera” am avut un șoc, era ”un împinge tava”. Mult prea curat și aerisit pentru un astfel de restaurant, mult prea luminos și fără mirosurile din restaurantele bucureștene de gen. M-am liniștit când am văzut persoanele de la coadă: oameni la costum, studenți, corporatiști. M-am așezat frumos la rând în spatele unui domn îmbrăcat în costum. Când a ajuns la casă să plătească, a plătit un meniu dublu, dar a luat doar unul. Am zis că asta o fi, probabil, aroganța clujenilor. Aveam să aflu mai târziu că nu e așa când un homeless a intrat în restaurant, s-a așezat frumos la rând, fără ca nimeni să vocifereze și a întrebat dacă la acel moment sunt meniuri plătite de altcineva. M-a bufnit râsul, doar nu era ca vânzătoarea să nu-și oprească banii domnului în costum plătiți pe meniul pe care nu-l luase și să-i dea omului, gratis, să mănânce, dar fix așa s-a întâmplat: homeless-ul s-a ales cu o masă caldă și chiar, la sfârșit, după ce a terminat de mâncat, a strâns firimiturile de pe masă într-un șervețel și vesela a dus-o în locul special amenajat. Am înțeles atunci de ce nu au și o femeie de serviciu ca să strângă după fiecare client. Am plecat dezamăgit că într-un astfel de loc, în zona zero a Clujului, am găsit ”un împinge tava” în locul unui restaurant fițos. Nu puteam să nu-mi hrănesc orgoliul și am intrat într-o patiserie care, după stilul amenajării și afișele din vitrina în care erau prezentate produsele tradiționale, m-au dus cu gândul la pâine și prăjituri scumpe….am câteva exemple din București. Aceeași surpriză neplăcută și aici: prețuri corecte, vânzătoare drăguțe, ”bună ziua” și altele. Mi-am mâncat prăjiturile chiar acolo, în patiserie și la un moment dat, același homeless a intrat și s-a așezat fără să spună nimic pe scaunul cel mai apropiat de intrare. Instinctiv m-am uitat curios la vânzătoare și mă așteptam să-l dea afara, dar nu, i-a făcut un semn discret din cap că l-a văzut și a început să îndese, aleatoriu, într-o pungă, câteva produse. A ieșit după tejghea, s-a dus către ”mizerabilul” homeless și i-a înmânat sacoșa cu un zâmbet larg, iar acesta i-a mulțumit frumos și a plecat. Cred ca vânzătoarea are salariul mare de își permite să plătească din banii ei atâtea produse……sau o lăsa-o patronul?! Nu m-am putut abține și am întrebat-o de ce a făcut asta și din nou răspunsul mi s-a părut din altă lume : ” Este ora închiderii, produsele pe care i le-am dat au doar 24 de ore garanție, dacă nu i le-aș fi dat, mâine dimineață le-aș fi aruncat oricum. Omul, și alții ca el, vine în fiecare seară și nu se supară dacă uneori nu primește nimic! ”

Am ieșit bombănind și am traversat strada fix acolo, în dreptul patiseriei, trecerea era la vreo 20 de metri; foarte departe. Am ajuns mai devreme la Operă și ușa de la intrarea principală era închisă. Am ocolit clădirea crezând că intrarea se face prin lateral (am aflat mai târziu că ușa stă închisă tocmai ca să nu intre bucureștenii ca mine în foaier în timpul spectacolului să deranjeze actul artistic). Am găsit o ușă deschisă și am intrat întrebând cu voce tare, de bucureștean, dacă pe acolo este intrarea. O doamnă frumos îmbrăcată, elegantă chiar, mi-a făcut un semn discret acoperindu-și buzele cu degetul arătător și m-a condus afară pe unde intrasem. Mi-a spus că aceea este intrarea artiștilor și s-a oferit să mă conducă până la intrarea principală. Între timp, spectacolul anterior se terminase și ușile care dădeau în foaier erau larg deschise. Doamna frumos îmbrăcată m-a predat unei plasatoare, i-a spus ceva ce nu am auzit (probabil să se poarte frumos cu mine pentru că sunt din București) și aceasta, la rândul ei, m-a condus până în loja unde aveam bilete, chemând un voluntar să rămână la post în locul ei până se întoarce. (pe doamna elegantă aveam s-o vad pe scena jucând în piesă)
Sunt dezamăgit de ce am vazut și pățit la Cluj. Niște țărani!

Text publicat pe Români prin lume de Adrian Balotă.

Tags: , , ,
cluj-napoca-my-favorite

Concluziile unui bucureştean get-beget după un an de Cluj

Eu prefer Clujul pentru că e sprințar și – atât conform cifrelor oficiale, cât și în practică – un oraș în care tinerii au o pondere mare. Însă normalitatea menționată mai sus este întâlnită, din câte am descoperit, de bucureștenii care s-au mutat cam oriunde în țară, dar în afara Vechiului Regat: Sibiu, Timișoara, Oradea.

Bonus pentru numeroasele momente când vei citi amuzat(ă) articole sau status-uri pe Facebook despre “cât de nasoală e România”, “cât de nesimțiți și bădărani suntem noi, românii”.

Și, din două click-uri, descoperi că autoarea/autorul locuiește în București, eventual născându-se în Vechiul Regat și apoi venind în București, și îți dai seama că ea/el crede că toată țara e la fel”, îşi începe Mateescu textul publicat pe blogul personal sociollogica.blogspot.com. 

