Tag Archives: BNR

isarescu_foto_jurnalul.ro

Isărescu avertizează: Sunt presiuni pe curs, tendinţa de depreciere a leului este mai de durată

Spre deosebire de monedele ţărilor vecine, leul românesc are o tendinţă de depreciere care este de durată mai mare, iar presiunea pe depreciere vine din deteriorarea balanţei comerciale, a declarat joi guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

Tendinţa este spre depreciere, cu cifre mai mici, dar de durată mai mare. Presiunea pe depreciere vine din deteriorarea balanţei comerciale, exporturile cresc cu 9%, importurile – cu 11%, cu 12%. Deficitul comercial – chiar astăzi s-au anunţat datele – a ajuns la opt miliarde de euro, se conturează o problemă. Acoperirea importurilor cu exporturi este tot mai mică, şi asta pune presiune pe curs”, a spus Mugur Isărescu la conferinţa de prezentare a Raportului asupra inflaţiei.

Guvernatorul BNR a mai arătat că avem un excedent de cerere agregată, iar o altă problemă este tensionarea pieţei muncii. „Încrederea în economie este în creştere, ceea ce este un lucru foarte bun, dar aproape totul este pe seama consumatorilor”, a menţionat Mugur Isărescu.

Deficitul balanţei comerciale în primele nouă luni din 2017 a ajuns la 8,8 miliarde de euro, cu 1,9 miliarde de euro mai mare decât cel înregistrat în perioada similară de anul trecut, potrivit datelor publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS). În perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2017, exporturile şi importurile au crescut cu 9,2%, respectiv cu 11,8%, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2016.

Cotaţia oficială afişată joi, la ora 13.00, de Banca Naţională a României, este de 4,6279 lei/euro, după ce euro a depăşit oficial pragul de 4,6 lei şi a ajuns la 4,6198 lei, miercuri.

La debutul şedinţei de tranzacţionare de joi, pe piaţa interbancară, euro a trecut pragul de 4,62 lei, urcând până la un maxim de 4,6357 lei atins cu puţin timp înainte de ora 12.00. Apoi, cotaţiile au scăzut treptat până la nivelul de 4,6300 lei/euro la ora 12.50.

Cotaţia oficială afişată miercuri, la ora 13.00, de Banca Naţională a României a fost de 4,6198 lei/euro, nivel care nu a mai fost atins în ultimii cinci ani şi patru luni, din săptămâna 23-27 iulie 2012, când a fost atins şi maximul istoric de 4,6397 lei.

Dolarul a crescut la 3,9865 lei, joi, de la valoarea de 3,9810 lei, afişată miercuri, de Banca Naţională a României. Marţi, cotaţia oficială afişată de BNR a fost de 3,9746 lei/dolar, iar luni a fost de 3,9564 lei/dolar.

Deprecierea monedei naţionale până peste pragul de 4,6 lei/euro a venit, miercuri, atât pe fondul incertitudinilor fiscale, cât şi al mesajului de relaxare a abordării faţă de cursul de schimb, transmis de banca centrală, declara, pentru MEDIAFAX, miercuri, analistul financiar Claudiu Cazacu.

Referindu-se la posibilele evoluţii în perioada imediat următoare, analistul a arătat că riscurile sunt „mai degrabă spre deprecierea leului decât spre apreciere”. „Tendinţele speculative nu vor duce neapărat la o depreciere ultrarapidă, dar eventualele reveniri sub pragul de 4,6 vor mai fi doar temporare. De acum discutăm de un nou palier al cotaţiilor – între 4,6 şi 4,7 lei/euro”, a mai spus Claudiu Cazacu.

Membrii Guvernului au adoptat, în şedinţa de miercuri, ordonanţa de urgenţă prin care este modificat Codul Fiscal, prevederile urmând să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2018.

În vara anului 2012, puseul de depreciere a leului a avut loc pe fondul unui referendum prin care se cerea suspendarea preşedintelui ţării; acum, revenirea peste pragul de 4,6 lei/euro are loc pe fondul dezbaterii în Guvern a pachetului de măsuri fiscale ce se vor aplica din 2018.

Tags: , , , ,
bancnote

Frisoane în această dimineaţă pentru românii cu credite: Dobânzile urcă iar şi depăşesc un nou prag

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu dobânda variabilă, a a rămas la 1,84%, dar indicii la şase şi la nouă luni au crescut.

Indicele la şase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare, s-a majorat la 2,01%, de la 1,98%, cât a fost cotat miercuri.

Indicele ROBOR la nouă luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, a crescut la 2,06%, de la 2,04%, valoarea înregistrată miercuri.

ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei. Indicele se stabileşte zilnic de BNR ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de zece bănci selectate de Banca Naţională.

sursa: zf.ro

Tags: , , , , , , , , , , , , , ,
ce-spune-mugur-isarescu-despre-cfr-marfa

BNR atenţionează: Datoriile statului au crescut la 45,5% din PIB, în timp ce banii care trebuie să intre la Buget au scăzut la 24,5%

Creanţele financiare ale administraţiei publice, exprimate ca pondere în PIB, au scăzut cu 0,4 puncte procentuale, ajungând la 24,5%, în timp ce angajamentele – datoriile – aceluiaşi sector au crescut la 45,5%, semnalează, într-un raport publicat marţi, Banca Naţională a României (BNR).

„Deţinerile de acţiuni şi alte participaţii ale statului s-au diminuat cu 1,1 puncte procentuale, ajungând la nivelul de 8,8% din PIB. Depozitele administraţiei publice au crescut cu 1,6 puncte procentuale, până la 8,7% din PIB, dar alte conturi de primit au scăzut cu 0,8 puncte procentuale, ajungând la un nivel de 6,1% ca pondere în PIB”, arată BNR în raportul pe trimestrul II privind conturile naţionale financiare.

