Tag Archives: boc

Emil Boc

Băsescu face comparaţie între Boc şi Firea: Unul spune ce a făcut, altul ce o să facă

Fostul preşedinte Traian Băsescu, lider al PMP, a făcut, miercuri seara, pe Facebook, o comparaţie între primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, şi edilul Capitalei, Gabriela Firea, afirmând că, în timp ce primul spune ce a făcut, altul spune zilnic pe toate televiziunile ce o să facă.

”Diferenţe! Ţoapa de Voluntari cumpără autobuze cu motorizare diesel, în timp ce primarul de Cluj cumpără autobuze electrice. Ţoapa de Voluntari o atacă mizerabil pe Angela Ghiorghiu, în timp ce primarul de Cluj aplaudă din sală marii artişti prezenţi la TIFF. Ţoapa de Voluntari vrea să fure ceva din gloria Simonei Halep şi ţine să urce pe podium alături de campioană, în timp ce la Cluj primarul a urmărit-o pe Halep din tribună la FED CUP. Ţoapa de Voluntari ne spune zilnic, pe toate televiziunile ce o să facă, în timp ce la Cluj primarul spune din când în când, ce a făcut. Ţoapa de voluntari bagă tot bugetul primăriei numai în spectacole cu artişti plătiţi regeşte mult peste valoarea lor, în timp ce la Cluj toate marile festivaluri se autofinanţează (Jazz in the Park, TIFF, UNTOLD etc.). Asta este diferenţa între un primar care lucrează pentru comunitate şi o Ţoapă de Voluntari ahtiată după imagine care bagă toţi banii cetăţenilor în propria-i proslăvire”, a scris Traian Băsescu pe pagina sa de Facebook.

El a criticat-o şi luni pe Gabriela Firea, primar general al Capitalei, afirmând că a mers pe Arena Naţională pentru că a vrut să îi flure gloria Simonei Halep şi că merita să fie huiduită.

“Arena Naţională! Înfăşurată în tricolor, Ţoapa de Voluntari, a vrut să fure ceva din gloria Simonei Halep. Mii de bucureşteni au tratat Ţoapa aşa cum merita, fluierături infinite pe Arena Naţională”, a scris, luni, Traian Băsescu pe pagina sa de Facebook.

 Simona Halep a prezentat, luni după-amiază, trofeul de la Roland-Garros pe Arena Naţională, în aplauzele a zeci de mii de persoane, imnul naţional fiind cântat de Marcel Pavel şi Monica Anghel, dar primarul general al Bucureştiului, Gabriela Firea, a fost huiduită.

În momentul în care Primarul Capitalei, Gabriela Firea, şi-a început discursul prin care i-a făcut loc pe scenă Simonei Halep, mii de oameni au huiduit-o la unison. Gabriela Firea şi-a dat seama că nu trebuie să prelungească momentul: “Bun venit, Simona Halep! Te rog să primeşti din sufletul nostru cheia oraşului Bucureşti şi această plachetă ovaţională. Îţi mulţumim pentru tot ce ai făcut!”, au fost cuvintele politicianului, urmate de prima reacţie a Simonei.

“Vă mulţumesc foarte mult că aţi venit aici. Bucuria e chiar mai mare decât pe Centralul de la Paris, vă mulţumesc foarte mult. Nu m-am aşteptat la aşa ceva, e un moment deosebit. Sunt foarte mândră că sunt româncă. Aceste performanţe au venit 100% din ţara noastră. M-am antrenat şi am crescut aici”, a transmis Simona, în aplauzele miilor de fani care i-au scandat numele.

Liderul WTA, Simona Halep, a câştigat primul său turneu de Mare Şlem din carieră, sâmbătă, după ce a învins-o în trei seturi, 3-6, 6-4, 6-1 pe americanca Sloane Stephens, în finala turneului de la Roland Garros.

Tags: , , ,
00172156_large

Bicicletă cu plăcuţe multilingve, parcată în curtea Primăriei Cluj

Asociaţia „Musai-Muszáj” a protestat în centrul Clujului faţă de întârzierile municipalității în a monta plăcuțele multilingve la intrările în oraş. Evenimentul a avut loc la un an de la decizia Tribunalului Cluj prin care primăria a fost obligată să pună inscripţii şi în maghiară la intrările în oraş. 

Andras Bethlendi, membru al Grupului de Iniţiativă ”Musai – Muszaj”, a declarat, miercuri, că Primăria Cluj-Napoca a amplasat doar 4 astfel de indicatoare multilingve în loc de 16 câte ar fi trebuit potrivit unei sentinţe judecătoreşti emisă anul trecut.