După un an de Cluj – observațiile unui bucureștean

1. Chiriile. “Sunt imense!” îți zic clujenii. E și o oarecare mândrie secretă aici (“Nu rezistă oricine în Cluj!”)

2. Taxiurile. Dacă vii din București, vei percepe distanțele cu totul altfel decât oamenii locului și vei avea nevoie de taxiuri doar până înveți transportul în comun, iar apoi doar noaptea.

3. Încrederea și legea.

4. “S-a stricat Ardealul, nu mai e ce-a fost”. Auzi asta în special de la intelectualii mai vârstnici nenaționaliști. Pe cifre da, s-au pierdut un milion de sași și șvabi, migrațiile etnicilor maghiari au fost puternice. Nenorocirea este incontestabilă.

5. București. De la distanță o să ți se pară din ce în ce mai apăsat ca fiind o capcană și, ca să o zicem în termeni sobri, un oraș doar parțial europenizat. Sursele de stres sunt multiple, iar oamenii suferă în consecință.

6. Boc. Îl dăm Bucureștiului pentru 36 de miliarde de miliarde de euro.

7. Verde. Cluj are mai puține parcuri decât Bucureștiul, raportat la suprafață și populație, însă este foarte verde, în special anumite cartiere fiind pline de copaci. Efectul asupra stării de spirit este foarte pozitiv.

8. Chill. Transilvania, această Californie. De ce să te grăbești? De ce să te stresezi?

9. … cu excepția momentelor când nu e chill. Adică e de muncă. Etica protestantă a lui Max Weber e la putere aici.

10. Nu întârzia. Ai fi singura persoană care o face.

11. Cuvântul dat e luat în serios. Asta înseamnă multe avantaje pentru tine (“uau, deci când omul ăla zicea că până poimâine îmi dă cartea, chiar era serios!”), dar și responsabilități evidente.

12. Transportul în comun este eficient, rapid și de încredere. Nimic special dacă ai vizitat deja un oraș din Occident. De exemplu, a avea panouri care să-ți arate câte minute mai sunt până la venirea următoarelor autobuze sau tramvaie, linie cu linie, e ceva normal și nu science-fiction.

13. Vremea. Extrem de schimbătoare. Două luni pe an poți ieși din casă fără să ai pe braț o geacă, o vestă sau un pulovăr.

14. Relațiile interetnice. Bune în special în rândul oamenilor tineri. Evident mai bune decât ce visează naționaliștii din Regat care, vorba cuiva pe care nu-l mai identific (scuze), au văzut un etnic maghiar ultima dată în alb-negru, pentru că așa se transmiteau în anii ’80 la televizor ultimele meciuri în care a jucat Bölöni.

15. LBGTQ. În ciuda unor tam-tam-uri punctuale, orașul e probabil ceva mai puțin homofob decât media națională. În 2015 Transilvania (incluzând punctual aici și foarte conservatoarea zonă Crișana) era cea mai pro căsătorie între persoanele de același sex din cele trei regiuni istorice, nu cred că lucrurile s-au schimbat.

16. Aeroportul. Trebuie mărit, dacă se poate ieri.

17. UBB (adică Universitatea Babeș-Bolyai). Everything is UBB and UBB is everything. Fără mediul universitar orașul ar fi unul trist și limitat. Subliniez în special existența multor profesori tineri și foarte tineri. UBB este atât de dinamică încât pare a nu fi de stat, ci o instituție tipic ardeleană, parte ONG și parte business consecvent.

18. Lentoarea ardeleană se vede în debitul verbal și cam în nimic altceva.

19. Accentul. Nu-l vei avea niciodată. Poți să începi însă prin *a* *rosti* *cuvintele* *clar*, *răspicat*, *până* *la* *capăt*, *fără* *să* *mănânci* *silabe*. Ceea ce în genere în viață n-are cum să-ți prindă rău, plus că mai și apuci să gândești oleacă.

Articolul integral AICI! 

Tags: , , ,
4

Clujul dă lecții Bucureștiului. Pe banii Uniunii Europene VIDEO

În ultimii ani, autoritățile din Cluj-Napoca au făcut investiții majore din fonduri europene în tot ceea ce înseamnă transport public.

Modernizarea liniilor de tramvai care străbat orașul din inima Transilvaniei era necesară nu doar din motive de eficiență a traficului, ci și din cauza poluării sonore intense și a deteriorării străzilor din jur. Dar proiectele cu bani europeni nu s-au oprit aici: autoritățile au atras investiții importante pentru achiziția de tramvaie, autobuze electrice și automate de bilete, reabilitarea străzilor care tranzitau liniile de tramvai modernizate, construcția de piste și stații de închiriat biciclete, scrie startupcafe.ro. 

 

 

“Reabilitarea liniei de tramvai în municipiul Cluj-Napoca au fost unele dintre primele proiecte (lucrare împărţită în două tronsoane, n.red.). Au însumat peste 25 de milioane de euro investite în reabilitarea liniei de tramvai. Proiectele au fost semnate în anul 2010 şi au durat trei ani de zile implementarea”, explică Ovidiu Cîmpeanu, directorul departamentului de dezvoltare locală — Cluj Napoca.

