Tag Archives: BNR

bnr

Propunerea de majorare a accizelor la carburanţi: AVERTISMENTUL Băncii Naţionale

Guvernul vrea să facă rost de 1 miliard de lei până la finalul acestui an, majorând accizele la carburanţi, începând cu 1 septembrie.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, nu vede cu ochi buni majorarea accizelor la carburanţi, începând cu 1 septembrie, anunţată de Guvernul Tudose, avertizând că există riscul să împingă inflaţia în sus.
“Ne va afecta, va împinge inflaţia în sus. Deocamdată nu am introdus-o. E o discuţie, încă. Am precizat de mult că introducem în prognoză informaţii care au un grad ridicat de certitudine, nu discuţiile. Discuţiile le lăsăm la capitolul ‘discuţie'”, a declarat Isărescu.
Avertismentul său vine în contextul în care Banca Naţională a României a revizuit în sus prognozele de inflaţie pentru următoarea perioadă, noua prognoză pentru decembrie 2017 fiind de 1,9% (+0,1 punce procentuale faţă de prognoza anetrioară), iar pentru decembrie 2018 – de 3,2% (+0,1 pp).

Pentru termenul iunie 2019, prognoza de inflaţie a BNR este 3,5% „la taxe constante”, în sensul că ar putea fi atinsă această valoare dacă fiscalitatea nu va influenţa preţurile.

„Din ce în ce mai puţine preţuri scad şi, în acelaşi timp, din ce în ce mai multe preţuri cresc, arată indicele de difuziune”, a spus Mugur Isărescu, la conferinţa de prezentare a Raportului asupra Inflaţiei.

„Presiuni în sus asupra inflaţiei vin atât din politica fiscală, cât şi din preţurile administrate, în special la energie”. De asemenea, „presiuni şi de pe piaţa forţei de muncă, dar şi din importuri, unde preţurile nu mai scad. Costurile cu manopera, dar şi cele cu materia primă, merg în sus”, a mai arătat guvernatorul.

Guvernul vrea să facă rost de 1 miliard de lei până la finalul acestui an, majorând accizele la carburanţi, începând cu 1 septembrie.

Astfel, printr-un proiect de ordonanţă de modificare a Codului Fiscal, se propune revenirea la nivelul accizelor din 2016.

Potrivit unui proiect de ordonanţă pentru modificarea Codului Fiscal, accizele pe motorină vor creşte cu 24,9%, iar cele pe benzina fără plumb cu 22,8% de la 1 septembrie. Transportatorii spun că această majorare se va transmite automat în tarife şi ameninţă cu proteste.

Documentul susţine că nivelurile actuale ale accizelor practicate în România sunt foarte aproape de limita minimă prevăzută de legislaţia Uniunii Europene.

Astfel, printr-un proiect de ordonanţă de modificare a Codului Fiscal se propune revenirea la nivelul accizelor din 2016. Guvernul explică că nivelul încasărilor a scăzut considerabil în primul semestru al anului în curs după eliminarea supraccizei, dar şi reducerii TVA, măsuri de altfel promise de PSD în campania electorală.
Mai exact, actul normativ prevede majorarea taxelor pentru carburanţi. Astfel, până la finalul anului, se propune ca acciza la benzină cu plumb să fie 3.022,43 lei/tonă, respectiv 2.327,27 lei/1.000 de litri, faţă de momentul prezent în care valoarea acesteia este de 2.530 lei/tonă şi 1.948,23/1,000 de litri. În cazul benzinei fără plumb, acciza ar urma să fie, de la 1 septembrie, de 2.643,39 lei/tonă, respectiv 2.035,40 lei/1.000 de litri. În prezent, taxele sunt de 2.151,13 de lei/tonă şi 1.656,36 de lei/1.000 de litri.
În cazul motoriniei acciza va fi de 2.245,11 lei/tonă, respectiv 1.897,08 lei/1.000 de litri. Valoarea actuală este de 1.796,53 de lei/tonă, respectiv 1.518,04 de lei/1.000 de litri.
Din calculele Guvernului, până la finalul anului, din această majorare, la bugetul de stat ar intra 1,141 de miliarde de lei. Prin derogare de la prevederile Codului Fiscal, noile taxe vor intra în vigoare de la 1 septembrie.
Liderul ALDE Călin Popescu Tăriceanu a precizat, marţi, că este la curent cu propunerea de majorare a unor accize, el dând asigurări că majorarea acestora se va resimţi într-o măsură „nesemnificativă” în preţul la pompă, întrucât aceasta a fost discuţia dintre ministerul de Finanţe şi operatori.
Tags: , , , ,
bnr

BNR a decis, vineri, menținerea dobânzii de politică monetară la 1,75% pe an

Banca Națională a României (BNR) de decis, vineri, în cadrul ședinței Consiliului de Administrație (CA), menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută pe an, potrivit unui comunicat de presă al instituției.

De asemenea, în cadrul aceleași ședințe, s-a hotărât gestionarea adecvată a lichidității din sistemul bancar, precum și păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Detalii despre deciziile CA vor fi oferite de către Guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, în briefingul de presă organizat vineri la sediul BNR, începând cu ora 15:00.