În acelaşi timp, „angajamentele financiare ale sectorului administraţii publice au crescut ca pondere în PIB, atingând un nivel de 45,5%, faţă de 44,9%. Titlurile de natura datoriei, în lei şi valută, au crescut cu 1 punct procentual, ajungând la un nivel de 29,3% din PIB”.

BNR mai arată că, atât în cazul titlurilor de natura datoriei pe termen scurt, cât şi pentru titlurile pe termen lung, „se constată creşteri pe seama noilor emisiuni de titluri într-un ritm mai accelerat decât răscumpărarea de titluri pe fiecare tip de scandenţă”.

Potrivit BNR, datoriile comerciale (ale statului – n.n.) au crescut cu 0,8 puncte procentuale, până la 7,7% din PIB. Împrumuturile au scăzut cu 1,3 puncte procentuale, reprezentând 7,7% din PIB la finele trimestrului II 2017, „evoluţie datorată rambursărilor faţă de terţi”.

Sectorul administraţiei publice a înregistrat un necesar de finanţare de 0,8% din PIB în trimestrul II 2017, faţă de 0,4% din PIB în trimestrul II 2016, mai arată BNR. Iar subsectorul „administraţia centrală” a înregistrat un necesar de finanţare de 1% din PIB în trimestrul II 2017, faţă de 0,5% din PIB în trimestrul II 2016.

„Administraţiile locale au avut o capacitate de finanţare de 0,2% din PIB în trimestrul II 2017, cu 0,1 puncte procentuale mai mult faţă de trimestrul II 2016”, iar „administraţiile de securitate socială au avut un necesar de finanţare atât în trimestrul II 2017 (0,009% din PIB), cât şi în trimestrul II 2016 (0,003% din PIB)”, se mai arată în raportul băncii centrale, publicat pe site-ul BNR.

Tags: , ,
bnr

BNR ar putea lăsa cursul să se deprecieze până la 4,6 – 4,7 lei/euro (ANALIŞTI)

Banca Naţională a României “va îngădui o depreciere graduală a leului, iar tranziţia spre intervalul de tranzacţionare de 4,6-4,7 se va produce în primul trimestru al anului 2018″, anticipează, într-un raport, analiştii băncii UniCredit.

„Leul este supraevaluat în continuare din cauza intrărilor de capital în scădere şi a majorării costului unitar cu forţa de muncă. Tendinţa de depreciere caracteristică lunilor de toamnă, împreună cu riscurile fiscale şi politice ar putea menţine cursul leu/euro în preajma sau chiar desupra nivelului de 4,6 până la finalul anului”, se arată în raport.

„Suntem de părere că BNR va îngădui o depreciere graduală a leului, iar tranziţia spre intervalul de tranzacţionare de 4,6-4,7 se va produce în primul trimestru al anului 2018, coincizând cu începutul ciclului de majorare a dobânzii de politică monetară. BNR a început înăsprirea monetară prin majorarea dobânzii la facilitatea de depozit cu 25 de puncte de bază până la 0,5% în octombrie şi anticipăm o nouă majorare până la 0,75% în noiembrie 2017”, arată analiştii UniCredit.

Până atunci, „inflaţia anuală ar putea accelera peste 2% din cauza reintroducerii accizei la carburanţi şi a scumpirii energiei electrice şi gazelor naturale, toate reflectate în preţurile plătite de consumatori”. Inflaţia totală şi cea de bază „ar putea depăşi ţinta BNR în ianuarie 2018, din cauza efectelor de bază nefavorabile şi a creşterii preţurilor produselor nealimentare şi serviciilor”. Iar BNR „ar putea reacţiona majorând dobânda de politică monetară de trei ori, până la nivelul de 2,5% în intervalul februarie-mai 2018”, anticipează autorii raportului.

În plus, „creşterea salariilor într-un ritm mai accelerat decât cel al creşterii productivităţii indică faptul că leul ar trebui să se deprecieze în anii următori”.

BNR a majorat dobânda la facilitatea de depozit cu 25 de puncte de bază până la 0,5% în octombrie şi „anticipăm o nouă majorare de 25 de puncte de bază în noiembrie, urmând ca în prima jumătate a anului 2018 să decidă majorarea dobânzii de politică monetară de trei ori”, mai arată analiştii UniCredit.

Tags: , , ,
11_800x533

Evolutie pe 8 ani a indicelui ROBOR pentru creditele Prima Casa. Analiza Fin.Zoom

Indicii Robor si Euribor la 3 luni (3M) intra in componenta dobanzilor variabile la majoritatea creditelor in lei, respectiv in euro, oferite de banci. Acesti indici se actualizeaza in contractele de credit trimestrial (la fiecare 3 luni) la o data fixa (stabilita in fiecare contract de credit).

Ne-am propus sa urmarim cum au evoluat cei doi indici la sfarsit de septembrie in ultimii 8 ani si cum a afectat evolutia lor, rata lunara la un credit Prima Casa in lei. La creditele in euro, am tinut cont si de evolutia cursului lei/euro.

Credite Prima Casa in lei vs. euro: avantaj euro 2009-2012 si in lei dupa 2014

Cei care au luat credite Prima Casa in euro in perioada 2009-2012 au platit pana acum rate mai mici decat daca s-ar fi imprumutat atunci in lei (din cauza valorilor foarte mari a Robor de acum 5-8 ani).
Insa nici euro nu a variat prea mult in ultimii ani (intre 4.2 si 4.6 lei pentru euro) – daca s-ar fi dublat euro (la fel ca CHF-ul), am fi avut aceeasi problema acum la creditele in euro ca la creditele in franci elvetieni.