Articolul mai pomenşte şi alte proiecte realizare cu bani de la UE 

Proiect de ticketing

Primul oraș din România care a introdus autobuzele electrice

Reabilitarea străzilor și trotuarelor de pe traseul a liniilor de tramvai 

Stații de închiriere biciclete

Tags: , , ,
3

Clujul ia din nou faţa Bucureştiului. Anunţul făcur de Ţiriac

Anunțul a fost făcut azi de Ion Țiriac, care ar dori să obțină licența unui turneu WTA pentru a-l “muta” la Cluj.

România ar putea găzdui în următorii ani un nou turneu din categoria WTA. Nu la București, ci la Cluj, situație care ar putea reprezenta o premieră.

Anunțul a fost făcut azi de Ion Țiriac, care ar dori să obțină licența unui turneu WTA pentru a-l “muta” pe teritoriul țării noastre.

“Mă duc la Cluj să vorbesc cu primarul de acolo. Sunt două, trei, patru turnee feminine de vânzare. Cred că un turneu feminin mai mare de 250 puncte WTA îşi are locul în România”, a declarat Ion Țiriac.

Sala Polivalentă din Cluj s-a umplut aproape de fiecare dată când a găzduit meciuri din Cupa Davis sau Fed Cup.

În prezent, singurul turneu WTA desfășurat în România este cel de la București, care se joacă anual, în luna iulie.

În schimb, capitala României nu mai găzduiește din 2016 turneul masculin de la București, acesta fiind mutat, după 23 de ani,  la Budapesta. Turneul masculin a pierdut licența din cauza marilor probleme ce vizează infrastructura.

Tags: , , ,
cluj imob

Clujul este peste Bucureşti: zone verzi, spaţii pietonale, transport în comun

Locuitorii din Bucureşti sunt printre cei mai nemulţumiţi europeni când vine vorba de oraşul lor, arată un studiu Eurostat. În acelaşi studiu, Clujul este mai bine situat decât capitala.

Studiul Eurostat a încercat să determine cât de mulţumiţi sunt europenii de oraşele lor. Aşa au aflat că 93 la sută dintre locuitorii din Viena, Geneva, Luxemburg, Stockholm, Oslo sunt mulţumiţi de spaţiile verzi, adică de calitatea parcurilor, dar mai ales de mărimea lor, conform stirileprotv.ro. La Cluj, sunt 70 la sută. După ce oficialii au asfaltat şi construit blocuri în parcuri sau pe spaţiile verzi, Bucureştiul a ajuns la coada clasamentului şi este considerat de locuitori un oraş extrem de poluat. De altfel, din cauza poluării din Capitală, Braşov şi Iaşi, România a fost dată în judecată de Comisia Europeană şi riscă să plătească amenzi şi de 100 de mii de euro pe zi.

Când vine vorba de pieţele sau de zonele pietonale, cei mai mulţumiţi europeni trăiesc în Luxembourg, Viena, Zürich, Stockholm şi Helsinki. Aerisite, cu clădiri bine îngrijite, aceste spaţii publice îi relaxează pe locuitorii oraşelor. La Cluj, 70 la sută din populaţie s-a declarat mulţumită. Alături de Roma, Valetta şi Atena, Bucureştiul este la coada clasamentului.

Diferenţe uriaşe faţă de vestul Europei s-au văzut şi când bucureştenii au fost întrebaţi dacă sunt mulţumiţi de transportul în comun. Mai bine de 90 la sută din locuitorii oraşelor Zurich, Viena, Helsinki au răspuns pozitiv. La Cluj sunt 69 la sută, iar la Bucureşti, nici jumătate.

Primăria Capitalei nu a comentat studiul realizat în 2015 şi făcut public săptămâna trecută. Potrivit Eurostat, cu puţine excepţii, cei din Oslo, Zurich, Vilnius, Stockholm sunt încântaţi să locuiască în oraşele lor. Din păcate, la coada clasamentului sunt bucureştenii. Întrebaţi dacă vor sau nu să locuiască în capitala ţării, 83 la sută au răspuns că da, 15 la sută o fac mai mult de nevoie decât de plăcere. Mai rău decât noi sunt cei din Atena şi din Roma. Dar pe italieni şi pe greci poţi să-i înţelegi, în condiţiile în care au un flux uriaş de turişti.

Tags: , , , ,
Piata-Avram-Iancu2_Cluj-Napoca

Bucureştiul, între cele mai ieftine oraşe din lume…. Mai ieftin şi decât Clujul

Bucureștiul e pe locul 9 în lume într-un clasament al celor mai ieftine metropole din lume din punctul de vedere al costurilor locuirii. Însă, capitala României este și unul dintre cele mai ieftine orașe de locuit din România. 

Costul locuirii 2018, studiu întocmit de Economist Intelligence Unit pe baza prețurilor a peste 160 de de produse și servicii din 90 de țări, plasează capitala României pe locul 9.

Bucureștiul figurează alături de orașe din Siria, Venezuela, Algeria și Pakistan în clasamentul celor mai accesibile metropole. Însă nu doar turiștii ar trebui să vadă acest lucru, ci chiar și locuitorii săi, privilegiați din multe puncte de vedere în comparație cu românii din alte mari orașe ale țării.

Iată la ce capitole Bucureștiul este mai puțin costisitor decât orașe precum Cluj-Napoca, Brașov, Constanța, Iași sau Arad!

