Tag Archives: brexit

brexit

Efecte BREXIT: Numărul românilor şi bulgarilor care emigrează în Marea Britanie a început să scadă

În 2017 numărul de imigranţi români şi bulgari în Marea Britanie a fost cu aproximativ 40.000 mare decât în 2016, tendinţa generală fiind totuşi de scădere comparativ cu anul 2014, se arată în datele Oficiului Naţional de Statistică britanic (ONS).

Tendinţa generală de scădere înregistrată în cazul imigranţilor români şi bulgari se aplică însă şi altor state-membre ale Uniunii Europene. De exemplu, numărul imigranţilor din Germania, Spania, Italia şi Franţa a scăzut de la 84.000, cât se înregistrase în iunie 2016, la 46.000 în 2017.

Şi numărul imigranţilor polonezi, cehi, slovaci, sloveni, estonieni, lituanieni, unguri şi letoni a scăzut de la 42.000, cât se înregistrase înainte de votul pentru Brexit, la 6.000, cât s-a înregistrat după vot.

Cu toate acestea, numărul intrărilor în Regatul Unit al cetăţenilor europeni este mai mare decât cel al ieşirilor, chiar dacă tendinţa este de scădere pe fondul rezultatul referendumului pentru Brexit. În total, numărul imigranţilor din statele-membre ale UE a fost, în 2017, de aproximativ 240.000 de persoane. Şi conform analiştilor de la BBC, numărul cetăţenilor UE care locuiesc deja în Marea Britanie a ajuns la 3,5 milioane de persoane.

Tags: , , ,
brexit

Uniunea Europeană ar putea fi nevoită să introducă taxe comunitare după Brexit

Uniunea Europeană ar trebui să ia în considerare introducerea unor taxe comunitare pentru a majora bugetul şi a acoperi deficitul financiar anual de peste 10 miliarde de euro creat de Brexit, informează Bloomberg, făcând trimitere la documentul publicat miercuri, 28 iunie, de Comisia Europeană.

Deşi retragerea Marii Britanii din blocul comunitar va însemna pierderea unui important partener şi contribuitor la finanţarea programelor şi politicilor Uniunii Europene, Brexitul va înlătura câteva obstacole din calea sectorului de venit al bugetului UE, potrivit Comisiei Europene.

Prin Documentul de reflecţie al Comisiei privind viitorul finanţelor UE se cere statelor membre să examineze modul în care pot fi îmbunătăţite propriile resurse, care, în prezent, sunt reprezentate de impozitul asupra taxelor din vânzări, de taxele vamale şi de transferurile de la bugetele celor 28 de state membre.

Marea Britanie asigură 12 miliarde de euro la bugetul blocului comunitar.

Tags: , , ,
brexit

S-a stabilit data declanșării Brexit-ului

Premierul britanic, Theresa May, va notifica oficial miercuri, 29 martie, UE că ţara sa părăseşte Blocul comunitar, Downing Street anunţând că aceasta va scrie o scrisoare celor 27 de state membre UE şi că este de aşteaptat ca negocierile să înceapă apoi cât mai repede posibil, scrie BBC News online.

Această iniţiativă a fost luată la nouă luni după ce 51,9 la sută dintre cetăţenii britanici au votat pentru ieşirea ţării lor din Blocul Comunitar.

Discuţii despre termenii de ieşire din UE şi viitoarele relaţii nu pot avea loc în conformitate cu procedurile prevăzute în Articolul 50 al Tratatului de la Lisabona până când Marea Britanie nu îşi anunţă oficial ieşirea din Bloc.

Un purtător de cuvânt a declarat că ambasadorul Marii Britanii la UE, Tim Barrow, a anterior informat Consiliul European de data când va fi declanşat Articolul 50.

“Reprezentantul permanent al Marii Britanii la Bruxelles a informat Uniunea Europeană luni dimineaţa că ţara va activa Articolul 50 pe data de 29 martie”, a declarat un purtător de cuvânt de la Downing Street, citat de Le Figaro.

Downing Street a anunţat că după ce va fi declanşat Articolul 50, este de aşteptat ca cele 27 de state membre UE să convină asupra termenilor şi să existe un răspuns iniţial în termen de 48 de ore.

Un purtător de cuvânt a declarat că Guvernul doreşte ca negocierile să înceapă cât mai curând posibil, însă a adăugat că “acesta înţelege în totalitate că este dreptul celor 27 de state membre să aibă timp să convină asupra poziţiei lor”.

May a anunţat anul trecut că intenţionează să notifice UE că Marea Britanie doreşte să părăsească Blocul până la finalul lunii martie.

Tags: , ,
brexit

Juncker: Acordul privind Brexit-ul nu poate fi convenit în decurs de doi ani

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, este de părere că va fi nevoie de mai mult de doi ani pentru a conveni toate reglementările pentru ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană (UE), relatează vineri agenția Reuters.

”Nu cred că vom reuși în doi ani să clarificăm reglementările pentru ieșirea Marii Britanii din UE și (să clădim) relațiile în întregime dintre Marea Britanie și continentul european”, a declarat Juncker joi, într-un discurs în marja Conferinței internaționale pentru securitate de la Munchen.

Premierul britanic, Theresa May, a anunțat că va activa Articolul 50 din Tratatul UE de la Lisabona în martie, pentru a demara negocierile privind separarea dintre Londra și Bruxelles, negocieri ce ar putea dura până la doi ani.

Potrivit lui Juncker, cel puțin 20.000 de legi trebuie modificate în Marea Britanie înainte ca regatul să poată părăsi blocul comunitar și Londra nu are dreptul să încheie acorduri comerciale bilaterale cât timp este încă în UE.

”Acordurile comerciale țin de (competența) UE. Marea Britanie nu poate încheia acorduri comerciale cu jumătate din omenire, cu toate că ea procedează invers”, a mai spus șeful executivului comunitar.

 

Tags: , ,
brexit

OFICIAL. Când se va declanșa Brexit-ul

Șefa guvernului britanic, Theresa May, va declanșa Brexit-ul, ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, la 9 martie, dată ce coincide cu desfășurarea Consiliului European din Malta, a informat marți cotidianul The Times, citat de EFE.

May dorește ca legislația prin care se permite declanșarea articolului 50 din Tratatul de la Lisabona, care dă startul negocierilor oficiale privind ieșirea unei țări din UE, să fie aprobată de parlamentul de la Londra la 7 martie, adaugă sursa citată.