Tags: , ,
isarescu_foto_jurnalul.ro

Isărescu, despre impozitul pe cifra de afaceri: Nu cred că a plecat de la noi

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, susține că ideea impozitului pe cifra de afaceri nu ar fi plecat de la reprezentanți ai BNR, iar presa ar trebui să caute răspunsul la Guvern.

“Ideile, impozitul pe cifra de afaceri, de exemplu în Statele Unite se numește “sales tax”, deci impozit pe vânzări, e în orice carte de “economics”. Deci ce face, cenzurăm idei sau…? Nu știu dacă a plecat de la ei, dar dumneavoastră puteți să îi întrebați pe cei de la Guvern. Impozitul pe cifra de afaceri este un impozit care este în anumite țări ale lumii. Eu nu spun că este bine sau este rău. Eu vă spun că discuția pe tema aceasta că este o idee care a plecat de la cineva de la Banca Națională, ce valoare are dacă ar fi plecat de la cineva de la Banca Națională? Niciun fel de valoare. Important este cine o receptează și cine vrea să o pună în practică, dacă o receptează cineva și dacă vrea să o pună în practică. Întrebarea pe care mi-o puneți mie trebuie să o puneți celor de la Finanțe, nu Băncii Naționale și nu cred că a plecat de la noi, dacă vreți să vă răspund direct. Ce facem? Punem cenzură pe mintea oamenilor sau îi întrebăm de ce gândești așa și nu gândești altfel? Nici nu știu dacă e de stânga sau de dreapta o asemenea idee”, a explicat Isărescu, întrebat dacă ideea impozitului pe cifra de afaceri a plecat de la reprezentanți ai BNR.

De asemenea, acesta a afirmat că toată amplitudinea care s-a dat acestei “speculații” i se pare că este una politică. Guvernatorul BNR a mai precizat că nu i se pare un lucru rău dacă experți din cadrul băncii sunt consultați de un guvern sau altul.

“Avem un Comitet de Politici Macroeconomice și nu am discutat încă în acel Comitet, în mod concret, nu am avut un subiect despre politicile fiscale. Asta cu atât mai mult arată că politica fiscală trebuie să o discutați la Ministerul de Finanțe și la Guvern. Când va veni timpul, probabil că ședința următoare când va fi prin luna august, vom scrie în comunicat și atunci putem să avem un punct de vedere la care a lucrat și Banca Națională, ca instituție. Nu uitați că la Banca Națională lucrează sute de specialiști. Ei sunt neutri în manifestarea lor publică, sau încearcă să fie neutri, dar sunt specialiști care pot să aibă o înclinație de stânga, de dreapta, de centru. Este absolut firesc, așa se întâmplă toate băncile centrale”, a adăugat Isărescu.

Potrivit noului Program de Guvernare, impozitul pe profit ar putea fi înlocuit cu un impozit pe cifra de afaceri în două sau trei trepte începând de anul viitor.

Tags: , , ,
bani ron

BNR – tensiunilor politice asupra cursului valutar: Leul s-a depreciat cu doar trei bani în patru zile grele pe o piaţă valutară stabilă

Criza guvernamentală şi-a arătat colţii joia trecută şi, potrivit unui mai vechi obicei, unul dintre primele efecte au fos căutat pe piaţa valutară. Gest firesc, desigur, pentru că e vorba de o piaţă vie şi sensibilă, care nu putea să rămână inertă într-un astfel de moment. Şi n-a rămas. Cursul leu-euro a reacţionat prompt.

Criza guvernamentală şi-a arătat colţii joia trecută şi, potrivit unui mai vechi obicei, unul dintre primele efecte au fos căutat pe piaţa valutară. Gest firesc, desigur, pentru că e vorba de o piaţă vie şi sensibilă, care nu putea să rămână inertă într-un astfel de moment. Şi n-a rămas. Cursul leu-euro a reacţionat prompt.

Întrebarea este cum a reacţionat. Joi 15 iunie, faţă de miercuri, leul s-a depreciat cu doi bani. De la 4,56 lei pentru un euro la 4,58. Probă de reacţie moderată. Şi care, în niciun caz, nu justifica alarma trasă de numeroşi comentatori tv, cum că… piaţa valutară se prăbuşeşte.

Or, nu doar că nu s-a prăbuşit, dar nici măcar nu s-a destabilizat. În următoarele zile bancare – vineri 16 iunie şi luni 19 iunie – cursul a rămas nemodificat. Marţi 20 iunie însă, când la ora 13 Banca Naţională a comunicat cursul pe care l-a calculat, cuvântul prăbuşire a revenit în agitaţia publică. O prăbuşire cu… un singur ban.

Dar să trec la analiză. O judecată sănătoasă – şi serioasă – nu admite verdicte pe baza analizei unei perioade de patru zile bancare. E nevoie să fie analizate serii lungi de fapte şi de cifre.

Să vedem totuşi ce s-a întâmplat marţi 20 iunie. Voi nota că în toată zona noastră, pe pieţele valutare vecine, monedele locale s-au depreciat. Şi nici măcar nu se poate spune că deprecierea de la noi a fost mai drastică decât deprecierea lor. Deprecierile altor monede regionale au atins chiar cote relativ mai mari: 0,32 la sută în Polonia, 0,21 în Ungaria şi 0,48 la sută în Cehia, în timp ce căderea leului a fost de 0,21 la sută. Poate fi însă relevantă o singură zi? Fireşte că nu. Şi nici comparaţia cu ţările vecine nu e relevantă pentru reacţia pieţei noastre la criza guvernamentală. E prea devreme pentru concluzii.