Din 2013, programul Prima Casa este disponibil doar in lei.

Din calculul FinZoom.ro rezulta ca, daca ar fi putut sa se imprumute in euro in 2014, un consumator ar fi platit pentru acel credit in euro mai mult decat pentru acelasi credit Prima Casa in lei (din acest punct de vedere, masura de a limita programul Prima Casa doar pentru lei in 2013, a fost una buna).

Nu stim insa cum vor varia indicii Robor si Euribor, precum si cursul leu / euro in urmatorii ani, pentru a vedea care credite se pastreaza in avantaj.

Studiu de Caz FinZoom.ro: Credite Prima Casa de 50.000 euro (si echivalent in lei), pe 30 ani

2009: La un credit Prima Casa de 50.000 euro, contractat pe 30 ani, s-au platit rate in 8 ani cu 1934 lei mai mult pentru creditul in moneda nationala, fata de cel in euro.

prima-casa-2009-2017

2012: Diferenta s-a fi redus la doar 593 lei mai mult pentru creditul in moneda nationala, daca aceleasi credite ar fi fost contractate contractate in anul 2012.

prima-casa-2012-2017

2014: Insa, daca ar mai fi fost posibila contractarea de credite Prima Casa in moneda euro dupa 2013, diferenta ar fi fost in defavoarea monedei euro. Pentru asfel de credite contractate in 2014, s-ar fi platit rate lunare cu 138 lei mai mult pentru creditul in euro – deoarece scaderea euribor a fost acoperita de cresterea euro.

prima-casa-2014-2017

Sursa: Fin.Zoom.ro

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
BCR - ATM - LEU NOU

Indicele ROBOR la trei luni a scăzut la 1,79% datorită intervenţiei BNR

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu dobânda variabilă, a scăzut miercuri la 1,79%, faţă de nivelul de 1,80% înregistrat cu o zi înainte, datorită intervenţiei Băncii Naţionale a României (BNR), conform informaţiilor publicate de instituţie.

De asemenea, indicele ROBOR la şase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare, s-a micşorat la 1,87%, de la 1,89% cât a fost cotat pe 3 octombrie.

La începutul lunii septembrie, ROBOR la trei luni era cotat la 0,92%, iar la începutului acestui an la 0,87%.

ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei. Indicele se stabileşte zilnic de BNR ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de zece bănci selectate de Banca Naţională.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a explicat marţi că deciziile privind ROBOR se iau dimineaţa, la ora 11.00, pentru a doua zi, astfel că miercuri se vor vedea efectele deciziilor de marţi. Creşterea de marţi a ROBOR (care a ajuns la 1,8% pentru 3 luni) este efectul deciziilor de luni, de aceea nu a scăzut marţi.

„Au fost mai mulţi factori care s-au suprapus accidental, dar am mai spus şi anterior că creşterea dobânzilor este inevitabilă. Mişcările acestea bruşte vor fi evitate, prin asigurarea de lichiditate de către banca centrală. Veţi vedea că aceste creşteri se vor atenua la fel de repede cum au apărut (…) dobânzile se vor plimba în jurul a 1,75%”, a mai spus Isărescu despre ROBOR.

Ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, a participat, marţi, la o şedinţă cu directorii executivi din BNR, nu la şedinţa Consiliului de Administraţie al băncii centrale, a precizat Isărescu, în cadrul conferinţei de presă.

Tags: , , , ,
bnr

BNR: Dobânzile de pe piaţa interbancară au crescut în contextul revizuirii ascendente a anticipaţiilor inflaţioniste

Dobânzile de pe piaţa interbancară au crescut în trimestrul al treilea al acestui an în contextul revizuirii ascendente a anticipaţiilor inflaţioniste şi înregistrării unor fluctuaţii de lichiditate, în timp ce inflaţia a crescut într-un ritm mai alert decât cel din prognoza pe termen mediu, a anunţat marţi Banca Naţională a României (BNR).

Indicele Robor la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a atins nivelul de 1,8%, cel mai mare din noiembrie 2014 până în prezent.

Potrivit BNR, spre finalul celui de-al treilea trimestru, ”ratele dobânzilor de pe piaţa monetară interbancară au manifestat o tendinţă pronunţată de creştere, apropiindu-se de rata dobânzii de politică monetară, în contextul revizuirii ascendente semnificative a anticipaţiilor inflaţioniste, al consolidarii aşteptărilor privind ajustarea conduitei politicii monetare, precum şi al înregistrării unor fluctuaţii de lichiditate, sub influenţa factorilor autonomi ai lichidităţii”, se arată în comunicat.

Totodată, cele mai recente evaluări reconfirmă perspectiva continuării creşterii ratei anuale a inflaţiei în următoarele luni într-un ritm uşor mai alert decât cel din prognoza pe termen mediu a BNR, publicată în Raportul asupra inflaţiei din august 2017. Incertitudinile şi riscurile asociate acestei perspective sunt însă influenţate de evoluţii din mediul intern şi din cel extern potrivit BNR. Pe plan intern, acestea sunt sporite de conduita politicii fiscale şi a celei de venituri, precum şi de perspectiva preţurilor administrate (gaze naturale, energie electrică) şi a celor volatile ale produselor alimentare.

”Pe plan extern, relevante rămân incertitudinile şi riscurile legate de creşterea economică în zona euro şi pe plan global, de escaladarea unor tensiuni geopolitice, dar şi de deciziile principalelor bănci centrale (BCE, FED). Totodată, are loc o reconfigurare a politicilor băncilor centrale care schimbă evoluţia ratelor dobânzilor pe pieţele financiare internaţionale”, se arată în comunicat.