Șefa guvernului britanic declarase până acum că va activa articolul 50 cel mai târziu până la 31 martie, însă luni guvernul a comunicat Camerei Lorzilor (camera superioară) că dorește ca proiectul de lege să fie aprobat la 7 martie, mai scrie The Times.

Deputații britanici dezbat marți și miercuri, în Camera Comunelor (camera inferioară), proiectul de lege care autorizează invocarea articolului 50 din Tratatul de la Lisabona, după ce justiția britanică a decis săptămâna trecută că executivul are nevoie de acceptul parlamentului pentru a declanșa Brexit-ul. După aceea, proiectul va intra în faza comisiilor, ceea ce va permite partidelor de opoziție să facă amendamente la textul legislativ. Camera Comunelor ar putea adopta proiectul la 9 februarie, după care va intra — cel mai probabil la 20 februarie, după o săptămână de vacanță parlamentară — în Camera Lorzilor. Totuși, acest calendar ar putea fi modificat dacă și membrii Camerei Lorzilor vor aduce amendamente la proiectul de lege.

The Times scrie că liderii europeni, aflați încă în formatul de 28 de membri, se vor reuni la 9 martie în Malta, ceea ce-i va oferi ocazia lui May să comunice activarea articolului 50. Cu o zi înainte, la 8 martie, ministrul britanic al economiei, Philip Hammond, va prezenta în parlamentul de la Londra bugetul de stat. Potrivit cotidianului citat, guvernul britanic a dat dovadă de prudență atunci când s-a pus problema să decidă calendarul Brexit-ului, dat fiind că la 25 martie se marchează a 60-a aniversare a Tratatului de la Roma, prin care a fost instituită Comunitatea Economică Europeană, precursoarea Uniunii Europene de astăzi.

Textul dezbătut marți și miercuri în parlamentul britanic este intitulat “Proiect de lege al Uniunii Europene (notificarea retragerii)”, iar în document se menționează că se dorește să i se acorde lui May “dreptul de a putea notifica, în virtutea articolului 50 din Tratatul Uniunii Europene, intenția Marii Britanii de a se retrage din UE”. Odată declanșate negocierile oficiale, este de așteptat ca Marea Britanie să iasă din UE în primăvara lui 2019.

Tags: ,
brexit

Curtea Supremă UK. Guvernul trebuie să ceară acceptul Parlamentului pentru Brexit

Curtea Supremă a Marii Britanii a decis că Guvernul trebuie să ceară acordul Parlamentului în cazul invocării Articolului 50 din Tratatul de la Lisabona în cazul ieșirii din uniunea Europeană, informează Reuters.

Instanța supremă a respins marți apelul guvernului britanic depus în urma deciziei Înaltei Curți de la Londra.

Judecătorii au anunțat că orice tip de legislație cu privire la Brexit trebuie să fie discutată de Parlament.

De asemenea, Curtea Supremă a decis că guvernele Scoției și Irlandei de Nord nu trebuie să își dea consimțământul în cazul demarării Brexitului.

Tags: , ,
untitled

Harta care spune cel mai bine de ce este România aşa cum este şi de ce Brexit nu înseamnă nimic

Eurostat a publicat în urmă cu câteva zile o serie de date legate de ponderea absolvenţilor de studii superioare în segmentul 25 – 64 de ani, pe regiuni de dezvoltare din Europa.

Datele sunt sintetizate într-o hartă: cu cât zonele sunt mai verzi, cu atât mai bogate în absolvenţi sunt, cu cât sunt mai galbene, cu atât mai puţini. Nu este greu sa remarcăm “deşertul” din România şi uniformitatea acestuia, care contrastează cu restul zonelor preponderea îngălbenite – Turcia, Ungaria sau Italia, dar care mai au spărturi cât de cât mai colorate, scrie mediafax.ro.

Ba chiar şi vecinii bulgari stau mai bine decât noi, contrazicând anume credinţe peiorative despre vecinii de la sud.

În procente, regiunea Centru stă cel mai bine, pe locul 286 din 330 de regiuni, cu 17,8% absolvenţi de studii superioare, urmează Nord-Vest, locul 288, Sud-Vest Oltenia 294, Vest pe 297, Sud-Est pe 319, Sud-Muntenia pe 320 şi Nord-Est pe 323, cu 11,6%.

Trişez puţin, pentru că Bucureşti – Ilfov, cu 33,6% absolvenţi de studii superioare se află pe locul 116, o poziţie onorabilă, dar care nu face decât să accentueze prăpastia dintre capitală şi restul ţării. Pentru comparaţie, Praga şi Berlin au 40%, respectiv 37% absolvenţi de studii superioare.

Cea mai mare concentrare de ingineri, medici şi finanţişti se află, pe plan european, în Londra şi în jurul capitalei Marii Britanii, regiunile de acolo ocupând patru din primele şase cele mai puternice regiuni. Inner London West are 69,7% absolvenţi de studii superioare; în top se mai află regiuni din zona oraşelor Bruxelles şi Oslo.

Care ar fi impactul respectivelor date şi al acumulării sau a lipsei de carte? Cea mai bună împărţire a lumii a făcut-o, în opinia mea, un fost premier britanic, care a spus că lumea se împarte în ţări de unde lumea pleacă şi ţări unde lumea vine. Londra este un loc unde lumea vine: are universităţi de renume, un City care mânuieşte o bună parte din banii întregii lumi şi găzdueşte cel mai important hub tehnologic european, cu 275.000 de companii şi 1,5 milioane de angajaţi, care au atras în zece ani 8,3 miliade de euro.

Pentru comparaţie, startup-urile tehnologice din România au atras în ultimul deceniu 14,8 milioane de euro.

Cred că impactul Brexit, dacă va fi să apară, va fi atenuat de această uriaşă forţă umană şi economică – răspunsul rapid şi ferm al Băncii Angliei este un bun exemplu de reacţie cu efecte pe termen mediu şi lung. Iar inteligenţa cultivată şi pusă la muncă este în măsură să combată orice neajuns economic, să aducă bani şi să inducă schimbare în bine.