Şi totuşi, de nenumărate ori în aceste zile am fost întrebat dacă Banca Naţională va interveni în zilele următoare. Întrebarea nu are răspuns. Vocile de la BNR vor repeta plictisitor: „Nu comentăm intervenţiile de pe piaţa valutară”. Nu din secretomanie. Motivul e altul: pentru a nu influenţa piaţa; sau, mai exact, pentru a n-o deruta. Adevărul este că nicio bancă centrală nu-şi comentează intervenţiile pe piaţa valutară.

Citeşte articolul complet pe ZF

 

Tags: , , ,
bnr

Cluj şi Bucureşti, cele mai fierbinţi pieţe imobiliare. Avertismentul BNR

BNR a introdus în raportul oficial de stabilitate financiară a României din mai 2017 “riscul unei accelerări a preţurilor imobiliare”, căruia i-a dat culoarea galbenă, adică un risc sistemic redus.

Raportul oficial a fost trimis la toate instituţiile statului începând de la Preşedinţie, Guvern până la DNA, DIICOT, SRI, SIE, după cum a spus guvernatorul Mugur Isărescu. Nimeni nu prea a înţeles de ce a vrut guvernatorul să precizeze public acest lucru.

Creşterea preţului imobiliarelor din ultimii doi ani este un risc, un început de risc? Cum poţi să judeci acest lucru? Pentru cine este un risc? Pentru cumpărător, pentru bancă, pentru dezvoltator, pentru BNR? Cine ar trebui să spună dacă preţul unui apartament este prea mare sau nu? Sau dacă cel care îl cumpără cu un credit de la bancă şi-l poate permite sau nu, nu pe condiţiile actuale, ci pe dinamică?

Dacă ne uităm la preţurile actuale ale apartamentelor din Bucureşti şi din Cluj – cele mai fierbinţi pieţe, care au crescut cu 10-30% în ultimii 2-3 ani – şi comparăm cu perioada de boom, ele sunt în continuare sub anii 2007-2008, cu 30-40% mai mici faţă de vârf.

În 2007-2008, un apartament de 2 camere în Bucureşti se tranzacţiona undeva între 80.000-110.000 euro. Acum, se tranzacţionează între 50.000-70.000 euro.

În 2007-2008, salariul mediu net pe economie era de 1.042-1.282 lei, Bucureştiul având cu 20% mai mult peste media naţională. Cursul era la 3,1-3,5 lei pentru un euro.

În 2016-martie 2017, salariul mediu net pe economie este în jurul a 2.300 de lei, iar în Bucureşti este între 2.800-3.000 de lei net. Cursul este la 4,5-4,57 lei pentru un euro.

Deci cei care cumpără acum un apartament, cu salariul mediu de acum şi cu preţurile de acum, sigur sunt într-o poziţie mult mai bună decât cei care au cumpărat în perioada de boom 2007-2008. Plus că cele mai multe împrumuturi imobiliare se dau acum în lei şi mai puţin în valută.

Care sunt punctele vulnerabile/riscurile de acum? Ce nu mai reprezintă un risc?

Este bine să faceţi un calcul pornind nu de la situaţia actuală, ci de la ce s-ar putea întâmpla în viitor, având în vedere că la un moment dat dobânzile la lei sau euro vor creşte, cursul leu-euro va creşte, salariile nu vor mai creşte şi s-ar putea să fiţi într-un sector unde se fac disponibilizări şi să nu vă mai puteţi găsi un job cu acelaşi nivel salarial în alt sector.

Banca, aşa cum s-a întâmplat în 2005-2008 cu creditele în franci elveţieni, în euro, cu acceptarea preţurilor mari ale apartamentelor, nu vă prezintă simulări pesimiste, ca să nu vă alunge din bancă şi să vă determine să nu mai luaţi credite.

Dacă vă încadraţi acum la condiţiile actuale de pe piaţă – salariu, dobânzi, preţul apartamentelor -, orice bancă vrea să vă dea credit, nu să nu vă dea pentru că vine o eventuală criză şi vrea să vă protejeze.

Ţineţi minte că banca nu vă protejează pentru eventualele schimbări de situaţie, pentru că altfel nu ar mai da credite.

O analiză argumentată a riscurilor poate fi citită în articolul complet de pe ZF.

Tags: , , , ,
zona-euro

BNR a calculat averea românilor. De peste zece ori mai mică decât cea a unui european din zona euro

Activele imobiliare au în continuare cea mai mare pondere în structura avuţiei nete a românilor, cu toate că tendinţa a fost descendentă faţă de anii de boom economic.

Fiecare român are în medie o avu­ţie netă de aproximativ 11.000 de euro, de peste zece ori mai mică decât un european din zona euro, în timp ce datoria pe persoană ajun­ge în România la circa 1.400 de euro, po­trivit datelor BNR din Raportul asupra sta­bilităţii financiare 2017.

Potrivit Ziarului Financiar, avuţia netă a populaţiei a continuat ten­din­ţa ascendentă începută în anul 2012, iar în pe­rioada septembrie 2015-septembrie 2016 a avan­­sat cu 9%, până la peste 1.000 mld. lei (cir­ca 220 mld. euro). Saltul avuţiei a fost deter­mi­nat în principal de creşterea acti­ve­lor nefinan­cia­re, cu peste 11%. În 2015, avu­ţia netă a popu­laţiei crescuse cu 7,1% faţă de anul anterior.