CA al BNR, întrunit în şedinţă periodică, a hotărât marţi menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută pe an, menţinerea ratelor rezervelor minime obligatorii la nivelurile existente şi continuarea gestionării adecvate a lichidităţii din sistemul bancar.

”CA al BNR a decis îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la +/- 1,25 puncte procentuale de la +/- 1,50. Corespunzător acestora, începând cu 4 octombrie 2017, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit creşte la 0,50 la sută, iar rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) se reduce la 3,00 la sută”, se arată în comunicat.

Deciziile au ca scop asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile, iar banca subliniază că ”mixul echilibrat de politici macroeconomice şi progresul reformelor structurale sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor eventuale evoluţii adverse”.

Tags: , ,
bnr

Propunerea de majorare a accizelor la carburanţi: AVERTISMENTUL Băncii Naţionale

Guvernul vrea să facă rost de 1 miliard de lei până la finalul acestui an, majorând accizele la carburanţi, începând cu 1 septembrie.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, nu vede cu ochi buni majorarea accizelor la carburanţi, începând cu 1 septembrie, anunţată de Guvernul Tudose, avertizând că există riscul să împingă inflaţia în sus.
“Ne va afecta, va împinge inflaţia în sus. Deocamdată nu am introdus-o. E o discuţie, încă. Am precizat de mult că introducem în prognoză informaţii care au un grad ridicat de certitudine, nu discuţiile. Discuţiile le lăsăm la capitolul ‘discuţie'”, a declarat Isărescu.
Avertismentul său vine în contextul în care Banca Naţională a României a revizuit în sus prognozele de inflaţie pentru următoarea perioadă, noua prognoză pentru decembrie 2017 fiind de 1,9% (+0,1 punce procentuale faţă de prognoza anetrioară), iar pentru decembrie 2018 – de 3,2% (+0,1 pp).

Pentru termenul iunie 2019, prognoza de inflaţie a BNR este 3,5% „la taxe constante”, în sensul că ar putea fi atinsă această valoare dacă fiscalitatea nu va influenţa preţurile.

„Din ce în ce mai puţine preţuri scad şi, în acelaşi timp, din ce în ce mai multe preţuri cresc, arată indicele de difuziune”, a spus Mugur Isărescu, la conferinţa de prezentare a Raportului asupra Inflaţiei.

„Presiuni în sus asupra inflaţiei vin atât din politica fiscală, cât şi din preţurile administrate, în special la energie”. De asemenea, „presiuni şi de pe piaţa forţei de muncă, dar şi din importuri, unde preţurile nu mai scad. Costurile cu manopera, dar şi cele cu materia primă, merg în sus”, a mai arătat guvernatorul.

Guvernul vrea să facă rost de 1 miliard de lei până la finalul acestui an, majorând accizele la carburanţi, începând cu 1 septembrie.

Astfel, printr-un proiect de ordonanţă de modificare a Codului Fiscal, se propune revenirea la nivelul accizelor din 2016.

Potrivit unui proiect de ordonanţă pentru modificarea Codului Fiscal, accizele pe motorină vor creşte cu 24,9%, iar cele pe benzina fără plumb cu 22,8% de la 1 septembrie. Transportatorii spun că această majorare se va transmite automat în tarife şi ameninţă cu proteste.

Documentul susţine că nivelurile actuale ale accizelor practicate în România sunt foarte aproape de limita minimă prevăzută de legislaţia Uniunii Europene.

Astfel, printr-un proiect de ordonanţă de modificare a Codului Fiscal se propune revenirea la nivelul accizelor din 2016. Guvernul explică că nivelul încasărilor a scăzut considerabil în primul semestru al anului în curs după eliminarea supraccizei, dar şi reducerii TVA, măsuri de altfel promise de PSD în campania electorală.
Mai exact, actul normativ prevede majorarea taxelor pentru carburanţi. Astfel, până la finalul anului, se propune ca acciza la benzină cu plumb să fie 3.022,43 lei/tonă, respectiv 2.327,27 lei/1.000 de litri, faţă de momentul prezent în care valoarea acesteia este de 2.530 lei/tonă şi 1.948,23/1,000 de litri. În cazul benzinei fără plumb, acciza ar urma să fie, de la 1 septembrie, de 2.643,39 lei/tonă, respectiv 2.035,40 lei/1.000 de litri. În prezent, taxele sunt de 2.151,13 de lei/tonă şi 1.656,36 de lei/1.000 de litri.
În cazul motoriniei acciza va fi de 2.245,11 lei/tonă, respectiv 1.897,08 lei/1.000 de litri. Valoarea actuală este de 1.796,53 de lei/tonă, respectiv 1.518,04 de lei/1.000 de litri.
Din calculele Guvernului, până la finalul anului, din această majorare, la bugetul de stat ar intra 1,141 de miliarde de lei. Prin derogare de la prevederile Codului Fiscal, noile taxe vor intra în vigoare de la 1 septembrie.
Liderul ALDE Călin Popescu Tăriceanu a precizat, marţi, că este la curent cu propunerea de majorare a unor accize, el dând asigurări că majorarea acestora se va resimţi într-o măsură „nesemnificativă” în preţul la pompă, întrucât aceasta a fost discuţia dintre ministerul de Finanţe şi operatori.
Tags: , , , ,
bnr

BNR a decis, vineri, menținerea dobânzii de politică monetară la 1,75% pe an

Banca Națională a României (BNR) de decis, vineri, în cadrul ședinței Consiliului de Administrație (CA), menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută pe an, potrivit unui comunicat de presă al instituției.

De asemenea, în cadrul aceleași ședințe, s-a hotărât gestionarea adecvată a lichidității din sistemul bancar, precum și păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Detalii despre deciziile CA vor fi oferite de către Guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, în briefingul de presă organizat vineri la sediul BNR, începând cu ora 15:00.