Transport public. Bucureștenii plătesc cel mai mic tarif pentru transportul public dintre toți locuitorii României. O călătorie cu transportul public de suprafață costă 1,3 lei, în timp ce costul unei călătorii în cele mai multe orașe din țară este 2 lei. Arădenii și orădenii sunt taxați cu 3 lei pentru o călătorie, în timp ce la Râmnicu Vâlcea tarifele variază între 2,5 la 3 lei pentru o călătorie. În Constanța un bilet de călătorie e 1,5 lei, dar locuitorii de la malul mării au costuri mult mai ridicate la alte servicii publice, după cum vom vedea mai jos. O călătorie cu transportul în comun din Capitală costă doar 1,3 lei, dar nici nu merită mai mult.

Energie electrică. Consumatorii din zona Muntenia Sud, din care face parte Bucureștiul, plătesc 0,6157 lei/kWh la unul dintre cei mai influenți furnizori de electricitate din România. Nu de aceeași facilitate se bucură consumatorii din zona Olteniei care au contracte de furnizare cu un furnizor care activează în această zonă. Ei plătesc un tarif de 0,6740 lei/kWhpentru aceeași energie consumată, pentru același tip de rețea. Un clujean care are contract de furnizare cu altă companie decât cea a bucureșteanului plătește 0,6397 lei/kWh, în timp ce un român din zona de est a țării plătește 0,6713 lei kWh. Odată cu liberalizarea pieței de energie electrică, românii pot negocia contracte de furnizare mai avantajoase cu orice furnizor, indiferent de aria sa de acoperire.

Energie termică. Iarna a trecut și, odată cu ea, s-a dus și presiunea facturilor ridicate la întreținere. Dar, abonații sistemului centralizat de încălzire din Constanța își amintesc încă prețul plătit pentru încălzirea locuințelor în sezonul rece care tocmai s-a încheiat. Municipiul Constanța are unul dintre cele mai ridicate costuri ale încălzirii (250 lei/Gcal) dintre orașele mari, în vreme ce în Capitală, tariful perceput populației este printre cele mai scăzute (164 lei/Gcal). Cele mai mari tarife sunt în Sighișoara (379,1 lei/Gcal), Alexandria (345,3 lei Gcal), Gheorgheni – Harghita (305,2 lei Gcal), Sfântu Gheorghe – Covasna (298,5 lei Gcal) și Cluj-Napoca (220 lei/Gcal).

Prețul chiriilor. Bucureștiul a deținut ani buni supremația pe piața locuințelor închiriate, însă din 2017 încoace Cluj-Napoca a devenit un oraș mai greu accesibil celor care se mută în chirie. Numărul mare de studenți care nu au loc de cazare în cămine au transformat acest mare centru universitar într-unul extrem de costisitor. Apartamentele cu două camere se închiriază la prețuri care ajung și la 700 de euro doar pentru că sunt într-o zonă centrală, în timp ce garsoniere decente abia pot fi găsite sub 350 de euro pe lună. O comunitate creată pe Facebook dezbate aproape zilnic această problemă a costului ridicat al locuințelor de închiriat din Cluj-Napoca.

Prețul locuințelor. Piața imobiliară din România trece printr-o nouă perioadă de cumpănă, după ce în anul 2017 materialele de construcție s-au scumpit simțitor. Această creștere afectează costul de producție și, automat, prețul de vânzare. Anul 2017 a fost, însă, și unul de explozie a cerereii de locuințe noi, ceea ce a dus imediat la majorări de prețuri. Însă, nu în capitală au fost cele mai mari scumpiri, ci în Cluj-Napoca, unde specialiștii imobiliari au sesizat o creștere medie de 16,84% a prețurilor. Pe locul doi au fost locuințele din Iași (creștere de 13,7%), Constanța (creștere de 12,74%) și Brașov (12%). Bucureștiul a rămas pe această linie ascendentă, însă creșterea a fost de doar 10%.

Tarife taxi. În ciuda majorării tarifelor, la sfârșitul anului trecut, bucureștenii au încă acces la tarife de taxi de 1,39 lei/km. Cele mai mari companii prezente în Capitală au ridicat ștacheta la 1,69 lei/km (sau 1,7 lei/km), tarife pe care le practicau în urmă cu zece ani. Clujenii care apelează la taxi plătesc între 1,79 și 2,25 lei/km, în timp ce în Brașov cel mai frecvent tarif e 1,99 lei/km. Ieșenii plătesc în jur de 2 lei pe kilometru, iar constănțenii între 2,6 și 3,5 lei/km.

(sursa: click.ro)

Tags: , , , ,
oameni pe strada_3

Bucureştiul, în top 10 oraşe cu cel mai mic cost de trai din lume în 2018

Bucureştiul se clasează pe poziţia 9 din 10 capitale ale lumii cu cel mai mic cost de trai, urmat de New Delhi. Instabilitatea economică şi politică sunt principalii factori de influenţă a scăderii costului nivelului relativ de trai, arată un raport întocmit de Economist Intelligence Unit.

Clasamentul este întocmit în funcţie de cele mai mari costuri, astfel că, în „oglindă”, în partea de jos a acestuia, apar oraşele cu cele mai mici costuri.

În acest an, capitala Siriei, Damasc, ocupă ultima poziţie în topul celor mai scumpe oraşe (devenind, astfel, cel mai ieftin), după ce a coborât cu 14 locuri în clasament în ultimele 12 luni, însă locuitorii Damascului nu pot să resimtă oraşul ca devenind mai ieftin din pricina inflaţiei din Siria care atingea aproximativ 28% în 2017.

Înaintea Damascului este situată capitala Venezuelei, Caracas, care a coborât cu 13 locuri, pe locul 132.