”În urmă cu un an am câştigat procesul împotriva Primăriei Cluj-Napoca privind obligarea acesteia de a amplasa inscripţii multilingve la intrările şi ieşirile în oraş, dar sentinţa nu a fost aplicată. Din cele 16 indicatoare multilingve au fost amplasate doar 4, iar noi cerem şi montarea celorlalte 12. Pentru a atrage atenţia asupra acestei cereri, am dus o bicicletă cu o inscripţie multilingvă a municipiului Cluj-Napoca în română, maghiară şi germană din Piaţa Unirii până în parcarea din curtea Primăriei unde aceasta va rămâne până când vor fi amplasate şi restul de 12 indicatoare. Marţi am iniţiat executarea silită a sentinţei de anul trecut şi am notificat Prefectura Cluj despre aplicarea deficitară a unei decizii a instanţei”, a afirmat Bethlendi.

Acesta a subliniat că acţiunea a avut loc cu de Ziua Internaţională a Limbii Materne, când s-a reamintit Primăriei clujene că respectarea drepturilor lingvistice ale comunităţii maghiare şi respectarea sentinţelor judecătoreşti nu sunt opţionale.
Emil Boc spune că “este vorba despre o mică furtună într-un pahar cu apă”.

Este o mica furtună într-un pahar cu apă. După cum puteţi observa, cele mai importante intrări în municipiu, cu cea mai mare vizibilizate şi impact concret au aceste plăcuţe multilingve amplasate. Dacă vă uitaţi la Floreşti, cea mai aglomerată rută din România, are aceste plăcuţe. La fel şi cea dinspre aeroport. La fel la Baciu sau pe Calea Turzii. Mai sunt aici de reglementat câteva probleme şi mă refer aici la intrarea dinspre Chinteni şi la cea dinspre Gheorgheni – Borhanci. Se vor reglementa în perioada următoare. Au fost câteva probleme tehnice care sunt în curs de soluţionare şi vor fi amplate şi aceste plăcuţe”, a declarat edilul Emil Boc în cadrul matinalului Realitatea FM Cluj.

Edilul mai spune că, din respect faţă de tradiţiile oraşului şi pentru comunitatea urbană, în 23 februarie, de ziua de naştere a fostului rege al Ungariei, ansamblul statuar Matei Corvin din Piaţa Unirii va fi iluminat şi pus astfel în valoare.

Primarul Clujului anunţase în 7 aprilie 2017 că Primăria a decis amplasarea de indicatoare multilingve la intrările în oraş în limbile română, maghiară şi germană, dar şi o inscripţie în limba latină care atestă ridicarea la rang de municipiu în perioada romană, în anul 124 d. Hr.

Emil Boc a declarat atunci într-o conferinţă de presă, că decizia a avut la bază propunerea formulată de o comisie de experţi de la Facultatea de Istorie a UBB.

”Pentru a găsi o soluţie la problema indicatoarelor de la intrările în Cluj-Napoca m-am adresat UBB şi am cerut un punct de vedere privind modul de rezolvare care să sublinieze dimensiunea multiculturală, istorică şi europeană a oraşului. Experţii de la Facultatea de Istorie – Ovidiu Ghitta, Mihai Bărbulescu şi Radu Ardevan, propun pentru intrările în oraş indicatoare multilingve cu denumirile în română, maghiară şi germană – Cluj-Napoca, Kolozsvar, Klausenburg, la care se adaugă o inscripţie în latină cu prima denumire de la ridicarea la rang de municipiu, probabil în anul 124 d. Hr – Municipiul Aelium Naponcense ab Imperatore Hadriano Conditum (117 – 138) – care să reflecte dimensiunea istorică din antichitate până în prezent. Aceste denumiri vor fi amplasate pe panouri stardard prevăzute de lege pentru intrările în localităţi şi vom începe demersurile pentru amplasarea acestora”, a spus Boc.

Potrivit acestuia, odată decizia luată, se sting şi conflictele juridice din acest caz după ce Tribunalul Cluj a obligat Primăria Cluj-napoca în luna februarie să amplaseze indicatoare şi în limba maghiară, astfel că municipalitatea nu va depune recurs.

”Primul oraş declarat oficial municipiu pe teritoriul de astăzi al României a fost Clujul. Soluţia găsită este validată ştiinţific şi istoric, este una care uneşte, nu dezbină, am obligaţia să respect trecutul, dar şi să îndrept comunitatea spre viitor, este o soluţie europeană care să consolideze statutul de oraş multilingv, tolerant, paşnic, civilizat. Clujul este un model al artei de a trăi împreună”, a mai spus Emil Boc.