Inginerii, medicii şi finanţiştii asigură, în număr mare,infrastructura umană care ţine societatea în mişcare, fundamentele şi acoperişul, o fac inovatoare, mai puţin coruptibilă, ba dispusă să se implice, într-o mare măsură, în problemele obştii.

La capătul opus al societăţii se află imobilismul, supuşenia şi inerţia, masele manevrabile.

Absolvenţii de studii superioare constituie clasa de mijloc, coloana vertebrală a oricărei societăţi, care consumă bunuri, se dezvoltă şi induce dezvoltare; una dintre consecinţele majore ale stării economiei şi ale politicilor de austeritate guvernamentale este faptul că România a pierdut clasă de mijloc – oameni educaţi, cu putere de muncă şi bine pregătiţi, care au preferat să plece – exodul personalului sanitar, al medicilor, este unul dintre exemple.

În deşertul cu ponderi de 11 – 17% au loc politicieni corupţi şi funcţionari nepăsători, puternice sunt doar forţa brută şi vulgaritatea, iar munca înseamnă supravieţuire şi nu un mod de exprimare individuală menit să îmbogăţească insul şi societatea.

M-aş feri să spun că deşertul pe care îl invoc este o consecinţă a sistemului de învăţământ, mai degrabă sunt tentat să zic că avem de-a face cu o problemă ce ţine de ansamblul societăţii, de sistemele de valori şi de aşteptările personale. Dar există şi o statistică îngrozitoare care arată că 42% dintre elevi sunt ceea ce se cheamă analfabeţi funcţionali, care nu sunt capabili să facă raţionamente elementare, nu pot folosi în viaţa de zi cu zi operaţii aritmetice simple şi nu înţeleg un text pe care îl citesc.

Intrăm în curând în campanie electorală, chiar sunt curios câţi dintre candidaţi vor căuta şi vor propune soluţii pentru a înverzi deşertul România.

Tags: , , , , ,
Harta 3D a Romaniei

Investițiile cresc în Europa, la fel și riscurile politice

Incertitudinea politică în Europa este influențată de nivelurile de încredere ale întreprinderilor și gospodăriilor.

În urma votului Brexit, Coface a revizuit prognoza de creștere a PIB-ului britanic cu 0,6 puncte, la 1,2% pentru 2016.

Segmentele care reprezintă exporturile și care profită de ratele mici ale lirei sterline scăzute nu sunt de cele mai grave. Pe termen lung, un acord de liber schimb in stil “Norvegia” este puțin probabil să aibă loc după demisia lui David Cameron, iar în cazul în care se aplică normele OMC, costul economic ar putea fi ridicat pentru Regatul Unit și UE. Sectoarele de export britanice, legate de UE prin lanțuri de aprovizionare, ar putea fi sancționate de taxe vamale. În interiorul UE, țările cu o piață și cu o prioritate limitată a relațiilor comerciale interne cu Regatul Unit se confruntă cu cel mai înalt nivel de expunere: Irlanda, și într-o măsură mai mică, Țările de Jos, Belgia, Danemarca și Suedia.

La momentul actual, niciun factor nu este de așteptat să afecteze creșterea dinamică sănătoasă în Zona Euro (estimată la 1,7% în 2016), alimentată atât de consumul casnic, cât și de investițiile private. Bugetele relaxate, scăderea prețului petrolului și ratele scăzute ale BCE au avut efecte pozitive asupra marjelor întreprinderilor. Pentru prima dată, întreprinderile mici beneficiază de o gamă mai largă de servicii bancare pentru împrumut.

  • Franța a fost actualizată la A2, ca răspuns la mai multe semnale încurajatoare: cel mai înalt nivel al investițiilor de către întreprinderi în ultimii 4 ani, un impuls în sectorul construcțiilor (ceea ce reprezintă 5% din PIB), precum și o scădere constantă a numărului insolvențelor estimată la -3.2% în 2016.
  • Italia a fost actualizată la A3, datorită nivelurilor în scădere ale insolvențelor, a șomajului și a investițiilor preconizate.

Europa Centrală se află în urma Europei de Vest, cu evaluări actualizate pentru patru țări: Lituania (A3), Slovenia (A3), Letonia (A4) și România (A4), profitând de o creștere solidă și de dependența redusă față de exportul Rusiei.

 

Tags: , , , ,
centru-cluj-672x372

Brexit înviorează piaţa imobiliară românească. Situaţia la Cluj

În lunile iunie şi iulie, căutările de proprietăţi generate de utilizatori români stabiliţi în Marea Britanie au consemnat un salt de peste 63% comparativ cu intervalul similar al anului precedent, informează imobiliare.ro.

Acesta este cel mai mare avans care a avut loc în perioada menţionată în ceea ce priveşte interesul din străinătate pentru piaţa imobiliară authotonă. Spre comparaţie, căutările din afara României s-au majorat, în ansamblu, cu circa 25% în acest răstimp.

Pe locul al doilea în clasamentul celor mai mari creşteri se situează Germania (+33%), Franţa (+26%), apoi Spania (+20%), respectiv Italia (+16%).

Românii din Italia ocupă însă primul loc în ceea ce priveşte volumul căutărilor.

“Din punct de vedere a volumului de căutări, Regatul Unit se situează pe locul al doilea într-un clasament realizat pe primele şase luni ale acestui an; în ultimele 30 de zile, acesta şi-a menţinut poziţia secundă, însă la o diferenţă foarte mică faţă de volumul căutărilor generate din Italia, deşi numărul românilor stabiliţi în Italia este net superior.

La nivel de oraş însă, Londra a generat cele mai multe căutări de locuinţe în prima jumătate din 2016 – aproape cât Roma şi Milano la un loc. Pe următoarele locuri se află Germania, unde locuitorii din Munchen sunt cei mai activi; Spania, unde Madridul este vârf de lance şi Franţa”, spune Daniel Crainic, director de marketing Imobiliare.ro.