Activele financiare nete, calculate ca diferenţă între activele financiare şi pasivele financiare (datorii), au urcat în ultimii ani de aproximativ trei ori, de la 126 miliarde lei în 2009. Activele nefinanciare au avut o con­tri­bu­ţie importantă la dinamica pozitivă a ave­rii ne­te, valoarea acestora crescând cu 11,3% în pe­rioa­da analizată, susţin specialiştii de la BNR.

Activele imobiliare au în continuare cea mai mare pondere în structura avuţiei nete a românilor, cu toate că tendinţa a fost descen­dentă faţă de anii de boom economic, scăderea fiind determinată de ajustările de preţ înregistrate în anii de criză.

Nivelul activelor imobiliare ale populaţiei era anul trecut de aproximativ 700 miliarde lei. În 2009, nivelul depăşea 700 miliarde lei, iar în 2007, activele imobiliare ale populaţiei urcaseră la un maxim de 948 miliarde lei.

Citeşte continuarea pe ZF.ro

Tags: , , , ,
ce-spune-mugur-isarescu-despre-cfr-marfa

Isărescu, către bănci: Cultivaţi-vă clienţii, ieşiţi din litigii şi reporniţi creditarea!

Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a declarat luni că băncile trebuie să recâştige încrederea clienţilor şi să repornească creditarea. Acesta a avertizat că un număr mare de litigii în instanţă cu clienţii le vor obliga să-şi majoreze capitalul conform normelor UE.

Situaţia macroeconomică a ţării este printre cele mai bune din ultimii 27 de ani, dar există riscuri mai mari, a afirmat Isărescu, luni, în cadrul Forumului Pieţei Financiare, organizat de Asociaţia Română a Băncilor, eveniment la care a participat şi prim-ministrul, Sorin Grindeanu.

Discursul susţinut de Mugur Isărescu, guvernatorul BNR:

“Cum am putea să caracterizăm situaţia economico-financiară a României? Nu am văzut niciodată, în 27 de ani, o situaţie macroeconomică mai bună, dar nici riscuri mai mari. Nu este o contradicţie, nu este un conflict. Riscul unei căderi este mai mare şi efectele sunt mai mari, atunci când ajungi acolo sus. Trebuie să ne asumăm riscuri cu o prudenţă mai mare. Sunt riscuri mai mari, pe care trebuie să vă luaţi inima în dinţi şi să le administraţi mai bine. Situaţia financiară a băncilor s-a întărit. Se poate vorbi de un restart al creditării. Am putea gândi astfel: cu un mix chibzuit de politici pe care ne străduim să îl asigurăm, modul de creştere economică ar putea fi preluat de creditare. După o criză financiară reluarea creditării nu se face prima, iar creşterea nu se face pe creditare. Faptul că am avut în ultimii ani o descreştere a intermedierii financiare nu este departe de un scenariu financiar european şi mondial. Pe măsură ce politicile fiscal bugetare şi monetare vor deveni mai puţin stimulative, creşterea se va putea face pe creditare. Însă trebuie să vedem care este starea sistemului financiar-bancar. Băncile nu pot lucra în afara credibilităţii. Şi chiar dacă vă supăraţi, trebuie să vă recâştigaţi credibilitatea care s-a erodat în ultimii ani. Depăşirea crizei din România s-a făcut fără ca vreo bancă să apeleze la ajutoare fiscale. În România numai acţionarii au majorat capitalul. În prezent, solvabilitatea băncilor este foarte mare, circa 18%. Economisirile din România sunt mai mari decât creditele date de bănci, în România. Aveţi exces de lichiditate şi stabilitatea cursului. Mare lucru! Dobânzile sunt scăzute. Nu se mai poate spune că avem un credit scump şi cu toate acestea creditul nu zburdă. Înseamnă că alţi factori îi împiedică.

Un alt factor este curăţirea portofoliului de creditele neperformante. În total porfofoliul s-a dus la circa 6%. Şi avem o structură mai sustenabilă a creditului- mai puţin credit în valută şi mai mult în lei. Am scăpat de riscul creditului în valută luat de oamenii care aveau veniturile în lei, fără să-l omorâm. Am scăpat fără a elimina creditul în valută fiindcă, de exemplu, exportatorii au venituri în valută.

Avem o problemă la creditul în valută – marile companii din România, de regulă, se împrumută din străinătate. Şi avem două cifre care se bat cap în cap: datoria privată foarte mare şi creditul neguvernamental foarte mic.

Ce avem de făcut? Fiţi mai activi! Trebuie să recâştigaţi încrederea publicului mai ales după aceste campanii. Nu vă aşezaţi pe o ureche că aşa este peste tot în lume. A fost o perioadă grea, de criză financiară, când sistemele financiar bancare au fost criticate. Şi aici educaţia financiară este importantă. Educaţia financiară trebuie să înceapă chiar cu noi, cu bancherii, cu omul dumneavoastră de la ghişeu. Dacă omul de la ghişeu este supraîncărcat, prost plătit, vă daţi seama ce mesaj trimitem. De asemenea, cultivarea clientului.