Tags: , ,
isarescu_foto_jurnalul.ro

Isărescu, despre impozitul pe cifra de afaceri: Nu cred că a plecat de la noi

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, susține că ideea impozitului pe cifra de afaceri nu ar fi plecat de la reprezentanți ai BNR, iar presa ar trebui să caute răspunsul la Guvern.

“Ideile, impozitul pe cifra de afaceri, de exemplu în Statele Unite se numește “sales tax”, deci impozit pe vânzări, e în orice carte de “economics”. Deci ce face, cenzurăm idei sau…? Nu știu dacă a plecat de la ei, dar dumneavoastră puteți să îi întrebați pe cei de la Guvern. Impozitul pe cifra de afaceri este un impozit care este în anumite țări ale lumii. Eu nu spun că este bine sau este rău. Eu vă spun că discuția pe tema aceasta că este o idee care a plecat de la cineva de la Banca Națională, ce valoare are dacă ar fi plecat de la cineva de la Banca Națională? Niciun fel de valoare. Important este cine o receptează și cine vrea să o pună în practică, dacă o receptează cineva și dacă vrea să o pună în practică. Întrebarea pe care mi-o puneți mie trebuie să o puneți celor de la Finanțe, nu Băncii Naționale și nu cred că a plecat de la noi, dacă vreți să vă răspund direct. Ce facem? Punem cenzură pe mintea oamenilor sau îi întrebăm de ce gândești așa și nu gândești altfel? Nici nu știu dacă e de stânga sau de dreapta o asemenea idee”, a explicat Isărescu, întrebat dacă ideea impozitului pe cifra de afaceri a plecat de la reprezentanți ai BNR.

De asemenea, acesta a afirmat că toată amplitudinea care s-a dat acestei “speculații” i se pare că este una politică. Guvernatorul BNR a mai precizat că nu i se pare un lucru rău dacă experți din cadrul băncii sunt consultați de un guvern sau altul.

“Avem un Comitet de Politici Macroeconomice și nu am discutat încă în acel Comitet, în mod concret, nu am avut un subiect despre politicile fiscale. Asta cu atât mai mult arată că politica fiscală trebuie să o discutați la Ministerul de Finanțe și la Guvern. Când va veni timpul, probabil că ședința următoare când va fi prin luna august, vom scrie în comunicat și atunci putem să avem un punct de vedere la care a lucrat și Banca Națională, ca instituție. Nu uitați că la Banca Națională lucrează sute de specialiști. Ei sunt neutri în manifestarea lor publică, sau încearcă să fie neutri, dar sunt specialiști care pot să aibă o înclinație de stânga, de dreapta, de centru. Este absolut firesc, așa se întâmplă toate băncile centrale”, a adăugat Isărescu.

Potrivit noului Program de Guvernare, impozitul pe profit ar putea fi înlocuit cu un impozit pe cifra de afaceri în două sau trei trepte începând de anul viitor.

Tags: , , ,
bani ron

BNR – tensiunilor politice asupra cursului valutar: Leul s-a depreciat cu doar trei bani în patru zile grele pe o piaţă valutară stabilă

Criza guvernamentală şi-a arătat colţii joia trecută şi, potrivit unui mai vechi obicei, unul dintre primele efecte au fos căutat pe piaţa valutară. Gest firesc, desigur, pentru că e vorba de o piaţă vie şi sensibilă, care nu putea să rămână inertă într-un astfel de moment. Şi n-a rămas. Cursul leu-euro a reacţionat prompt.

Criza guvernamentală şi-a arătat colţii joia trecută şi, potrivit unui mai vechi obicei, unul dintre primele efecte au fos căutat pe piaţa valutară. Gest firesc, desigur, pentru că e vorba de o piaţă vie şi sensibilă, care nu putea să rămână inertă într-un astfel de moment. Şi n-a rămas. Cursul leu-euro a reacţionat prompt.

Întrebarea este cum a reacţionat. Joi 15 iunie, faţă de miercuri, leul s-a depreciat cu doi bani. De la 4,56 lei pentru un euro la 4,58. Probă de reacţie moderată. Şi care, în niciun caz, nu justifica alarma trasă de numeroşi comentatori tv, cum că… piaţa valutară se prăbuşeşte.

Or, nu doar că nu s-a prăbuşit, dar nici măcar nu s-a destabilizat. În următoarele zile bancare – vineri 16 iunie şi luni 19 iunie – cursul a rămas nemodificat. Marţi 20 iunie însă, când la ora 13 Banca Naţională a comunicat cursul pe care l-a calculat, cuvântul prăbuşire a revenit în agitaţia publică. O prăbuşire cu… un singur ban.

Dar să trec la analiză. O judecată sănătoasă – şi serioasă – nu admite verdicte pe baza analizei unei perioade de patru zile bancare. E nevoie să fie analizate serii lungi de fapte şi de cifre.

Să vedem totuşi ce s-a întâmplat marţi 20 iunie. Voi nota că în toată zona noastră, pe pieţele valutare vecine, monedele locale s-au depreciat. Şi nici măcar nu se poate spune că deprecierea de la noi a fost mai drastică decât deprecierea lor. Deprecierile altor monede regionale au atins chiar cote relativ mai mari: 0,32 la sută în Polonia, 0,21 în Ungaria şi 0,48 la sută în Cehia, în timp ce căderea leului a fost de 0,21 la sută. Poate fi însă relevantă o singură zi? Fireşte că nu. Şi nici comparaţia cu ţările vecine nu e relevantă pentru reacţia pieţei noastre la criza guvernamentală. E prea devreme pentru concluzii.