Cele mai multe căutări din afara ţării, aproximativ 26,4% din total, au fost îndreptate asupra Bucureştiului şi judeţului Ilfov, pe următoarele locuri situându-se judeţele aferente marilor oraşe ale ţării: Constanţa (8,75%), Braşov (8,2%), Timiş (7,6%), Cluj (7,2%) şi Iaşi (5,2%). Vizitatorii din Marea Britanie au fost concentraţi pe aceleaşi judeţe, ordinea priorităţilor fiind însă uşor diferită: Bucureşti-Ilfov (25%), Constanţa (8,7%), Iaşi (7,9%), Braşov (7,8%), Cluj (6,5%) şi Timiş (4,7%).
Pe tipuri de proprietăţi, cei mai mulţi dintre vizitatorii din Marea Britanie, circa 63%, sunt interesaţi de apartamente, 30% de vile, 5,5% de spaţii comerciale şi 1,5% de terenuri. Ca preţ, 95,4% dintre căutătorii de apartamente ar vrea o proprietate de până la 60.000 de euro, în vreme ce 3,6% ar putea plăti între 60.000 şi 80.000 de euro şi doar 1% şi-ar permite o casă de peste 80.000 de euro.

Căutările din Italia sunt împărţite astfel: 60,5% spre apartamente, 34% spre vile, 1,5% spre spaţii comerciale şi 4% spre terenuri. Pe segmentul apartamentelor, 95,4% ar putea plăti până la 60.000 de euro, 3,2% s-ar încadra între 60.000 şi 80.000 de euro, iar 1,4% ar putea depăşi acest nivel.

În ceea ce priveşte utilizatorii din Germania, 46% îşi îndreaptă atenţia spre apartamente, 30% spre vile, 19% spre spaţii comerciale şi 5% spre terenuri. La capitolul apartamente, 95% ar avea un buget de până la 60.000 de euro, 3,4% s-ar încadra între 60.000 şi 80.000 de euro şi doar 1,6% ar putea trece de 80.000 de euro.

Vizitatorii din Spania sunt interesaţi, în proporţie de 58%, de apartamente, 30% de vile, 7% de spaţii comerciale şi 5% de terenuri. Ca buget pentru un apartament, 96% ar avea până la 60.000 de euro, 3% ar dispune de 60.000-80.000 de euro şi 1% ar putea depăşi cea din urmă sumă.

Cât despre căutările din Franţa, 78,2% sunt îndreptate spre apartamente, 10,2% spre vile, 10% spre spaţii comerciale şi 1,6% spre terenuri. 98% dintre vizitatori şi-ar permite să plătească până la 60.000 de euro pentru un apartament, în timp ce 1,4% s-ar încadra între 60.000 şi 80.000 de euro şi doar 0,6% ar avea un buget de peste 80.000 de euro.

Tags: , , , ,
????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????

Cât valorează Brexitul în România? Unde şi cât investesc britanicii în ţara noastră

Un eventual Brexit al oamenilor de afaceri britanici din România ar însemna evaporarea a aproximativ 2,6 miliarde de euro din economie, arată un studiu efectuat de analiştii de la KeysFin, pe baza datelor companiilor cu acţionar majoritar din Regat.

De la construcţii şi imobiliare la industria berii, domeniul farmaceutic, IT, tutun sau comerţ, britanicii sunt prezenţi în aproape toate segmentele economiei româneşti, astfel că efectele unei ieşiri din piaţă a firmelor cu capital majoritar din UK ar fi semnificative, în ciuda asigurărilor optimiste date de autorităţi.

Potrivit datelor KeysFin, afacerile celor 1.098 de firme cu acţionariat majoritar britanic din România au crescut în ultimii ani în mod susţinut, de la 10,7 miliarde de lei în 2010, la 10,9 miliarde în 2011, 11,3 miliarde în 2013 şi au depăşit 11,89 miliarde lei în 2014. Singurul an în care trendul a fost descendent a fost punctul de maxim al crizei, din 2011, când business-ul cu pedigree englez a atins 10,39 miliarde lei.

Statistica arată, totodată, că britanicii fac cele mai mari afaceri în România în sectorul farmaceutic, de peste 2 miliarde lei, urmate de piaţa berii, cu 1,41 miliarde lei şi fabricarea articolelor din fire metalice (lanţuri şi arcuri metalice) – 963 milioane lei.

Producţia de software, comerţul şi producţia de îmbrăcăminte adună împreună 1,8 miliarde lei, iar industria tutunului şi cea a jocurilor de noroc plusează cu peste jumătate de miliarde de lei.

O altă statistică KeysFin arată că, din punct de vedere al domeniului de activitate, cele mai multe firme cu acţionariat majoritar britanic sunt prezente în sectorul imobiliar (237 firme) urmate de cele din domeniul consultanţei pentru afaceri şi management (72 companii) şi producţia de software (31 de firme). 21 de companii au drept obiect de activitate producţia de îmbrăcăminte, 11 producţia de energie electrică şi 10 sunt specializate în comerţ.

Cei mai importanţi investitori britanici în economia românească sunt, potrivit datelor statistice de la Registrul Comerţului şi Ministerul de Finanţe, cei de la SABMiller, care controlează Ursus Breweries SA, care au realizat în 2014, în industria berii, o cifră de afaceri de 1,41 miliarde de lei.

Pe locurile următoare în topul investitorilor britanici în România se situează Sews Romania SRL, cu 963,6 milioane de lei, Europharm Holding SA, cu 870, 9 milioane lei, Bricostore Romania SA cu 572,4 milioane lei şi Glaxosmithkline SRL, cu 514,7 milioane lei.

Clasamentul primilor 10 investitori cu capital majoritar britanic este completat de Europharm SA (426,3 milioane lei), Faist Mekatronic SRL (292,6 milioane lei), Alison Hayes SRL (268,2 milioane lei), Ipsos Interactive Services SRL (221,3 milioane lei) şi Public Games SRL (185 milioane de lei).

Prntre investitorii britanici importanţi din România mai întâlnim nume precum British American Tabacco, Paypoint Service SRL, Glaxosmithkline Consumer Healthcare SRL, Xerox Romania şi Eurest Rom SRL, fiecare cu afaceri în 2014 între 78 şi 180 milioane de lei.

“Prezenta investitorilor britanici este una extrem de activă şi susţinută în multe domenii de activitate”, spun analiştii de la Keysfin.

“78% dintre firme sunt active, astfel că derulează afaceri, iar gradul de profitabilitate este unul peste medie. Cu alte cuvinte, britanicii chiar ştiu să investească, să găsească oportunităţile şi să exploateze resursele de business din ţara noastră”, au mai adăugat aceştia.

Brexitul, poveste cu două tăişuri

Ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană ar avea consecinţe negative greu de estimat la nivel financiar, pentru că multe dintre firmele cu capital majoritar din UK sunt implicate adânc în lanţul economic din România, spun analiştii de la KeysFin.