„După cum o demonstrează Damasc şi Caracas, un număr din ce în ce mai mare de oraşe devin mai ieftine din cauza schimbărilor politice sau economice. Printre acestea se numără şi Alma Ata (Kazakhstan), Lagos (Nigeria), Bangalore (India), Karachi (Pakistan), Algiers (Algeria), India (Chennai), Bucureşti (România) şi New Delhi (India)”, notează autorii studiului.

La polul opus, în Europa de Vest, oraşele din afara zonei euro rămân în mare parte cele mai scumpe. Zürich (2), Oslo (5), Geneva (6) şi Copenhaga (8) se numără printre cele mai scumpe 10 oraşe. Singura excepţie este Parisul (locul 2), care a apărut printre primele zece oraşe cele mai scumpe din 2003. Următoarele oraşe sunt Hong Kong şi Oslo, care se alătură celorlalte oraşe în top 10.

Toate oraşele analizate au fost comparate cu un cost mediu din New York, care are un indice stabilit la 100, Bucureşti aflându-se în clasament cu un index de 48 din 100.

Potrivit analiştilor, costul vieţii se schimbă constant şi există deja indicii privind modificările care urmează să aibă loc în cursul anului următor.

The Economist Intelligence Unit se aşteaptă ca după o creştere economică la nivel global încurajatoare în 2017, anul 2018 să continue pe linii similare, însă „este de aşteptat ca economia americană şi zona euro să se alăture guvernului Chinei, încercând să gestioneze cu atenţie încetinirea economică.

Preţurile ridicate ale mărfurilor vor stimula exportatorii de pe pieţele emergente, la fel şi cererea externă mare de pe pieţele dezvoltate”, mai arată autorii studiului.

După cinci ani consecutivi de declin, preţurile la petrol şi materii prime au scăzut în 2016 şi au revenit în 2017. Acest lucru va avea un impact asupra preţurilor, în special pe pieţele în care bunurile de bază constituie cea mai mare parte a coşului de cumpărături. Chiar şi cu creşterea actuală a preţurilor la petrol, acesta va fi sub nivelul anilor anteriori, dar va continua să cântărească economiile care se bazează în mare măsură pe veniturile din petrol, mai arată analiştii.

Totodată, în 2018 s-ar putea observa influenţele unor şocuri politice şi economice care au avut un efect mai profund asupra ţărilor analizate. Regatul Unit a înregistrat deja scăderi accentuate ale costului relativ al vieţii datorată referendumului Brexit şi slăbiciunilor legate de valută. În 2018, analiştii se aşteaptă ca acestea să se traducă în creşterea preţurilor, pe măsură ce lanţurile de aprovizionare devin mai complicate, iar costurile de import cresc.

De asemenea, fluctuaţiile monedelor continuă să fie o cauză majoră pentru modificarea clasamentului. În ultimul an, o serie de pieţe au cunoscut mişcări semnificative ale monedelor, care au contracarat în multe cazuri impactul modificărilor interne ale preţurilor, se prezintă în raport.

„Costul Vieţii la Nivel Mondial” este un sondaj bianual de cercetare al Economist Itelligente Unit Limited şi compară peste 400 de preţuri individuale la mai mult de 160 de produse şi servicii. Acest coş include alimente, băuturi, îmbrăcăminte, articole de uz casnic şi articole de îngrijire personală, chirii, abonamente de transport, facturi de utilităţi, şcoli private şi costuri recreative.

Sondajul este un instrument conceput pentru a ajuta specialiştii în resurse umane şi managerii de credite să calculeze indemnizaţiile pentru costul vieţii şi să construiască pachete de compensaţii pentru expatriaţi şi pentru călătoriile de afaceri.

Tags: , , ,
MPJZztnbaRbCO65iD3HG

71 milioane dolari pentru cel mai scump apartament din lume. Cum arată cel mai piperat din Cluj

2017 a fost anul tranzacţiilor imobiliare. Şi nu doar pentru România. În prag de iarnă s-a vândut cel mai scump apartament din lume. Poziţionată într-un cartier de exclusivist din Hong Kong, proprietatea de 370 de metri pătrați a fost achiziţionată pentru preţul record de 71,7 milioane de dolari americani, adică aproximativ 200.000 de dolari pe metrul pătrat.

z1fwBMUYEMAaDp3gmCVY

460.000 de euro costă cel mai scump apartament scos la vânzare în Cluj-Napoca, conform liderului în imobiliare online din Cluj, portalul compariimobiliare.ro. Este vorba despre un penthouse de lux, mobilat şi utilat, cu panoramă deosebită în zona Între Lacuri. Apartamentul cu o suprafaţă utilă de 92 metri pătraţi şi terase de peste 363 metri pătraţi este compus din living, dinning, bucătărie, 2 băi, dressing, 2 dormitoare.

rHStX5CK3kX3g2w9qJdy

 VEZI AICI cum arată cel mai scump apartament din România. 

Tags: , , , , ,
cluj-napoca-my-favorite

Chiriile în Cluj în cartierele de lux. VEZI şi preţurile în Bucureşti şi Timişoara

Ca și în cazul unei tranzacții de cumpărare, când vine vorba de închirierea unui apartament, zonele cel mai bine cotate dintr-un anumit oraș se disting, de regulă, prin nivelul mai crescut al pretențiilor proprietarilor. 