Şi totuşi, de nenumărate ori în aceste zile am fost întrebat dacă Banca Naţională va interveni în zilele următoare. Întrebarea nu are răspuns. Vocile de la BNR vor repeta plictisitor: „Nu comentăm intervenţiile de pe piaţa valutară”. Nu din secretomanie. Motivul e altul: pentru a nu influenţa piaţa; sau, mai exact, pentru a n-o deruta. Adevărul este că nicio bancă centrală nu-şi comentează intervenţiile pe piaţa valutară.

Citeşte articolul complet pe ZF

 

Tags: , , ,
bnr

Cluj şi Bucureşti, cele mai fierbinţi pieţe imobiliare. Avertismentul BNR

BNR a introdus în raportul oficial de stabilitate financiară a României din mai 2017 “riscul unei accelerări a preţurilor imobiliare”, căruia i-a dat culoarea galbenă, adică un risc sistemic redus.

Raportul oficial a fost trimis la toate instituţiile statului începând de la Preşedinţie, Guvern până la DNA, DIICOT, SRI, SIE, după cum a spus guvernatorul Mugur Isărescu. Nimeni nu prea a înţeles de ce a vrut guvernatorul să precizeze public acest lucru.

Creşterea preţului imobiliarelor din ultimii doi ani este un risc, un început de risc? Cum poţi să judeci acest lucru? Pentru cine este un risc? Pentru cumpărător, pentru bancă, pentru dezvoltator, pentru BNR? Cine ar trebui să spună dacă preţul unui apartament este prea mare sau nu? Sau dacă cel care îl cumpără cu un credit de la bancă şi-l poate permite sau nu, nu pe condiţiile actuale, ci pe dinamică?

Dacă ne uităm la preţurile actuale ale apartamentelor din Bucureşti şi din Cluj – cele mai fierbinţi pieţe, care au crescut cu 10-30% în ultimii 2-3 ani – şi comparăm cu perioada de boom, ele sunt în continuare sub anii 2007-2008, cu 30-40% mai mici faţă de vârf.

În 2007-2008, un apartament de 2 camere în Bucureşti se tranzacţiona undeva între 80.000-110.000 euro. Acum, se tranzacţionează între 50.000-70.000 euro.

În 2007-2008, salariul mediu net pe economie era de 1.042-1.282 lei, Bucureştiul având cu 20% mai mult peste media naţională. Cursul era la 3,1-3,5 lei pentru un euro.

În 2016-martie 2017, salariul mediu net pe economie este în jurul a 2.300 de lei, iar în Bucureşti este între 2.800-3.000 de lei net. Cursul este la 4,5-4,57 lei pentru un euro.

Deci cei care cumpără acum un apartament, cu salariul mediu de acum şi cu preţurile de acum, sigur sunt într-o poziţie mult mai bună decât cei care au cumpărat în perioada de boom 2007-2008. Plus că cele mai multe împrumuturi imobiliare se dau acum în lei şi mai puţin în valută.

Care sunt punctele vulnerabile/riscurile de acum? Ce nu mai reprezintă un risc?

Este bine să faceţi un calcul pornind nu de la situaţia actuală, ci de la ce s-ar putea întâmpla în viitor, având în vedere că la un moment dat dobânzile la lei sau euro vor creşte, cursul leu-euro va creşte, salariile nu vor mai creşte şi s-ar putea să fiţi într-un sector unde se fac disponibilizări şi să nu vă mai puteţi găsi un job cu acelaşi nivel salarial în alt sector.

Banca, aşa cum s-a întâmplat în 2005-2008 cu creditele în franci elveţieni, în euro, cu acceptarea preţurilor mari ale apartamentelor, nu vă prezintă simulări pesimiste, ca să nu vă alunge din bancă şi să vă determine să nu mai luaţi credite.

Dacă vă încadraţi acum la condiţiile actuale de pe piaţă – salariu, dobânzi, preţul apartamentelor -, orice bancă vrea să vă dea credit, nu să nu vă dea pentru că vine o eventuală criză şi vrea să vă protejeze.

Ţineţi minte că banca nu vă protejează pentru eventualele schimbări de situaţie, pentru că altfel nu ar mai da credite.

O analiză argumentată a riscurilor poate fi citită în articolul complet de pe ZF.

Tags: , , , ,
zona-euro

BNR a calculat averea românilor. De peste zece ori mai mică decât cea a unui european din zona euro

Activele imobiliare au în continuare cea mai mare pondere în structura avuţiei nete a românilor, cu toate că tendinţa a fost descendentă faţă de anii de boom economic.

Fiecare român are în medie o avu­ţie netă de aproximativ 11.000 de euro, de peste zece ori mai mică decât un european din zona euro, în timp ce datoria pe persoană ajun­ge în România la circa 1.400 de euro, po­trivit datelor BNR din Raportul asupra sta­bilităţii financiare 2017.

Potrivit Ziarului Financiar, avuţia netă a populaţiei a continuat ten­din­ţa ascendentă începută în anul 2012, iar în pe­rioada septembrie 2015-septembrie 2016 a avan­­sat cu 9%, până la peste 1.000 mld. lei (cir­ca 220 mld. euro). Saltul avuţiei a fost deter­mi­nat în principal de creşterea acti­ve­lor nefinan­cia­re, cu peste 11%. În 2015, avu­ţia netă a popu­laţiei crescuse cu 7,1% faţă de anul anterior.

Activele financiare nete, calculate ca diferenţă între activele financiare şi pasivele financiare (datorii), au urcat în ultimii ani de aproximativ trei ori, de la 126 miliarde lei în 2009. Activele nefinanciare au avut o con­tri­bu­ţie importantă la dinamica pozitivă a ave­rii ne­te, valoarea acestora crescând cu 11,3% în pe­rioa­da analizată, susţin specialiştii de la BNR.