Tribunalul Cluj a decis, în 21 februarie, să îl oblige pe primarul Emil Boc să amplaseze plăcuţe indicatoare la intrările în Cluj-Napoca şi cu denumirea în limba maghiară a oraşului.

Purtătorul de cuvânt al Tribunalului Cluj, Simona Trestian, declarase atunci că magistraţii au admis o cerere de amplasare a plăcuţelor bilingve formulată de Asociaţia Minority Rights.

”Tribunalul Cluj a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Asociaţia Minority Rights în contradictoriu cu primarul municipiului Cluj-Napoca având ca obiect obligaţia de a face. Obligă pârâtul (primarul municipiului Cluj-Napoca – n.r.) la inscripţionarea pe aceleaşi tăbliţe indicatoare a denumirii localităţii Cluj-Napoca şi în limba maternă a minorităţii etnice maghiare. Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare la Curtea de Apel Cluj”, a spus Simona Trestian

Tags: , , , , , ,
index

Numărătoare paralelă: Boc, reconfirmat, PNL, cele mai multe mandate

PNL a câştigat alegerile pentru Consiliul Local Cluj-Napoca cu 50% din voturi şi pentru Consiliul Judeţan Cluj cu 38 de procente, în timp ce Emil Boc a obţinut 68%, potrivit numărătorii paralele a PNL Cluj, informează Agerpres.

De asemenea, PNL ar fi câştigat Primăria oraşului Huedin şi Primăria municipiului Câmpia Turzii, în timp ce PSD ar fi câştigat primăriile municipiilor Turda, Dej şi Gherla.

PNL ar fi obţinut în judeţul Cluj 37 de posturi de primar raportat la 81 de unităţi administrativ teritoriale.

Potrivit sondajului IRES, Emil Boc a câştigat, la Cluj-Napoca, un nou mandat de primar, cu 69,1%. Pe locul al doilea s-ar afla candidatul UDMR, Horvath Anna, cu 10,8%, iar pe locul al treilea, candidatul independent Octavian Buzoianu (8,8%), susţinut de PSD+ALDE, UNPR, PNŢCD, PND şi PRM.

Potrivit aceluiaşi exit-poll realizat de IRES, pentru Consiliul local Cluj-Napoca, PNL ar fi obţinut 55,5%, urmat de UDMR (15,4%), PSD+ALDE (14,3%), iar restul formaţiunilor au obţinut sub 5%.

Tags: , , ,
vile faget

Cum a încercat Primăria să violeze, din nou, Făgetul, cu Boc pozând în fecioară

Primarul Boc și executivul municipalității, ”pentru a veni în sprijinul cetățenilor”, au organizat vineri, 29 ianuarie, o dezbatere publică pentru a lua pulsul pe un subiect foarte sensibil: modificarea Planului Urbanistic General, ce abia a împlinit un an. Generoasa idee a fost publicată pe site acum trei zile, cu referatele și proiectele de modificare, lăsând la finalul unul ”nevinovat”: anularea interdicției de a mai construi în Făget. Ce a urmat: din susținător al noului proiect, Boc a devenit cel mai mare mare critic al propriilor idei. Cum?

Conform proiectului de hotărâre  elaborat de Primărie, se propune modificare Planului Urbanistic General Cluj-Napoca în sensul reintroducerii acceptării construcțiilor de case de vacanță în Făget, cu anumite condiționări, legate de indici urbanistici specifici. Boc a invocat presiunile cetățenilor care au terenuri în zona Făget și care au venit în audiență, apoi multitudinea de plângeri prealabile care atacau noul PUG și dosarele în instanță – nesoluționate, dealtfel – în care unii proprietari cereau revenirea la posibilitatea de a construi în pădure dar și o prevedere a Codului Silvic, care ar permite anumite construcții în pădure.

După ce au propus acestă modificare, reprezentanții executivului Primăriei s-au izbit de o opoziție fermă nu doar din partea societății civile, așa cum era previzibil, dar și din partea celor care au realizat noul PUG, coordonați de arhitectul Adrian Borda, care a precizat că a aflat de intenția municipalității de pe site-ul  acesteia, fără a fi informat în prealabil, a președintelui Ordinului Ahitecților din România, Șerban Țigănaș, ori a urbaniștilor venerabili ai urbei, precum Vasile Mitrea ori Emanoil Tudose.