Dacă nu aveţi profitabilitate, normele UE vă cer să întăriţi capitalul. Numai din plăţi şi schimburi valutare nu aveţi cum să faceţi profit. Trebuie să daţi credite! Trebuie să daţi credite mai multe şi în condiţii de prudenţă. Adică trebuie să vă cultivaţi clienţii. Să nu-i mângâiaţi pe creştet, dar nici să nu le întoarceţi spatele. Mulţi clienţi nu sunt bancabili. Fiindcă legea societăţilor comerciale a rămas la nivelul anului 1991. Direcţia este clară- trebuie să mergem către IMM, dar acestea sunt slab capitalizate. Este o capcană. Regulile fiscale trebuie să fie mult mai clare.

O altă problemă- ieşiţi din capcana litigiilor în instanţă. O bancă care are prea multe litigii trebuie să-şi majoreze capitalul, conform normelor europene. Trebuie să găsiţi metodele de a negocia cu clienţii. Normele UE sunt făcute astfel încât să nu mai puteţi sta cu spatele la clienţi.

Trebuie să clarificăm lucrurile, domnule prim-ministru, în ceea ce priveşte cadrul legal al activităţii bancare din România. Cine se ocupă de protecţia cumpărătorului de servicii financiar-bancare? Ţările în care banca centrală se ocupă de protecţia cumpărătorului de servicii financiar-bancare sunt cele în care banca centrală nu se ocupă de supraveghere. Noi trebuie să cerem băncilor să recupereze banii şi să nu dea credite imprudente. Aici trebuie clarificări. Altfel se ajunge la dominaţia unor idei total hazlii: bănciile sunt imorale etc. Băncile nu sunt societăţi de caritate. Ele dau credite ca să obţină banii înapoi. Cum să duci banii de la deponenţi către creditare? Europa se îndreaptă către modelul anglo-saxon: scăderea rolului băncilor şi creşterea rolului pieţelor de capital”.

Tags: , , , ,
isarescu_foto_jurnalul.ro

Isărescu: Bugetul pentru 2017 este unul ambiţios, mai ales pe partea de venituri

Bugetul de stat pe anul 2017 este ambițios pe partea de venituri, iar pe partea de cheltuieli este optimist, având în vedere cum s-au efectuat acestea în anii precedenți, a declarat, marți, guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu.

“Am analizat proiectul de buget. Din punctul de vedere al stabilității prețurilor și stabilității financiare, un buget care are un deficit mai mic de 3% ne ajută. Ajută politica monetară. Ne-am uitat și la construcția bugetară și cred că acest buget este unul ambițios, mai ales pe partea de venituri. Pe partea de cheltuieli, cred că bugetul este mai degrabă optimist, având în vedere maniera în care s-au efectuat cheltuielile în anii precedenți”, a afirmat Isărescu.

În ceea ce privește protestele din ultimele zile, guvernatorul BNR a atras atenția asupra faptului că instabilitatea și tensiunile politice nu ajută la stabilitatea monetară și financiară.

“Instabilitatea și tensiunile politice nu au cum să ajute în bine stabilitatea monetară și financiară, dar, ca să citez o publicație, după câte vedeți, economia își vede de treabă, dar nu trebuie să o punem la încercare!”, a avertizat Mugur Isărescu.

Proiectul bugetului de stat pe 2017 a fost adoptat marți de plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului.

Bugetul pentru 2017 se va încadra în ținta de deficit de sub 3% din PIB, a declarat, luni, prim-ministrul Sorin Grindeanu, în deschiderea ședinței plenului reunit al Camerei Deputaților și Senatului.

“Bugetul anual este, cu siguranță, un moment important pentru România, pentru Guvern și pentru Parlament, deoarece sunt prioritizate toate proiectele și toate programele publice pe termen scurt și mediu. Este poate singurul moment în care semnificația cuvintelor din declarațiile politice este înlocuită cu realismul rece al cifrelor din proiectul legii bugetului de stat și al asigurărilor sociale. Putem astfel contribui la îmbunătățirea calității vieții românilor în 2017 fără a pretinde însă că mulțumim pe toată lumea. Proiectul de buget pentru anul 2017 este configurat pe un cadru macroeconomic cu o valoare a PIB de 815,195 miliarde lei și pe o creștere economică de 5,2%. Deficitul bugetar cash este estimat la 2,96% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,98% din PIB cu încadrare în ținta de deficit bugetar de sub 3% din PIB potrivit Tratatului de Maastricht”, a afirmat Grindeanu, în plenul reunit al Parlamentului, la dezbaterile pe proiectul de buget pe 2017.

Potrivit acestuia, veniturile bugetare proiectate pentru 2017 sunt estimate la 254,717 miliarde de lei, respectiv 31,3% din PIB.

“Veniturile din economia internă reprezintă 232,5 miliarde de lei, respectiv 28,5% din PIB, iar sumele de la UE și alți donatori sunt estimate la 22,3 miliarde lei, dintre care 12,4 miliarde lei pe politică agricolă și 9,9 miliarde de lei pe politică de coeziune și alte programe. Cheltuielile bugetare sunt estimate la 278, 817 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 34,2% din PIB”, a precizat premierul.

Tags: , , , , ,
Plata cu lei

BNR: „Criza în România nu s-a încheiat, suntem încă în tranziţie”

Criza demarată „cu o recesiune” în 2008-2009 nu s-a încheiat nici astăzi, chiar dacă economia românească „goneşte cu cea mai mare viteză din Europa”, România fiind încă în tranziţie, a declarat miercuri Adrian Vasilescu, consilier al Guvernatorului BNR.