Activele imobiliare au în continuare cea mai mare pondere în structura avuţiei nete a românilor, cu toate că tendinţa a fost descen­dentă faţă de anii de boom economic, scăderea fiind determinată de ajustările de preţ înregistrate în anii de criză.

Nivelul activelor imobiliare ale populaţiei era anul trecut de aproximativ 700 miliarde lei. În 2009, nivelul depăşea 700 miliarde lei, iar în 2007, activele imobiliare ale populaţiei urcaseră la un maxim de 948 miliarde lei.

Citeşte continuarea pe ZF.ro

Tags: , , , ,
ce-spune-mugur-isarescu-despre-cfr-marfa

Isărescu, către bănci: Cultivaţi-vă clienţii, ieşiţi din litigii şi reporniţi creditarea!

Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a declarat luni că băncile trebuie să recâştige încrederea clienţilor şi să repornească creditarea. Acesta a avertizat că un număr mare de litigii în instanţă cu clienţii le vor obliga să-şi majoreze capitalul conform normelor UE.

Situaţia macroeconomică a ţării este printre cele mai bune din ultimii 27 de ani, dar există riscuri mai mari, a afirmat Isărescu, luni, în cadrul Forumului Pieţei Financiare, organizat de Asociaţia Română a Băncilor, eveniment la care a participat şi prim-ministrul, Sorin Grindeanu.

Discursul susţinut de Mugur Isărescu, guvernatorul BNR:

“Cum am putea să caracterizăm situaţia economico-financiară a României? Nu am văzut niciodată, în 27 de ani, o situaţie macroeconomică mai bună, dar nici riscuri mai mari. Nu este o contradicţie, nu este un conflict. Riscul unei căderi este mai mare şi efectele sunt mai mari, atunci când ajungi acolo sus. Trebuie să ne asumăm riscuri cu o prudenţă mai mare. Sunt riscuri mai mari, pe care trebuie să vă luaţi inima în dinţi şi să le administraţi mai bine. Situaţia financiară a băncilor s-a întărit. Se poate vorbi de un restart al creditării. Am putea gândi astfel: cu un mix chibzuit de politici pe care ne străduim să îl asigurăm, modul de creştere economică ar putea fi preluat de creditare. După o criză financiară reluarea creditării nu se face prima, iar creşterea nu se face pe creditare. Faptul că am avut în ultimii ani o descreştere a intermedierii financiare nu este departe de un scenariu financiar european şi mondial. Pe măsură ce politicile fiscal bugetare şi monetare vor deveni mai puţin stimulative, creşterea se va putea face pe creditare. Însă trebuie să vedem care este starea sistemului financiar-bancar. Băncile nu pot lucra în afara credibilităţii. Şi chiar dacă vă supăraţi, trebuie să vă recâştigaţi credibilitatea care s-a erodat în ultimii ani. Depăşirea crizei din România s-a făcut fără ca vreo bancă să apeleze la ajutoare fiscale. În România numai acţionarii au majorat capitalul. În prezent, solvabilitatea băncilor este foarte mare, circa 18%. Economisirile din România sunt mai mari decât creditele date de bănci, în România. Aveţi exces de lichiditate şi stabilitatea cursului. Mare lucru! Dobânzile sunt scăzute. Nu se mai poate spune că avem un credit scump şi cu toate acestea creditul nu zburdă. Înseamnă că alţi factori îi împiedică.

Un alt factor este curăţirea portofoliului de creditele neperformante. În total porfofoliul s-a dus la circa 6%. Şi avem o structură mai sustenabilă a creditului- mai puţin credit în valută şi mai mult în lei. Am scăpat de riscul creditului în valută luat de oamenii care aveau veniturile în lei, fără să-l omorâm. Am scăpat fără a elimina creditul în valută fiindcă, de exemplu, exportatorii au venituri în valută.

Avem o problemă la creditul în valută – marile companii din România, de regulă, se împrumută din străinătate. Şi avem două cifre care se bat cap în cap: datoria privată foarte mare şi creditul neguvernamental foarte mic.

Ce avem de făcut? Fiţi mai activi! Trebuie să recâştigaţi încrederea publicului mai ales după aceste campanii. Nu vă aşezaţi pe o ureche că aşa este peste tot în lume. A fost o perioadă grea, de criză financiară, când sistemele financiar bancare au fost criticate. Şi aici educaţia financiară este importantă. Educaţia financiară trebuie să înceapă chiar cu noi, cu bancherii, cu omul dumneavoastră de la ghişeu. Dacă omul de la ghişeu este supraîncărcat, prost plătit, vă daţi seama ce mesaj trimitem. De asemenea, cultivarea clientului.

Dacă nu aveţi profitabilitate, normele UE vă cer să întăriţi capitalul. Numai din plăţi şi schimburi valutare nu aveţi cum să faceţi profit. Trebuie să daţi credite! Trebuie să daţi credite mai multe şi în condiţii de prudenţă. Adică trebuie să vă cultivaţi clienţii. Să nu-i mângâiaţi pe creştet, dar nici să nu le întoarceţi spatele. Mulţi clienţi nu sunt bancabili. Fiindcă legea societăţilor comerciale a rămas la nivelul anului 1991. Direcţia este clară- trebuie să mergem către IMM, dar acestea sunt slab capitalizate. Este o capcană. Regulile fiscale trebuie să fie mult mai clare.

O altă problemă- ieşiţi din capcana litigiilor în instanţă. O bancă care are prea multe litigii trebuie să-şi majoreze capitalul, conform normelor europene. Trebuie să găsiţi metodele de a negocia cu clienţii. Normele UE sunt făcute astfel încât să nu mai puteţi sta cu spatele la clienţi.