Brusc, în câteva minute, Boc a uitat că municpalitatea  a propus anularea interdicției legale de construi în Făget, și a devenit cel mai înverșunat opozant al celor ce vor să construiască în pădure, anunțând că acest proiect nu va ajunge pe masa consilierilor. Iată ce l-a determinat pe juristul Boc să se transforme, ca pe vremea comuniștilor ilegaliști, din acuzat în acuzator:

Ce a spus unul dintre inițiatorii revenirii la construcțiile în Făget, arhitectul șef al municipiului, Ligia Subțirică:  ”Un subiect care a fost adus în discuție de către consilierii locali a fost cel legat de faptul că pădurile nu sunt construibile și de faptul că în reglementările Codului Silvic se poate construi până în limita de 5% dintr-o suprafață. Rămâne de văzut cât la sută și din ce suprafață poate fi construibilă și unde să fie amplasată”.

Șeful echipei care a elaborat noul PUG, Adrian Borda a precizat, de la început, că dacă se va ajunge la modificarea acestuia în sensul reluării construcțiilor  în Făget, să se precizeze opoziția sa și a a echipei sale. ”Acest proiect de hotărâre a apărut pe site-ul Primăriei fără știința noastră, cei care am lucrat la elaborarea acestui PUG, ceea ce este o problemă. Din punct de vedere al legalității ar fi câteva lucruri de lămurit: Codul Silvic definește pădurea ca element extravilan. În al doilea rând, în PUG, pădurile din intravilan au fost clasificate ca spații verzi, unde legislația interzice construirea.  (…) Interesul proprietarilor din zonă în dezvoltarea urbană și raportat la principiile dezvoltării durabile nu pot prevala interesului public. O dezvoltare marcată de forța intereselor proprietarilor duce la distrugerea orașelor și dacă analizăm ceea ce s-a construit în ultimii 25 de ani, unde legislația slabă, lipsa de experiență în gestionarea orașului într-un sistem liberal, mentalitățile șamd au condus la o situație extrem de nefavorabilă. Noi am încercat, prin acest PUG, în esență să facem ordine, să aducem modernizarea, am căutat drumul spre revenirea la normalitate. Această permisivitate de a putea construi în anumite condiții și pe terenurile agricole, în anumite condiții și în livezi și în anumite condiții și în păduri generează încă o problemă: introduce o instabilitate a statutului terenului. Asta e grav și deschide o poartă spre arbitrar: unul va reuși să valorifice terenul nu se știe de ce și cum iar altul nu va reuși. Să fim înțeleși, nu există o nevoie de utilizare a acelor terenuri. Această instabilitate legislativă sau de statut a terenurilor mi se pare un defect important, iar în ceea ce privește construcția în păduri, revenim la ideea construcției caselor de vacanță. Ele au funcționat în vechiul PUG cu ce rezultat: toată lumea și-a construit locuințe permanete în Făget. E ridicol să spui că în timpul săptămânii locuiesc în apartamentul din bloc iar de sâmbătă mă mut în palatul din pădure. Prin această reglementare a vechiului PUG, oamenii au vrut să mintă, cu singura consecință că nu își puteau face acolo buletin. Noi am corectat prin noul PUG acest lucru și am spus că realitatea este că acelea sunt locuințe, nu case de vacanță. Acum ce se dorește? Să se reintroducă nevoia de minciună: îmi fac o casă de vacanță în liziera pădurii la 200 de metri de oraș. Să fim serioși: numeni nu vrea o casă de vacanță la câteva sute de metri de locuință”.

Chiar dacă de-a lungul vremii Adrian Borda și președintele Ordinului Arhitecților din România, Șerban Țigănaș, s-au situat pe poziții în care atributul ”antagonic” este elegant dar extrem de moale, de data aceasta Țigănaș a fost trup și suflet lângă echipa PUG, prezentă aproape toată în Sala de Sticlă. Argumentul forte al lui Țigănaș, același ca și al lui Borda: Făget este pădurea minciunii. Șerban Țigănaș: ” Susțin principiile pe care le-a adus acest PUG, care este centrat pe interesul public și încearcă să revolve o serie întreagă de lucruri prin instrumentele sale specifice, pe care le-aș traduce în felul următor: străzi mai largi, mai confortabile și bordate cu verdeață – asta înseamnă servituțiile despre care discutăm și care au șocat pe toată lumea pentru că sunt mai ample decât eram obișnuiți – urbanizare mai coerentă luată pe zone mai ample, astfel încât ca lucrurile ”să se potrivească” unele cu altele, zone protejate care sunt restudiate și de care Clujul are neapărată nevoie considerându-ne și fiind un oraș cu un patrimoniu construit remarcabil. Susțin ce s-a spus aici despre păduri , nu am nimic de adăugat: este clar că ceea ce spune Codul Silvic nu poate poate fi un argument ori un alibi pentru a modifica Regulamentul Urbanistic. Pădurea Făget este, într-adevăr, pădurea minciunilor și trebuie să ne oprim aici. Indiscutabil este împotriva interesului public și aș adăuga faptul că orașul eficient este orașul coerent, orașul care justică transportul în comun, asta fără să însemne zone rarefiate, orașul care justifică utilități și servicii publice, care, din nou, nu se pot aplica în zone rarefiate, deci trebuie să ne limităm la suprafețele pe care le putem gestiona, și sunt, har Domnului!, mii de hectare disponibile pentru construcții în Cluj. Că ele nu aparțin celor care au terenuri în Făget și care și-ar dori sau încearcă să le speculeze este o discuție la latitudinea Consiliului Local. Dar din punct de vedere profesional, urbanistic și științific al gestiunii orașului, acolo, în Făget, nu au clădirile ce căuta”.