Cel mai recent raport de piață realizat de imobiliare.ro, compară din acest punct de vedere trei mari orașe ale țării, luând ca reper un apartament cu două camere de tip confort 1 (construit între anii 1980 și 2000):

București:

În Capitală, cele mai mari chirii solicitate pentru apartamentele cu două camere cuprinse în analiză pot fi găsite, la fel ca pe piața vânzărilor, în cartierele din arealul de centru-nord a Capitalei. Pe primul loc în clasament se află zona Herăstrău-Nordului (unde două camere pot fi închiriate cu 600 de euro pe lună), aceasta fiind urmată de Dorobanți-Floreasca (530 de euro pe lună), Aviației (500 de euro pe lună), Cotroceni (485 de euro pe lună) și Kiseleff-Aviatorilor (470 de euro pe lună).

Cluj-Napoca:

Deși orașul de pe Someș se distinge printr-un nivel mediu al chiriilor mai ridicat decât cel din Capitală, punctual vorbind, cele mai exclusiviste zone clujene nu ajung la nivelul celor bucureștene. Astfel, cele mai mari chirii solicitate pentru un apartament cu două camere confort 1 pot fi găsite în zonele Plopilor (450 de euro pe lună), central și ultracentral, Zorilor, Bună Ziua-Europa-Calea Turzii (toate cu 430 de euro pe lună) și încheind cu Mărăști-Între Lacuri-Aurel Vlaicu, la egalitate cu Gheorgheni-Andrei Mureșanu (400 de euro pe lună).

Timișoara:

Pe piața timișoreană, cele mai scumpe apartamente cu două camere sunt disponibile în Ultracentral-Medicină-Piața Unirii, dar și în Bucovina-Simion Bărnuțiu-Gării-Dorobanților-Mircea cel Bătrân, ambele având un preț mediu de 350 de euro pe lună. La mică distanță, cu 340 de euro pe lună, se află arealul Complex Studențesc-Dacia-Elisabetin-Olimpia-Stadion, dar și Central-Bălcescu-Take Ionescu-Piața Maria. În Circumvalațiunii, pe de altă parte, o unitate locativă bicamerală poate fi închiriată cu 320 de euro pe lună.

 

Tags: , , , ,
93122cb955052ca0583228db03c9d4cb

Cluj versus Bucureşti. Cum au evoluat chiriile, în ultimii 3 ani, în cele mai scumpe oraşe din ţară

Bucureștiul se află în strânsă concurență cu Cluj-Napoca la capitolul cele mai piperate chirii, capitala Transilvaniei reușind să surclaseze cel mai mare oraș al țării în cazul a două dintre cele trei categorii de apartamente analizate. 

Cluj-Napoca

În orașul de pe Someș,că bugetul necesar pentru închirierea unei garsoniere a ajuns la 220 de euro pe lună în 2017, față de 204 euro pe lună în 2016 și 203 euro pe lună în 2012. Un apartament cu două camere, pe de altă parte, are un preț mediu cerut de 360 de euro pe lună, în creștere de la 311 euro pe lună anul trecut și de la 298 de euro pe lună în urmă cu cinci ani. Nu în ultimul rând, locuințele tricamerale au ajuns anul acesta la 445 de euro pe lună, de la 409 euro pe lună în 2016 și circa 390 de euro pe lună în 2012.

Bucureşti

În Capitală, chiria medie cerută pentru o garsonieră a ajuns la circa 228 de euro pe lună în 2017, față de 218 euro pe lună în 2016 și, respectiv, 222 euro pe lună în 2012. Pe segmentul apartamentelor cu două camere, pretențiile proprietarilor ajung acum la 321 de euro pe lună, față de 298 de euro pe lună anul trecut și 303 euro pe lună în 2012. Pentru locuințele tricamerale, prețul solicitat se situează acum la 404 euro pe lună, mai mult decât suma de 378 de euro pe lună valabilă anul trecut, dar mai puțin decât cei aproape 421 de euro pe lună solicitați în 2012.

 

Tags: , , , ,
DSC_0039

Cât plătesc românii pentru cadourile de 1 şi 8 Martie

Tradiția de a oferi cadouri în perioada 1-8 martie este respectată de cea mai mare parte dintre orășeni, atât bărbați cât și femei

Astfel, conform celui mai recent studiu MEDNET Marketing Research Center, aproape 88% dintre persoanele intervievate din mediul urban intenționează să ofere cadouri celor dragi în perioada 1-8 martie.

Grafic 1 - 1-8 martie

Majoritatea respondenților intenționează să ofere cadouri atât de 1 cât și de 8 martie, doar 1,4% dintre aceștia intenționând să se limiteze la cadouri/mărțișoare de 1 martie.

Principalele destinații de shopping sunt vânzătorii ambulanți și/sau de la târgurile de 1-8 martie (66,2%), centrele comerciale (magazine/supermarketuri/hipermarketuri, mall-uri etc.) (58,7%) și florăriile/vânzătorii ambulanți de flori (54,8%).

Ca tendință, bărbații aleg florăriile într-un procent mai mare decât femeile.

Mediul online este, de asemenea, o importantă resursă de shopping pentru orășeni, peste 20% dintre aceștia luând în considerare și magazinele online pentru un posibil cadou de 1-8 martie.

Această posibilitate de shopping prezintă un grad de atractivitate mai ridicat în rândul bucureștenilor, comparativ cu orășenii din provincie.

În ceea ce privește suma alocată pentru cumpărăturile de cadouri din perioada 1-8 martie, orășenii cheltuiesc în medie 180,15 lei.