„Criza nu cred că s-a încheiat. Faza de declin economic s-a încheiat, dar pentru noi nu începe o fază de avânt, ci una de tranziţie. Aşa e România, condamnată să fie mereu în tranziţie”, a afirmat Adrian Vasilescu, în deschiderea unei conferinţe pe tema împlinirii a 10 ani de la integrarea României în UE.

„Criza a început cu o recesiune în 2009, apoi am revenit la o creştere economică. România a fost pe locul 6 în UE în 2011-2012, acum am ajuns pe primul loc la viteza de creştere economică. Gonim cu cea mai mare viteză din Europa, dar baza pe care ne sprijinim nu mai e atât de solidă”, a mai spus oficialul BNR.

El a arătat că România, deşi este prima ţară din UE la creşterea economică şi a şaptea economie ca mărime din Uniune, ocupă penultimul loc la paritatea puterii de cumpărare.

 Radu Graţian Gheţea, preşedintele CEC Bank, a declarat la aceeaşi conferinţă că integrarea României în UE a fost benefică, iar prin intermediul instituţiei de credit pe care o reprezintă România a atras fonduri europene în valoare totală de 14 miliarde de lei în aceşti 10 ani.
Tags: , , , ,
isarescu_foto_jurnalul.ro

Isărescu: Ne izbim de lipsa forţei de muncă. Cererea creşte, producţia dă să crească, dar se opreşte în acest obstacol

Cererea internă a fost stimulată peste măsură, lucru care a dus la creşterea importurilor pentru că producţia locală n-a avut timp să acomodeze solicitările. Acum „ne izbim şi de lipsa forţei de muncă”, a declarat joi Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

„Ne izbim, acum, de un lucru care era mai greu de anticipat anterior: nu prea avem forţă de muncă. Cererea creşte, producţia dă să crească, dar se opreşte în acest obstacol”, a spus Mugur Isărescu la conferinţa de prezentare a Raportului asupra inflaţiei.

Potrivit BNR, proiecţia de inflaţie a fost estimată la la -0,4% pentru finalul anului 2016 şi este revizuită în sus, la 1%, pentru finalul anului 2017. „Dacă nu s-ar fi resimţit impactul scăderii TVA, inflaţia la finalul anului 2016 ar fi fost de 1%”, a spus Isărescu.

Ca presiuni inflaţioniste, şeful BNR a indicat factorii externi, cu o incertitudine pe pieţele financiare determinată şi de rezultatele alegerilor din SUA, dar şi de deciziile la nivelul ţărilor exportatoare de petrol, şi factorii interni, cel mai important fiind creşterea consumului.

„Factorii externi împing mai degrabă inflaţia în jos”, a mai spus Mugur Isărescu, arătând că, în schimb, factorii interni trag inflaţia în sus, pe fondul creşterii cererii de mărfuri.

Tags: , , , , ,
de-ziua-ta-florin-georgescu-viceguvernator-bnr-18521434

BNR: Necesarul de recapitalizare al companiilor din România este de 11 miliarde de euro

Necesarul de recapitalizare al firmelor care activează în România se ridică la aproximativ 11 miliarde de euro, din care șase miliarde de euro la companiile private cu capital străin, 4,5 miliarde de euro la societățile private cu capital românesc și 0,5 miliarde de euro la companiile de stat, susține prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Florin Georgescu.

“La nivelul economiei reale, necesarul actual de recapitalizare, pentru a se atinge 50% din capitalul social așa cum prevede legea, este de 11 miliarde de euro, din care șase miliarde la firmele cu capital străin, 4,5 miliarde la firmele private cu capital autohton și 0,5 miliarde de euro la companiile de stat”, a declarat vineri Georgescu în cadrul unei conferințe pe teme de contabilitate.

Oficialul BNR s-a declarat preocupat de situația financiară a societăților comerciale care raportează pierderi financiare de mulți ani la rând.

“Dincolo de blocajul pe care îl produce în economie, decapitalizarea cronică diminuează produsul intern brut, din cauză că pierderea anihilează o parte din valoarea adăugată brută creată de societate în fiecare an”, a subliniat Georgescu.

El a prezentat și datele aferente anului 2015 cu privire la rezultatele financiare ale companiilor românești.

Astfel, din 700.000 societăți, au depus bilanț doar 608.000, adică 85%. Din acestea, 14%, respectiv 84.000, au raportat că au înregistrat un rezultat nul.

“Din cele 524.000 de firme care au înregistrat rezultat negativ sau pozitiv, cele cu profit sunt preponderente, 58%, respectiv 306.000 agenți economici, care au totalizat un profit de 17 miliarde de euro. Din acestea, statul deține numai 720 de firme cu un profit total de două miliarde de euro”, a subliniat reprezentantul BNR.

În opinia acestuia, este îngrijorător faptul că 219.000 de firme, restul de 42%, au înregistrat pierderi de 8,5 miliarde de euro, din care 390 sunt societăți de stat, cu 0,9 miliarde de euro pierdere, și 218.610 sunt companii private, cu un total al pierderilor de 7,6 miliarde de euro.