dezb faget

Unii dintre cei mai venerabili urbaniști ai Clujului s-au raliat criticilor construirii în Făget.

Emanoil Tudose: ”Să accepți să construiești în mijlocul unei păduri e un sacrilegiu, e împotriva firii, a bunului simț. Poiana face parte din pădure, nu o poți separa și să-i dai altă încadrare. E un artificiu grosolan ca să se poată profita apoi să se încerce edificarea de construcții acolo. Noi avem mii de hectare goale, bune pentru construit și acum vrem să aprobăm Făgetul. Nu se poate”.

Vasile Mitrea: ” Aș vrea să atrag atenția că noi suntem acum deficitari la aceste spații verzi, mă refer la cele puse la dispoziția publicului și mă refer la ceea ce cere norma ecologică pentru o localitate de o anumită mărime, și, ca atare, în acest context mi se pare că a favoriza intervenții, incluziuni în pădurea Făget sau ce se întâmplă cu reducerile de sprafețe din Parcul Est, mi se pare că ne uităm la un tren care se duce”.

Nici din partea societății civile și a ONG-urilor de mediu, propunerea Primăriei nu s-a bucurat de nicio laudă: Radu Mititeanu, președintele Clubului de Cicloturism Napoca: ” Considerăm că avem suficiente alte zone de dezvoltare încât nu credem că este oportun să se faciliteze conversia livezilor și pădurilor în zone de construire. Niciun metru pătrat din Făget nu ar mai trebui transformat în teren de construcție: și așa e grav ce s-a întâmplat în trecut în Făget și momentan nu poate fi reparat. E bine că PUG-ul nou a pus stavilă trendului construcțiilor în Făget și nu ar trebui cedat presiunilor de a continua acel trend”.

De ce a fost nevoie de un proiect de hotărâre care să permită construcțiile în Făget înaintea unei consultări publice și înainte de vreo decizie a instanței? Încearcă să răspundă primarul Emil Boc: ” Noi, ca Primărie, suntem obligați să ținem cont de interesele tuturor cetățenilor Clujului, indiferent de părerea pe care o au. Suntem acționați în multe procese în instanță și au fost multe plângeri prealabile pe această temă și le-am promis celor care au fost în audiență la mine că voi deschide subiectul într-o dezbatere publică să vedem care este poziția și a specialiștilor și a altor oameni din Cluj pe acest subiect. Ați văzut astăzi punctul de vedere, Primăria a respins categoric orice fel de astfel de inițiative până în acest moment, am respins toate plângerile prealabile, avem acțiuni în instanță, e o dispută între a aplica prevederile Codului Silvic, care spun că se poate într-o limită de 5% și poziția fermă a Primăriei de a nu aplica deloc”.

Doar că ”poziția fermă a Primăriei de a nu aplica deloc Codul Silvic” (și de a respecta prevederile Planului Urbanistic General votat în urmă cu un an) a dus la un proiect de hotărâre care să anuleze interdicțiile de construire din Făget. Astfel că insistăm cu întrebarea: ”De ce un proiect de hotărâre care să permită construcțiile în Făget apare înaintea unei dezbateri?”. Emil Boc: ”Nu puteam organiza o dezbatere publică dacă nu aveam un proiect de hotărâre care să fie incident. În urma dezbaterii publice, proiectul urmează să fie înaintat Consiliului Local. Dacă l-aș fi înaintat direct Consiliului Local ar fi avut temei temerile Dvs.”.Q.E.D.

(Titus CRĂCIUN)

(sursa main foto: casapitas.ro)

Tags: , , , , , , , , ,