Cei mai mulți dintre aceștia, aproape 60%, vor aloca sume cuprinse în intervalul 100-299 lei (36,8% vor aloca între 100 și 199 lei și 22,3% sume între 200 și 299 lei).Grafic 2 - Sume 1-8 martie

În general, atunci când vine vorba de oferirea mărțișoarelor/cadourilor de 1 și 8 martie, bărbații sunt mai cheltuitori în raport cu femeile.

În același timp, locuitorii din București își alocă sume mai mari în raport cu provincialii din mediul urban pentru astfel de cadouri.

De 1 martie, majoritatea femeilor vor dărui un mărțișor mamelor, în timp ce bărbații vor fi mai atenți cu soțiile sau iubiteleGrafic 3 - Beneficiari 1 martie

Din totalul respondenților care și-au exprimat intenția de a oferi cadouri/mărțișoare pentru a sărbători întâia zi a primăverii, mai mult de trei sferturi vor oferi un cadou mamei (75,2%) și peste jumătate vor oferi cadouri prietenelor (cu excepția iubitelor) (51,1%).

Cei mai mulți bărbați (86,7%) vor oferi cadouri/mărțișoare partenerelor de viață (soții/iubite) în timp ce majoritatea femeilor (80,2%) intenționează să le dăruiască un mărțișor/cadou mamelor.

În timp ce femeile oferă cadouri/mărțișoare mai degrabă persoanelor din familia lor (mamele, bunicile), rudelor (soacrele, mătușile etc.) și prietenelor, bărbații au tendința de a oferi cadouri/mărțișoare femeilor cu care interacționează în mod curent, și anume iubita/soția și colegele/colaboratoarele de serviciu/partenerele de afaceri.

Și pentru că fiecare regiune a României are propriile sale obiceiuri, nici Sărbătoarea Mărțișorului nu este la fel peste tot. În timp ce, în majoritatea cazurilor, femeia este cea care primește un mărțișor de 1 martie, peste un sfert dintre persoanele de gen feminin intervievate în cadrul acestui studiu, care intenționează să ofere cadouri de 1-8 martie, au declarat că vor oferi cadouri/mărțișoare și bărbaților.

Moldovencele vor oferi cele mai multe mărțișoare bărbaților, aproape jumătate dintre locuitoarele din zona Moldovei exprimându-și această intenție.

În ceea ce privește tipurile de mărțișoare/cadouri oferite, majoritatea respondenților vor alege să ofere tradiționalele mărțișoare de pus în piept, florile dar și mărțișoarele sub formă de brățară. Românii din mediul urban vor mai oferi în număr mare și bijuterii, dulciuri sau cosmetice/parfumuri.

Ca tendință, femeile preferă mărțișoarele sub formă de brățară, în timp ce bărbații se orientează mai mult către tradiționalele mărțișoare de pus în piept, dar și către flori sau bijuterii.

De Ziua Femeii, peste trei sferturi dintre orășeni vor oferi cadouri mamelor

Pentru români, ziua de 8 martie reprezintă ziua în care ne sărbătorim mamele, cea mai mare parte a orășenilor (76,0%) oferind cadouri mamelor lor cu acest prilej.

Mai mult decât atât, această zi este un bun moment pentru bărbați de a-și exprima dragostea față de soții sau iubite, peste 85% dintre aceștia intenționând să ofere cadouri partenerelor de viață cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii.

La fel ca și în cazul cadourilor de 1 martie, și de 8 martie femeile vor dărui cadouri mai degrabă persoanelor din familia lor (mamele, bunicile), rudelor (soacrele, mătușile etc.) și prietenelor, în timp ce bărbații vor oferi cadouri de 8 martie mai degrabă femeilor cu care interacționează în mod curent, și anume iubita/soția și colegele/colaboratoarele de serviciu/partenerele de afaceri.

În privința tipurilor de cadouri oferite, florile rămân de departe în top, 73,2% dintre orășenii care intenționează să ofere cadouri de 8 martie optând pentru acestea.Grafic 4 - Tipuri de martisoare

Alte cadouri pe care locuitorii din mediul urban ar dori să le ofere sunt bijuteriile (40,1%), cosmeticele/parfumurile (30,9%), dulciurile (28,0%) sau obiectele meșteșugărești (25,0%).

(Sursa: MEDNET Marketing Research Center)

 

Tags: , , , , , , , , , , , , , , ,
klausen

București, te iubim… mai ales după ce te părăsim câteva zile. Pentru Cluj

Un site de artă urbană din București a inaugurat o rubrică de travel – “inspirație pentru o vară nomadică în România”, iar prima oprire este în capitala Transilvaniei. La Cluj-Napoca.

“București, te iubim… mai ales după ce te părăsim câteva zile. Cu atâtea orașe uimitoare la doar un bilet de tren (sau cel mult un rezervor de benzină) distanță, nu ne putem abține de la a ne planifica tot mai multe weekenduri în deplasare. Pornim în vizită la cititorii din întreaga țară și aducem înapoi câte un concentrat de vacanță pentru când vă lovește dorul de ducă. Și cine altcineva să deschidă seria de recomandări de pe drum decât „capitala” Transilvaniei, Cluj-Napoca?”, scrie Violeta Năzare, autoarea articolului intitulat “Lista locurilor de descoperit în Cluj”.