“Cauzele acestor situații negative sunt multiple și conțin, pe lângă factori obiectivi specifici economiei de piață, numeroși factori subiectivi, care pornesc cu reglementări incomplete din Legea 31 privind societățile comerciale, continuă cu multe breșe în legislația fiscală și includ comportamentele inadecvate ale unor antreprenori”, a mai spus prim-viceguvernatorul BNR.

 

Tags: , , ,
isarescu_foto_jurnalul.ro

BNR a publicat în premieră salariile conducerii executive

BNR a publicat în premieră salariile conducerii executive şi indemnizaţia netă lunară de membru al Consiliului de Administraţie (CA): guvernatorul Mugur Isărescu are un salariu lunar de 42.727 lei, la care se adaugă o indemnizaţie de membru al CA de 18.476 lei.

Florin Georgescu, prim-viceguvernator, are un salariu de 40.430 lei şi o indemnizaţie de membru al Consiliului de Administraţie de 18.313 lei, iar Liviu Voinea, viceguvernator, un salariu lunar de 37.764 lei şi indemnizaţie de membru al Consiliului de Administraţie de 17.103 lei.

În plus faţă de salariul lunar, se acordă anual şi alte venituri, respectiv indemnizaţie de vacanţă – 100% din salariul net lunar, alte drepturi băneşti de maximum 1,6 salarii nete lunare şi o sumă din fondul de participare a salariaţilor la profit – în funcţie de cuantumul fondului constituit potrivit prevederilor art. 43 din Legea nr. 312/2004, fără a se depăşi un salariu net lunar, potrivit BNR.

La încetarea contractului individual de muncă, potrivit prevederilor legale, salariaţii Băncii Naţionale a României beneficiază de o indemnizaţie de pensionare, egală cu 12 salarii, calculată la nivelul ultimului salariu primit, cu condiţia ca salariatul respectiv să fi lucrat, fără întrerupere, minimum 6 ani în cadrul băncii, anterior îndeplinirii condiţiilor legale de încetare a contractului individual de muncă.

Tags: , , ,
isarescu_foto_jurnalul.ro

Guvernatorul BNR şi-a făcut public salariul

Guvernatorul BNR Mugur Isăescu şi-a dezvăluit joi salariul pe care îl primeşte, echivalentul a 13.601 euro.

Isărescu a precizat că nu primeşte pensie. Precizările au fost făcute în contextul apariţiei în spaţiul public al unor informaţii confom cărora Isărescu ar cumula din salariu, bonusuri şi pensie un venit de circa 40.000 de euro.

Tags: , , ,
bogdan-olteanu

Cum a profitat viceguvernatorul BNR de funcția sa pentru a obține sume uriașe de bani

Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție susțin că Bogdan Olteanu a profitat de influența pe care o avea ca al treilea om în stat, pentru a obține sume uriașe de bani, respectiv un milion de euro în schimbul numirii lui Liviu Mihaiu în funcția de guvernator al Deltei Dunării.

“Inculpatul a profitat de influența deținută în baza funcției pe care o deținea pentru a obține sume uriașe raportat la veniturile la care era îndreptățit, ignorând exigențele de etică pe care le presupune calitatea de ales public. Fapta apare cu atât mai gravă având în vedere poziția pe care o deținea inculpatul la momentul săvârșirii statului, cea de președinte al Camerei Deputaților, considerată a treia poziție în ierarhia funcțiilor statului, ceea ce îi permitea să influențeze activitatea a numeroase instituții”, se arată în motivarea judecătorilor, prin care Bogdan Olteanu a fost plasat în arest la domiciliu.

Magistrații mai arată faptele de care este acuzat Bogdan Olteanu reprezintă și acum un pericol pentru ordinea publică, chiar dacă ele au fost descoperite de organele judiciare în luna ianuarie 2016, la aproape 8 ani de la săvârșire, generând și în prezent în rândul societății “puternice reacții negative, care persistă cu aceeași intensitate”.

În opinia instanței, circumstanțele personale favorabile lui Bogdan Olteanu (are un nivel ridicat de instruire, nu are antecedente penale, este integrat în societate) nu poate justifica cercetarea acestuia în libertate sub control judiciar, așa cum a cerut fostul președinte al Camerei Deputaților.

Pe 29 iulie, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins cererea DNA de arestare preventivă a lui Bogdan Olteanu, acesta fiind plasat în arest la domiciliu pe o perioadă de 30 de zile, în dosarul în care este acuzat de trafic de influență.

Bogdan Olteanu este acuzat că, în perioada iulie – noiembrie 2008, în calitate de președinte al Camerei Deputaților, a solicitat și primit de la Sorin Ovidiu Vîntu suma de un milion de euro și sprijin electoral în schimbul numirii lui Liviu Mihaiu în funcția de guvernator al Deltei Dunării.

Tags: , , ,
bogdan-olteanu

Viceguvernatorul BNR, reţinut de DNA pentru trafic de influenţă

Procurorii DNA au anunţat oficial reţinerea viceguvernatorului BNR şi fost preşedinte al Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu, acesta fiind acuzat că a primit un milion de euro pentru efectuarea de demersuri pe lângă membrii Guvernului pentru numirea guvernatorului Deltei Dunării.

Bogdan Olteanu a fost reţinut joi noaptea, după mai multe ore de audieri, fiind acuzat de trafic de influenţă, urmând să fie prezentat instanţei supreme cu propunerea de arestare preventivă.