“La prima vedere, judecând teoretic, închiderea acestor firme ar evapora din piaţă 2,6 miliarde de euro, însă trebuie luate în calcul efectele pe orizontală, pe lanţurile de furnizori, clienţi etc. Practica economică arată că retragerea unei firme importante în piaţă duce, dincolo de la evaporarea ofertei, la blocaje financiare, pierderi de locuri de muncă, venituri în scădere din taxe şi impozite etc., astfel că eventualele consecinţe trebuie multiplicate cu un ordin de mărime superior”, mai spun aceştia.

Experţii de la KeysFin cred însă că, dincolo de decizia politică privind Brexitul, business-ul britanicilor va continua în România, o piaţă cu potenţial pentru capitalul din UK.

“Britanicii se află printre investitorii străini cei mai bine ancoraţi în realităţile din România. Sunt implicaţi în mod direct în business-uri cu potenţial, iar perspectivele investiţionale, până să vină Brexitul, erau dintre cele mai pozitive. Nu credem că, în viitor, trendul se va schimba. În cel mai rău caz, o parte din firme vor trece pe offshore-uri, pentru a evita o posibilă taxare suplimentară celei practicată în prezent”, au mai spus aceştia.

Potrivit analiştilor de la KeysFin, nu este exclus ca interesele economice ale britanicilor în UE, implicit în România, să repună problema Brexitului pe tapet, în sensul suspendării sau chiar anulării acestuia.

“După primul val emoţional, abia acum încep analizele impactului referendumului. Iar acestea ar putea sta la baza unei noi abordări în privinţa deciziei politice. Pentru România, pentru relaţiile noastre economice cu Regatul Unit, perspectivele unui Brexit ar putea fi rezolvate printr-un acord de liber schimb, prin pârghii economice pe care autorităţile celor două ţări le-ar putea pune în practică, bineînţeles în limitele legislaţiei europene”, au mai spus analiştii KeysFin.

 

 

Tags: , , , , ,
cheie_tranzactie_imobiliara_ziaruldeiasi_ro_80029600

Piaţa imobiliară românescă, fruntaşă la scumpiri la nivel european (ANALIZĂ)

România se află pe locul 5 în Europa când vine vorba de cele mai mari creşteri ale preţurilor pe metrul pătrat pe segmentul rezidenţial în primul semetru din acest an, potrivit unui studiu realizat de RE/MAX în 15 state europene. Cu toate acestea însă, raportat la costul pe metrul pătrat, România se află pe ultimele locuri în clasament.

„Studiul arată că preţurile pentru proprietăţile rezidenţiale din România au crescut, în primele şase luni ale acestui an, cu circa 5,9% comparativ cu finele lui 2015, ajungând la aproximativ 900 de euro/mp”, a declarat Răzvan Cuc, preşedintele agenţiei imobiliare înfiinţată în Cluj-Napoca.

Astfel, ţara noastră se află pe locul 5 în Europa, după Portugalia, unde preţurile au crescut cu 14,3%, Germania – cu un avans de 11,24%, Turcia – 10,68% şi Spania – cu 6,64%. La polul opus se situează ţări precum Slovacia sau Grecia, unde preţurile au scăzut chiar şi cu până la 3%, sau Elveţia, unde majorarea a fost infimă, de sub 1%.

imobiliare

Cu toate că România este fruntaşă în ceea ce priveşte creşterile preţurilor în prima jumătate a anului, dacă este luat în calcul costul pe metrul pătrat, acesta se situează la circa 900 de euro. Pe primele locuri în acest sens se află Elveţia, Franţa şi Germania, unde preţurile pe metrul pătrat sunt cuprinse între 5.785 euro/mp şi 2.860 euro/mp. La polul opus se află ţări precum Turcia, unde preţul pe metrul pătrat a fost în primul semestru de doar 534 de euro, Cehia (832 euro), Slovacia (879 euro) şi România (900 euro).

imobiliare2

În ceea ce priveşte închirierile pe segmentul rezidențial, preţul pe metrul pătrat a rămas aproape neschimbat în majoritatea statelor.

Astfel, în România acesta se situează la cca. 5 euro/mp, la acelaşi nivel ca şi la finele lui 2015. Cele mai mari valori sunt înregistrate în Elveţia (17 euro/mp), Olanda (13 euro/mp), Franţa (12,6 euro/mp) şi Finlanda (12,5 euro/mp). La polul opus se află Turcia – 2,27 euro/mp, Grecia – 4,2 euro/mp, Italia –  cca. 5 euro/mp şi România, cu 5 euro/mp.

imobiliare3

1.908 euro/mp, preţul mediu plătit de un european pentru o locuinţă

Studiu a mai evidenţiat că piaţa imobiliară din Europa este extrem de diversificată, existând diferenţe majore de la ţară la ţară. Cu toate acestea, sigurul numitor comun la nivelul Europei este reprezentat de nivelul minim istoric al ratelor de dobândă la creditele imobiliare, fapt ce a determinat o creştere a cererii la nivel rezidenţial şi, de asemenea, a preţurilor.

Astfel, în prima jumătate a acestui an, un european a plătit în medie 1.908 euro/mp pentru achiziţia unei locuinţe, 91% dintre locuitorii ţărilor luate în calcul visând la o proprietate. În ceea ce priveşte chiriile, preţul mediu la nivelul Europei s-a situat în perioada analizată la 8,08 euro/mp, pe segmentul rezidențial.

Peisajul imobiliar european, în următoarele şase luni

Piaţa imobiliară locală şi europeană va fi influenţată de schimbări legislative sau alte tipuri de mişcări geopolitice (ex. Brexit).

Astfel, la nivel local, în ceea ce priveşte previziunile pentru următoarele şase luni, se estimează că preţurile pe metrul pătrat, atât la vânzare cât şi la închiriere, vor rămâne stabile, în timp ce legea dării în plată ar putea avea chiar un efect uşor negativ în numărul de tranzacţii. Cu toate acestea, investiţiile pe segmentul imobiliar din România vor fi în continuare la un nivel ridicat, printre cele mai mari din CEE, conform statisticii.