Articolul vorbește despre scena artistică, festivaluri, baruri și cafenele sau plimbări la pas, însă nu înainte de a le da un sfat vital celor interesați să viziteze Clujul: “Slow down (n.red. încetiniți ritmul). Îmbrățișați lentoarea ardelenească și acordați-vă puțin timp să luați pulsul orașului cu o plimbare relaxată”.

Între obiectivele turistice de neratat sunt menționate: parcul central (străjuit de un șir de case vechi și impunătoare, cu aer nobiliar), plaja Grigorescu (bucurați-vă de un picnic liniștit), Podul Elisabeta (varianta locală a Podului Îndrăgostiților francez), Cetățuia (la apus pentru o panoramă multicoloră a orașului), turla Bisericii Sf. Mihail (o priveliște pe măsură), strada Horea (pasionaților de arhitectură), cartierul Andrei Mureșanu (vile pline de farmec în care au locuit personaje-reper ale culturii românești) și serele Grădinii Botanice (pe timp de vreme rea).

botanica

casino

IMG_1503

Fabrica de Pensule și Zug Zone sunt un must pentru iubitorii de artă contemporană – Clujul este un centru artistic major din România, iar Fabrica de Pensule nu trebuie să lipsească din programul vostru. Spațiul adăpostește galerii de artă contemporană, organizații culturale și ateliere ale unor artiști precum Adrian Ghenie sau Istvan Cîmpan, iar programul include evenimente variate: expoziții, piese de teatru, concerte, ateliere de dans și conferințe. Pentru o experiență mai underground, mergeți la Zug Zone, „zona culturală independentă” înființată de trupa clujeană de teatru Váróterem Projekt, ce reunește concerte, jam sessions, proiecții de filme și piese de teatru independent, plus câteva mostre de nota 10 de graffiti local”. – iar festivalurile TIFF, Mioritmic, Untold, Electric Castle, Zain sau Colours of Cluj sunt un pretext bun pentru a vizita Clujul an de an.

color-e1456482129573

zug4

Nu în ultimul rând, autoarea articolului recomandă cafenele – spre exemplu Sisters ” ce duce cu gândul la A1 din Capitală”, restaurante tradiționale (Zama) sau vegetariene (Samsara), vestitele baruri steampunk (Joben sau Enigma), iar noaptea se încheie ….dimineața în Gazette, Midi sau The Shelter.

fabrica1

samsaratea3

sisters

Amintim că orașele Cluj-Napoca și București, alături de Baia Mare și Timișoara concurează la titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021. Câștigătorul va fi desemnat în toamna acestui an.

Tags: , , , , , , , , , ,
MOBILA BIROURI CLUJ

Piaţa de birouri din Cluj, a doua cea mai mare din ţară. Care e preţul chiriilor

La nivel național, piața comercială tinde spre stabilitate în 2015, înregistrând doar mici variații comparativ cu semestrul anterior, conform analizei de piață Darian.

Oferta de spaţii de birouri din București se menţine constantă la aproximativ 2,4 milioane de metri pătrați. În afara Capitalei, cea mai mare piaţă de birouri este cea din Cluj Napoca cu aproximativ 190.000 mp, urmată de Iaşi cu 125.000 mp, Timişoara cu aproximativ 100.000 mp şi Braşov cu 80.000 mp, aceste patru oraşe cumulând sub un sfert din “stocul” din Capitala.

În București, nivelul chiriei pentru spațiile de birouri a rămas constant, trendul din ultimele două semestre dând semne că aceasta se apropie de stabilizare.

Nivelul chiriilor pentru spaţiile premium se încadrează în intervalul 15.5-18.5 euro/mp/lună în Capitală, 12-13 euro/mp/lună în Cluj Napoca şi Iaşi, între 12-14 euro/mp/lună în Timişoara, iar în Braşov chiriile sunt cuprinse între 11-13 euro/mp/lună.

La începutul anului, stocul modern de spaţii industriale la nivel naţional era de aproximativ 1,8 milioane de mp, jumătate dintre aceştia fiind în zona București-Ilfov; după Capitală, cele mai importante centre logistice se concentrează în marile oraşe din centrul și vestul țării: Cluj, Ploieşti, Arad, Iași, Timişoara şi Brașov. În Bucureşti, unde oferta spaţiilor industriale este cu mult mai mare faţă de restul ţării, dar şi cererea de astfel de spaţii este pe măsură, chiriile se menţin la un nivel relativ constant. În restul oraşelor, spațiile industriale au cunoscut o ușoară depreciere a chiriilor. La nivel național, scăderea medie a fost de aproximativ 1% față de semestrul anterior.

La nivel național, stocul de spații comerciale moderne este estimat la aproximativ 1,7 milioane mp, dintre care aproximativ 950.000 mp se află în Capitală. Având în vedere că, în România, o mare parte a veniturilor populaţiei sunt orientate către produsele alimentare şi de larg consum, există încă o competiţie mare pentru extindere în rândul comercianţilor din industria alimentară. În marile orașe miza este la nivelul hyper- şi supermarket-urilor, iar în orașele mai mici, cu putere de cumpărare redusă, este la nivelul magazinelor de proximitate. Chiriile spaţiilor comerciale s-au menţinut constante în Capitală, dar au cunoscut o uşoară scădere în marile orașe din provincie. În București, spațiile comerciale situate pe arterele principale se închiriază cu 35-45 euro/mp/lună, fără TVA, respectiv cu 18-23 euro/mp/lună, fără TVA, pe artere comerciale secundare.

Tags: , , , , , , ,