“În perioada iulie – noiembrie 2008, inculpatul Olteanu Bogdan, în calitate de preşedinte al Camerei Deputaţilor, a solicitat şi primit de la un om de afaceri suma de 1.000.000 de euro şi sprijin electoral, constând în servicii de marketing şi consultanţă, în schimbul efectuării de demersuri pe lângă membrii Guvernului României pentru determinarea numirii unei persoane pe postul de guvernator al Deltei Dunării. Banii au fost remişi de către omul de afaceri, printr-un intermediar, la sediul unui partid politic. Ulterior, ca urmare a diligenţelor depuse de inculpatul Olteanu Bogdan, persoana respectivă a fost numită la data de 18 septembrie 2008 în funcţia de guvernator al Deltei Dunării”, explică procurorii anticorupţie într-un comunicat de presă.

În dosar sunt cercetate şi alte persoane, anunţă DNA. Potrivit unor surse, suma totală pe care ar fi primit-o fost preşedinte al Camerei Deputaţilor ar fi fost de două milioane de euro, jumătate din bani fiind destinaţi unui alt politician.

Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că atât Sorin Ovidiu Vîntu cât şi intermediarul au recunoscut că s-au dat sumele de bani. Aceleaşi surse susţin că la audieri, viceguvernatorul BNR a recunoscut că i-ar fi cerut sprijin lui Vîntu şi că s-au întânit, discutând despre numirea în funcţia de guvernator al Deltei dar nu a recunoscut că ar fi primit bani.

Surse judiciare susţin că există mai mulţi martori care pot confirma faptul că Vîntu i-a dat bani lui Bogdan Olteanu, aceştia fiind deja audiaţi.

Joi, Sorin Ovidiu Vîntu a fost adus de la Penitenciarul Rahova la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru a i se prezenta noile acuzaţii de corupţie, acesta fiind suspectat de cumpărare de influenţă, a precizat avocatul său după audieri.

De la punerea sub învinuire a lui Sorin Ovidiu Vîntu, în spaţiul public au apărut informaţii referitoare la faptul că în dosar ar apărea şi numele lui Bogdan Olteanu şi Călin Popescu Tăriceanu.

În replică, Călin Popescu Tăriceanu a declarat: “Nu comentez zvonuri. Presupunând că într-adevăr numele meu e menţionat într-un fel sau altul în denunţul vreunui arestat, condamnat, anchetat, suspect, inculpat etc, aştept ca, o dată cu apropierea alegerilor, mai mulţi arestaţi, condamnaţi, anchetaţi, suspecţi, inculpaţi etc să facă denunţuri împotriva mea, pentru a obţine promisiunea procurorilor DNA că vor avea parte de un tratament mai indulgent în faţa Legii şi vor rămâne cu banii furaţi, eventual”.

Banca Naţională a României (BNR) anunţă că atribuţiile lui Bogdan Olteanu vor fi preluate de ceilalţi membri ai conducerii executive, precizând că ancheta în care este cercetat Olteanu vizează activitatea acestuia desfăşurată înainte de preluarea mandatului de viceguvernator al BNR.

Tags: , , , , ,
prima-casa-15-ian-2015

Creditele în lei pentru achiziţia de locuinţe au totalizat în iunie 1,1 miliarde de lei

Creditele în lei pen­tru achiziţia de locuinţe au totalizat în iunie 1,1 mlliarde de lei (247 mil. euro), soldul fi­nan­ţărilor ipotecare ajungând la 24,4 miliarde de lei, potrivit datelor BNR.

Deşi soldul a continuat să creas­că, împru­mu­tu­rile ipotecare au înregistrat în iu­nie pri­ma scădere lună la lu­nă din acest an. Astfel, dacă în luna mai fi­nanţările au crescut cu 1,3 miliarde de lei, luna trecută creditele acordate au fost cu 200 milioane de lei mai mici.

În condiţiile în care valoarea creditelor noi acor­date în iunie a fost de 1,1 miliarde de lei şi la o valoa­re medie a unui credit ipotecar de 250.000 de lei (50.000 euro), înseamnă că băn­ci­le locale au vândut circa 4.400 de credite în lei pen­tru locuinţe. Faţă de luna anterioară, nu­mă­rul creditelor ipotecare a scăzut cu aproxi­mativ 800.

Cel mai probabil, cea mai mare parte a cre­ditelor ipotecare acordate au fost prin Prima casă, în condiţiile în care în ultimii ani pro­gramul guvernamental a fost principalul motor de creştere al creditării. Numărul persoanelor fizice care au contractat credite acordate prin programul guvernamental Prima casă de la lansarea acestuia din 2009 şi până în prezent este de peste 159.000, adică aproximativ 90% din totalul clienţilor cu credite ipotecare.

Toţi jucătorii din top zece, care contro­lează aproximativ 80% din piaţă, şi-au înăsprit condiţiile de creditare după legea dării în plată. Băncile dau în prezent populaţiei exclusiv cre­dite ipotecare în lei, iar acest lucru se vede şi în evoluţia stocului finanţărilor în valută, care se sub­ţiază vizibil de la lună la lună. Creditele imo­biliare în valută cumulau 31,4 miliarde de lei (7 miliarde de euro) în luna iunie a acestui an, în scă­de­re cu 9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Tags: , , , , ,