“Economia şi piaţa imobiliară sunt puternic influenţate de situaţia politică din anumite regiuni. Alte influenţe majore sunt determinate de schimbări legislative locale sau europene, cât şi de evoluţiile dobânzilor pentru creditele imobiliare”, a declarat Michael Polzler, Managing Director RE/MAX Europe.

Cu toate acestea, reprezentantul companiei consideră că următoarele şase luni vor aduce o creştere a preţurilor pe segmentul rezindenţial, atât în ceea ce priveşte vânzarea, cât şi închirierea.

 

Tags: , , , , , , , ,
????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????

Impactul Brexit la nivelul mediului de afaceri din România

Conform rezultatelor definitive ale referendumului, 51,9% dintre britanicii care s-au prezentat la vot au optat pentru ieșirea din Uniunea Europeană, numărul acestora fiind mai mare cu aproximativ 1,3 milioane, comparativ cu numărul votanților care au optat pentru rămânerea în UE.

“Deși această decizie naște foarte multe incertitudini, iar impactul indirect pe termen mediu și lung este foarte greu de anticipat, putem aprecia totuși că impactul direct pe termen scurt, în ceea ce privește România este unul limitat”, se arată într-o analiză Coface.

Din punct de vedere macroeconomic, relațiile bilaterale directe între România și UK sunt limitate:

  • Tranzacții comerciale directe limitate: exporturile orientate către UK pe parcursul anului 2015 au fost de 2,4 MLD. EUR, reprezentând 4,4% din totalul exporturilor și doar 1,5% din PIB, în timp ce ponderea importurilor din UK a fost de 2,5% din totalul importurilor, ajungând la 1,6 MLD. EUR în anul 2015;
  • Tranzacții financiare directe restrânse, în condițiile în care investițiile străine directe provenite din UK au reprezentat 2,5% din totalul ISD în anul 2014, în timp ce sectorul financiar este foarte puțin expus către dețineri de capital direct din UK. Într-adevar,  prin scăderea contribuției UK la bugetul Uniunii Europene, sursele de finanțare prin fonduri europene devin mai limitate. Oricum, relativ la situația țărilor din UE, România nu a exploatat eficient aceste resurse, în condițiile în care gradul de absorbție a fost unul oricum moderat.
  • O expunere socială redusă, în condițiile în care numărul cetățenilor români care lucrează în UK este de aproximativ 180.000, conform estimărilor Eurostat, ceea ce reprezintă doar 7% din totalul cetățenilor români care lucrează în străinătate.

Relațiile comerciale și bilaterale directe între România și UK sunt astfel limitate, iar acest lucru se observă și în ponderea redusă a companiilor locale cu acționariat înregistrat în UK. Pentru a delimita aceste companii, au fost considerate următoarele filtre:

  • Companiile respective au depus declarațiile financiare pentru activitatea desfășurată în anul 2015
  • Au cel puțin un acționar persoană juridică sau persoană fizică care este înregistrată cu sediu social/ adresă de domiciliu în UK;
  • Au fost eliminate companiile care înregistrează în structura de capital investitori instituționali cu sediu operațional în UK care nu sunt deținute 100% de către capital provenind din UK (ex: Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare);
  • Nu au fost considerate relațiile de apartenență la mediul de afaceri britanic prin legăturile de management. Cu alte cuvinte, au fost eliminate companiile care înregistrează administrator persoane fizice sau juridice cu sediul în UK, în măsura în care acestea nu înregistrează și cel puțin un acționar provenind din UK.

Astfel, conform înregistrărilor oficiale la Ministerul de Finanțe și Registrul Comerțului, a rezultat un număr de 1.094 de companii locale care înregistrează acționari cu sediul social în UK și îndeplinesc condițiile de mai sus. Acestea reprezintă doar 0,3% din totalul companiilor active din România, dar generează aproximativ 2,2% din totalul cifrei de afaceri a tuturor companiilor înregistrate în România.

Analizând distribuția sectorială în funcție de mai multe criterii, observăm următoarele:

  • 354 dintre acestea nu au înregistrat nicio activitate pe parcursul anului 2015, în condițiile în care nivelul cifrei de afaceri a fost zero, în timp ce încă 248 de companii au raportat un nivel al veniturilor sub 100.000 EUR. Astfel, rămân doar 492 de companii cu venituri peste 100.000 EUR în anul 2015, înregistrând o medie a cifrei de afaceri în acel an de aproximativ 11 MIL. EUR;
  • Durata medie de viață a acestor companii este de 8 ani, în condițiile în care doar 152 dintre acestea au fost înregistrate în ultimii trei ani, și doar 128 de firme au fost înregistrate în perioda 1990-2000. Anul în care investitorii din UK au înregistrat cele mai multe companii noi în România este 2007, respectiv anul aderării în UE, nivel comparabil cu întreaga perioadă 2008-2010, când volumul a scăzut considerabil din cauza efectelor crizei financiare;
  • Cele mai multe companii sunt concentrate în sectoarele de prestări servicii (17%), tranzacții imobiliare (16%); construcții (13%); comerț cu ridicata și distribuție (10%) și IT (8%);
  • În schimb, dacă analizăm dispersia veniturilor la nivel de sector, vom observa câteva industrii diferite. Astfel, veniturile generate de aceste companii sunt concentrate în industria metalurgică (16%), comerț cu ridicata și distribuție (15%), poștă și telecomunicații (14%), IT (12%) și industria alimentară și a băuturilor (7%);
  • Companiile locale care sunt deținute de către investitori provenind din UK au raportat în declarațiile financiare aferente exercițiului 2015 un număr total de 66.637 de salariați, respectiv 2% din totalul locurilor de muncă înregistrate în România în mediul privat. Dintre acestea, cele mai multe sunt concentrate în IT (19%), industria metalurgică (17%), fabricarea produselor textile (13%), industria de mașini și echipamente precum și servicii prestate în general companiilor, fiecare în parte cu o pondere de 8%. Practic, aceste sectoare generează aproximativ două treimi din totalul locurilor de muncă raportate de întreg eșantionul;
  • Având în vedere și specificul obiectului de activitate, cele mai multe investiții pe termen lung finanțate de către investitorii care provin din UK în companiile locale au fost orientate în poștă și telecomunicații, industria metalurgică, industria alimentară și a băuturilor, construcții și tranzacții imobiliare. Practic, aceste 5 sectoare generează aproape 70% din valoarea tuturor activelor imobilizate, indicând astfel și proporționalitatea investițiilor strategice.