Trebuie să clarificăm lucrurile, domnule prim-ministru, în ceea ce priveşte cadrul legal al activităţii bancare din România. Cine se ocupă de protecţia cumpărătorului de servicii financiar-bancare? Ţările în care banca centrală se ocupă de protecţia cumpărătorului de servicii financiar-bancare sunt cele în care banca centrală nu se ocupă de supraveghere. Noi trebuie să cerem băncilor să recupereze banii şi să nu dea credite imprudente. Aici trebuie clarificări. Altfel se ajunge la dominaţia unor idei total hazlii: bănciile sunt imorale etc. Băncile nu sunt societăţi de caritate. Ele dau credite ca să obţină banii înapoi. Cum să duci banii de la deponenţi către creditare? Europa se îndreaptă către modelul anglo-saxon: scăderea rolului băncilor şi creşterea rolului pieţelor de capital”.

Tags: , , , ,
isarescu_foto_jurnalul.ro

Isărescu: Bugetul pentru 2017 este unul ambiţios, mai ales pe partea de venituri

Bugetul de stat pe anul 2017 este ambițios pe partea de venituri, iar pe partea de cheltuieli este optimist, având în vedere cum s-au efectuat acestea în anii precedenți, a declarat, marți, guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu.

“Am analizat proiectul de buget. Din punctul de vedere al stabilității prețurilor și stabilității financiare, un buget care are un deficit mai mic de 3% ne ajută. Ajută politica monetară. Ne-am uitat și la construcția bugetară și cred că acest buget este unul ambițios, mai ales pe partea de venituri. Pe partea de cheltuieli, cred că bugetul este mai degrabă optimist, având în vedere maniera în care s-au efectuat cheltuielile în anii precedenți”, a afirmat Isărescu.

În ceea ce privește protestele din ultimele zile, guvernatorul BNR a atras atenția asupra faptului că instabilitatea și tensiunile politice nu ajută la stabilitatea monetară și financiară.

“Instabilitatea și tensiunile politice nu au cum să ajute în bine stabilitatea monetară și financiară, dar, ca să citez o publicație, după câte vedeți, economia își vede de treabă, dar nu trebuie să o punem la încercare!”, a avertizat Mugur Isărescu.

Proiectul bugetului de stat pe 2017 a fost adoptat marți de plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului.

Bugetul pentru 2017 se va încadra în ținta de deficit de sub 3% din PIB, a declarat, luni, prim-ministrul Sorin Grindeanu, în deschiderea ședinței plenului reunit al Camerei Deputaților și Senatului.

“Bugetul anual este, cu siguranță, un moment important pentru România, pentru Guvern și pentru Parlament, deoarece sunt prioritizate toate proiectele și toate programele publice pe termen scurt și mediu. Este poate singurul moment în care semnificația cuvintelor din declarațiile politice este înlocuită cu realismul rece al cifrelor din proiectul legii bugetului de stat și al asigurărilor sociale. Putem astfel contribui la îmbunătățirea calității vieții românilor în 2017 fără a pretinde însă că mulțumim pe toată lumea. Proiectul de buget pentru anul 2017 este configurat pe un cadru macroeconomic cu o valoare a PIB de 815,195 miliarde lei și pe o creștere economică de 5,2%. Deficitul bugetar cash este estimat la 2,96% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,98% din PIB cu încadrare în ținta de deficit bugetar de sub 3% din PIB potrivit Tratatului de Maastricht”, a afirmat Grindeanu, în plenul reunit al Parlamentului, la dezbaterile pe proiectul de buget pe 2017.

Potrivit acestuia, veniturile bugetare proiectate pentru 2017 sunt estimate la 254,717 miliarde de lei, respectiv 31,3% din PIB.

“Veniturile din economia internă reprezintă 232,5 miliarde de lei, respectiv 28,5% din PIB, iar sumele de la UE și alți donatori sunt estimate la 22,3 miliarde lei, dintre care 12,4 miliarde lei pe politică agricolă și 9,9 miliarde de lei pe politică de coeziune și alte programe. Cheltuielile bugetare sunt estimate la 278, 817 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 34,2% din PIB”, a precizat premierul.

Tags: , , , , ,
Plata cu lei

BNR: „Criza în România nu s-a încheiat, suntem încă în tranziţie”

Criza demarată „cu o recesiune” în 2008-2009 nu s-a încheiat nici astăzi, chiar dacă economia românească „goneşte cu cea mai mare viteză din Europa”, România fiind încă în tranziţie, a declarat miercuri Adrian Vasilescu, consilier al Guvernatorului BNR.

„Criza nu cred că s-a încheiat. Faza de declin economic s-a încheiat, dar pentru noi nu începe o fază de avânt, ci una de tranziţie. Aşa e România, condamnată să fie mereu în tranziţie”, a afirmat Adrian Vasilescu, în deschiderea unei conferinţe pe tema împlinirii a 10 ani de la integrarea României în UE.

„Criza a început cu o recesiune în 2009, apoi am revenit la o creştere economică. România a fost pe locul 6 în UE în 2011-2012, acum am ajuns pe primul loc la viteza de creştere economică. Gonim cu cea mai mare viteză din Europa, dar baza pe care ne sprijinim nu mai e atât de solidă”, a mai spus oficialul BNR.

El a arătat că România, deşi este prima ţară din UE la creşterea economică şi a şaptea economie ca mărime din Uniune, ocupă penultimul loc la paritatea puterii de cumpărare.

 Radu Graţian Gheţea, preşedintele CEC Bank, a declarat la aceeaşi conferinţă că integrarea României în UE a fost benefică, iar prin intermediul instituţiei de credit pe care o reprezintă România a atras fonduri europene în valoare totală de 14 miliarde de lei în aceşti 10 ani.
Tags: , , , ,