Analizând situația financiară a acestor companii, observăm următoarele:

  • Structura de capital a firmelor locale cu acționariat în UK este mai bună decât media înregistrată la nivel național. Astfel, companiile deținute de către investitori din UK înregistrează o îndatorare medie de 70%, comparativ cu media națională de aproape 78%;
  • În ciuda acestui fapt, nivelul mediu de eficiență al acestor companii este foarte scăzut, în condițiile în care profitabilitatea totală este negativă. Astfel, companiile locale, deținute de către investitori care provin din UK, au înregistrat în anul 2015 o pierdere consolidată de 60 MIL. RON. Această situație, corelată cu un grad de îndatorare (finanțări atrase de la bănci, furnizori, stat și entități afiliate) sub media înregistrată la nivel național, implică faptul că firmele respective care au înregistrat pierderi au fost susținute de către acționari prin capitalizarea acestora;
  • În contextul incertitudinilor în creștere cauzate de către Brexit, investitorii care provin din UK probabil nu vor mai putea aloca fonduri suplimentare pentru finanțarea companiilor locale, în condițiile în care acestea din urmă înregistrează pierderi. În acest context, aceste companii vor trebui să treacă printr-un proces de restructurare, iar sectoarele care înregistrează cele mai mari pierderi și vor fi cel mai mult afectate de acest proces sunt (considerăm doar companiile deținute de către investitorii din UK): construcții (-38%), industria extractivă (-30%), agricultura (-24%), industria alimentară și a băuturilor (-24%), tranzacții imobiliare (-19%) și comerțul cu amănuntul (-18%). Sectoarele menționate generează un număr total de aproximativ 6.300 de locuri de muncă, concentrate în 406 companii;
  • La polul opus sunt companii locale foarte profitabile care sunt deținute de către investitorii din UK, sectoarele cu cel mai ridicat nivel de profitabilitate fiind transporturi (17%), industria metalurgică (9%) și fabricarea produselor chimice (6%). Totuși, în condițiile în care gradul de capitalizare al companiilor din sectoarele menționate este foarte ridicat, respectiv 60% (corelat deci cu un grad de îndatorare foarte scăzut, de aproximativ 40%), iar companiile mamă din UK vor avea nevoie de capitaluri pentru stabilizarea problemelor întâmpinate în contextul Brexit, o decapitalizare a acestor sectoare este destul de probabilă, în condițiile în care impozitul pentru dividendele plătite este foarte scăzut, comparativ cu cel înregistrat în trecut. Aceste sectoare generează aproximativ 15.000 de locuri de muncă.

“Investitorii din UK dețin în mod direct doar 1.094 de companii locale, din care doar 492 de firme cu venituri peste 100.000 EUR în anul 2015. Deoarece ponderea veniturilor acestor companii în totalul înregistrat la nivel național nu este decât de 2%, eventuale probleme ale acestor firme nu pot cauza un efect sistemic în rândul economiei private. În schimb, putem vorbi despre anumite riscuri izolate. Astfel, deși aceste companii au un grad acceptabil de capitalizare de 30%, 7 din 10 înregistrează pierderi, iar rezultatul net consolidat la nivel de eșantion este negativ. În acest context, dar și pe fondul incertitudinilor alimentate de către decizia Brexit, investitorii care provin din UK probabil nu vor mai putea aloca fonduri suplimentare pentru finanțarea companiilor locale, în condițiile în care acestea din urma înregistrează pierderi. Astfel, companiile respective vor fi nevoite să se eficientizeze prin măsuri de restructurare în vederea creșterii competitivității”, a declarat Iancu Guda, Director Servicii, Coface România.

 

Tags: , , , , , , , ,
00139566_large

Eşec total al campaniei anti-Cluj de dinainte de Brexit. Sute de antreprenori din UK, gata să vină în Transilvania

Cluj-Napoca a fost ţinta unor mesaje xenofobe, apărute în Olanda, înainte de Brexit: “Cine a transformat visul european într-un coșmar? (Cluj Napoca) România trebuie să plece, nu Marea Britanie!”, scria pe mai multe afişe plasate pe străzile din Eindhoven.

Campania, care ar fi aparţinut unor extremişti maghiari, nu a avut nici pe departe rezultatul scontat. Sute de antreprenori britanici nemulţumiţi de Brexit sunt gata să vină în Capitala Transilvaniei la invitaţiai site-ul „Transylvania Beyond” creat, în week-end, de clujenii Adrian Doncea şi Elena Hurjui. 

00139565_large

„Dacă nu îţi surâde ideea să fii blocat pe o insulă împreună cu Boris & Nigel pentru tot restul vieţii tale, s-ar putea să avem un plan” – aşa arată una dintre reclamele de pe reţeaua de socializare, care face trimitere la site-ul care îi încurajează pe antreprenorii britanici nemulţumiţi de rezultatul referendumului să se mute în Transilvania.

Adrian a făcut apel pe Facebook la companiile din Cluj să ajute la promovarea proiectului.

„30.000 de vizitatori şi peste 100 de emailuri în 48 de ore de la antreprenori şi tineri londonezi interesaţi să vină la Cluj şi să înceapă o companie aici. Totul cu un simplu sait construit în weekend şi 100 euro investiţi din buzunar în Facebook ads. Cluj, chiar nu se găseşte o singură companie care să sponsorizeze o campanie online care să facă saitul mai vizibil şi să aducă antreprenori în oraş? Putem aduna o listă cu câteva mii de antreprenori britanici interesaţi să vină încoace. Hai, Cluj, că nu bate oportunitatea la uşă în fiecare zi!”, a scris Doncea la două zile după ce a lansat site-ul.

Acum, cei doi antreprenori din Cluj primesc un e-mail la fiecare nouă minute de la britanici interesaţi de relocarea în România.

Doncea a enumerat şi o listă de beneficii pe care le-ar avea antreprenorii britanici în Transilvania: talent IT excelent care costă de trei ori mai puţin decât în Regatul Unit, taxe mici, viteză mare a internetului şi o „surprinzătoare” calitate înaltă a vieţii la Cluj-Napoca.

Despre site-ul tinerilor clujeni au scris deja publicaţii mari din străinătate, precum The Guardian sau Business Insider.

52%, adică 17.410.742, dintre britanici au votat pentru Brexit, iar 48%, 16.141.241, pentru rămânerea în Uniunea Europeană. Așa arată datele referendumului de vinerea trecută.

 

Tags: , , , , , ,
2048

Iohannis: Cameron m-a asigurat, în numele Marii Britanii, că românii sunt în siguranţă

Premierul britanic David Cameron l-a asigurat, în numele Marii Britanii, la Bruxelles, pe preşedintele Klaus Iohannis că românii vor putea să rămână şi să muncească şi şi-a cerut scuze pentru incidentele care au avut loc.

“Am primit asigurări de la premierul Cameron, în numele Marii Britanii, nu în nume personal, că românii vor putea să rămână, vor putea să muncească şi şi-a cerut scuze pentru incidentele care au avut loc acolo”, a declarat preşedintele la Bruxelles.

De asemenea, şeful statului a spus că pentru România sunt multe mize, dar că va negocia poziţia foarte bine, principala temă a negocierilor bilaterale fiind poziţia românilor din Marea Britanie.

El a adăugat că David Cameron a confirmat că tabăra Leave nu are niciun plan concret şi că toată lumea a fost surprinsă de rezultat, având în vedere că se aşteptau ca votul să fie pentru rămânerea în Uniunea Europeană.

“Este, din păcate, foarte clar că nimeni nu a avut un plan B. Acest lucru ne arată că toţi s-au aşteptat să se voteze pentru Remain şi au fost surprinşi de rezultat. Chiar premierul Cameron ne-a confirmat că tabăra Leave nu are niciun plan concret”, a concluzionat Iohannis.

 

Tags: , , ,
Harta 3D a Romaniei

CEO Raiffeisen Bank România: După Brexit, România are oportunitatea de a atrage investitori

România se află în faţa unei oportunităţi de a atrage investitorii străini, după ieşirea Marii Britanii din UE, a declarat Steven van Groningen, CEO Raiffeisen Bank România în cadrul conferinţei ZF Bankers 2016, organizată marţi de Ziarul Financiar.

“Investitorii din Marea Britanie sunt în incertitudine, iar această situaţie poate dura unu-doi ani. Eu cred că România ar putea în aceste condiţii să atargă investitorii străini, iar ceea ce îi trebuie este un cadrul legislativ atractiv. Oportunitatea există de mult, problema este că nu reuşim să stabilim un mediu prietenos. În loc să lucrăm pentru acest lucru, noi introducem legi care se aplică retroactiv”, a explicat Steven van Groningen.

Şeful Raiffeisen face referire la legea dării în plată care a intrat în vigoare la finalul lunii mai si care a creat o serie de nemulţumiri în rândul bancherilor.

Tags: , , ,
romania_in_europa_23445567_76062700_19642200

România poate câştiga în urma Brexitului, dacă UE stă pe picioare

„Depăşim momentul. Germania trebuie să îşi asume leadershipul. România poate câştiga dacă UE stă pe picioare, poate atrage investitori“, spun oamenii de afaceri şi analiştii consultaţi de ZF.

KPMG:

Brexitul va afecta semnificativ companiile care au relaţii cu Marea Britanie

Boardurile companiilor trebuie să ia de acum încolo în considerare cum le va influenţa Brexitul din punct de vedere economic, legal şi al reglementărilor, scriu consultanţii KPMG într-o notă transmisă clienţilor vineri, imediat după anunţarea rezultatelor referendumului din Marea Britanie.

Cine va fi afectat?

Fiecare companie angajată în relaţii comerciale sau de investiţii cu parteneri din Marea Britanie sau cu acţionariat britanic va fi afectată de Brexit şi trebuie să adopte o strategie pentru a stabili cum va răspunde din punct de vedere operaţional, strategic şi legal.

Impozite directe

Costurile tranzacţiilor rezidenţilor fiscali români sau britanici legate de impozitare vor putea creşte deoarece directivele UE legate de impozitare nu vor mai avea caracter obligatoriu în Marea Britanie, precum sunt directiva pentru fuziuni în interiorul UE sau directiva părinte-subsidiar care permite unei companii să îşi transfere dividendele dintr-un alt stat fără a plăti impozit în ţara unde compania are sediul.

TVA

Comerţul de bunuri şi servicii dintre România şi Marea Britanie nu va mai fi tratat de acum încolo ca schimb intracomunitar. Importatorii români nu vor mai beneficia de tratament simplificat  la TVA, iar exportatorii români vor fi nevoiţi să achite TVA britanic pentru exporturile lor. UE nu va acorda scutiri de TVA în absenţa aplicării legislaţiei europene.

Taxe vamale

În absenţa unui acord între UE şi Marea Britanie , costurile pentru exportatorii români vor creşte, ceea ce îi va determina să îşi reducă exporturile pe piaţa britanică, iar în acelaşi timp importurile britanice vor deveni mai scumpe şi implicit mai puţin competitive decât produsele concurente din spaţiul european.

Mobilitatea forţei de muncă

Brexitul ar putea pune capăt libertăţii de mişcare între Marea Britanie şi restul statelor din UE, ceea ce obligă companiile să adopte noi politici legate de transferul angajaţiilor între Marea Britanie şi restul UE în linie cu noile politici de migraţie sau să considere relocarea unei părţi a forţei de muncă în alte zone.

Probleme legale, contractuale sau legate de protecţia datelor

Transmiterea datelor va fi problematică în cazul în care Marea Britanie nu va mai fi subiectul regulilor comunitare. Companiile româneşti care fac afaceri cu parteneri britanici vor fi nevoite să îşi revizuiască contractele bazate pe reguli UE pentru a ajunge la zi şi este posibil ca deciziile curţilor europene să nu poată fi invocate în cazuri care implică persoane juridice britanice.

Costuri asociate cu reorganizare structurală

Companiile multinaţionale şi cele româneşti cu afaceri în Regat se vor confrunta cu noi costuri de pe urma unor modificări ale impozitării şi a relocării în alte jurisdicţii.

Alte implicaţii

Printre implicaţiile votului se află posibile fluctuaţii ale cursului de schimb şi impactul lor asupra strategiilor de hedging, impactul asupra ratingurilor, o creştere a costurilor de finanţare, volatilitate bursieră şi capacitatea reglementatorilor de a face faţă situaţiei.

Tags: , , , , ,