Tag Archives: BNR

ce-spune-mugur-isarescu-despre-cfr-marfa

Isărescu despre majorarea salariilor: Atenţie cum le punem ca să încapă în carapacea economiei

Salariile, inclusiv salariile minime au crescut, în piaţă, iar mesajul Băncii Naţionale este unul care îndeamnă la atenţie şi prudenţă pentru ca acestea să încapă în “carapacea economiei”, a declarat, miercuri, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

“Salariile, inclusiv salariile minime, au crescut, în piaţă, indiferent că Guvernul a majorat salariul minim sau nu, au crescut într-adevăr şi salariile bugetarilor. Şi aici poziţia Guvernului are justificare: cum vreţi să oprim medicii să plece dacă nu prin majorări de salarii? Cum vreţi să diminuăm corupţia din spitale dacă nu prin majorări de salarii. Deci nu aţi găsit în materialele Băncii Naţionale bătălii pe această temă. Noi ce spunem: atenţie, atenţie, atenţie, prudenţă ca să vedem cum le punem de aşa manieră ca să încapă în carapacea economiei, în carapacea macroeconomică”, a spus Isărescu.

Guvernatorul BNR a afirmat că piaţa forţei de muncă rămâne tensionată şi se înregistrează o majorare a costului unitar al forţei de muncă. În context, el a precizat că nu crede că cineva mai poate să oprească salariile în România iar important este ca acestea să fie temperate şi nu blocate.

“Mă exprim precum bunicul: băi nene băi uită-te şi tu, 50% creştere ( a costului unitar al forţei de muncă n.r.) Mai e de glumit cu asemenea creşteri de costuri. Poţi să visezi că ele nu se vor reflecta în preţuri? E greu. În orice caz, vă mai transmit un mesaj, apropo de un premier care zicea că dormim aici. Nici nu dormim şi suntem în această clădire, dar când vezi asemenea cifre nu poţi să visezi să spui nu are un impact. E foarte greu să găseşti pe partea cealaltă un compensator, cum este o creştere de productivitate sau o creştere de îmbunătăţire tehnologică care să echilibreze situaţia”, a declarat Isărescu.

Raportul asupra inflaţiei menţionează că dinamica anuală a costurilor unitare cu forţa de muncă pe ansamblul economiei s-a majorat în trimestrul IV 2017 (12,5%) comparativ cu cel anterior (8,5%), contribuţia majoră revenind avansului remunerării salariaţilor; dinamica productivităţii muncii, deşi a cunoscut o uşoară încetinire de ritm, a continuat să fie alertă, rămânând în apropierea valorilor înregistrate în ultimii doi ani.

În acelaşi timp, ritmul anual de creştere a costurilor salariale unitare din industrie s-a temperat în intervalul octombrie 2017 – februarie 2018 comparativ cu trimestrul III, pe fondul câştigurilor mai ample în planul productivităţii muncii, însă ratele anuale consemnate de ramurile producătoare de bunuri de consum au continuat să se plaseze la valori net superioare mediei.

Potrivit Raportului asupra inflaţiei, rata anuală a inflaţiei IPC şi-a continuat traiectoria ascendentă pe parcursul trimestrului I 2018, până la 4,95% în luna martie, valoare ce depăşeşte limita superioară a intervalului asociat ţintei staţionare de 2,5% (ą1 punct procentual), confirmând însă prognoza din Raportul asupra inflaţiei anterior.

Din avansul de 1,6 puncte procentuale înregistrat în martie 2018 comparativ cu finele anului 2017, 1 punct procentual a avut ca provenienţa epuizarea efectelor statistice resimţite de rata anuală a inflaţiei IPC, asociate modificării unor impozite indirecte şi eliminării unor taxe nefiscale la începutul anului 2017. Acestora li s-au adăugat creşterile de preţuri din perioada analizată, vizibile atât la nivelul unor componente exogene ale coşului de consum (cele mai ample majorări fiind consemnate în cazul energiei electrice şi al gazelor naturale, cu o contribuţie de 0,5 puncte procentuale), cât şi în inflaţia de bază. La rândul său, rata medie anuală a IAPC s-a majorat sensibil, până la 1,9% în luna martie 2018, avansul faţă de valoarea din decembrie 2017 fiind de 0,8 puncte procentuale.

Tags: , , , ,
ce-spune-mugur-isarescu-despre-cfr-marfa

Dragnea: Nu există nicio intenţie a PSD să preia controlul Băncii Naţionale

Liviu Dragnea a declarat, după întâlnirea pe care a avut-o cu Mugur Isărescu, că i-a transmis guvernatorului BNR că “nu există nicio intenţie a PSD să preia controlul Băncii Naţionale”, precizând că Isărescu are sprijin total din partea lui.

Dragnea: Nu există nicio intenţie a PSD să preia controlul Băncii Naţionale/ Ce spune liderul PSD despre susţinerea în funcţie a lui Mugur Isărescu

“I-am spus domnului guvernator că, contrar celor ce sunt spune în spaţiul public de unii cu funcţii foarte înalte şi funcţii foarte înalte, nu există nicio intenţie să preia controlul Băncii Naţionale, ba dimpotrivă. Domnul guvernator are, aşa cum a avut dintotdeauna din partea mea şi mi-am exprimat-o şi public sprijin total. Au fost perioade , dacă mai ţineţi minte, cînd era supus unui atac serios şi eu am ieşit, fără niciun fel de ezitare să îl sprijin, pentru că Banca Naţională este o instituţie sănătoasă, o instituţie importantă, un pilon fundamental al stabilităţii. (…)Iar conducerea Băncii Naţionale este o conducere cu experienţă şi foarte multă expertiză”, a spus Liviu Dragnea la finalul întâlnirii cu Mugur Isărescu şi premierul Vioirca Dăncilă.

Tags: , ,
Femeie de afaceri cu bani

Încă un salt pentru ROBOR în ziua discuţiilor Dăncilă – Isărescu

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobânda variabilă, a crescut joi la 2,49%, de la 2,47% în ziua anterioară, conform datelor Băncii Naţionale a României (BNR).

Indicele ROBOR la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 2,58%, de la 2,57%.

Indicele ROBOR la 9 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, a crescut la 2,64% de la 2,62%. Indicele ROBOR la 12 luni a crescut la 2,68%, de la 2,67%.

 ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care bancile româneşti se împrumută între ele în lei. Indicele se stabileşte zilnic de BNR ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de 10 bănci selectate de Banca Naţională.

Premierul Viorica Dăncilă se va întâlni, joi, la Palatul Victoria, cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Printre temele abordate se vor număra nivelul inflaţiei şi indicele ROBOR.

Tags: , , ,
iohannis-465x390

Iohannis anunţă că va face mediere între BNR şi Guvern: Politicile guvernanţilor au dus la creşterea dobânzilor

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, luni, că va fi mediator între Guvern şi Banca Naţională a României, urmând să invite cele două părţi la Cotroceni.

“Este posibil ca anumite abordări ale Cotroceniului şi BNR să semene, dintr-un motiv simplu, suntem oameni care înţelegem legile economiei şi vedem ce se intâmplă. Această abordare de a arunca în curtea BNR inflaţia, creşterea dobânzilor este fundamental greşită (…) Politicile fiscale ale guvernanţilor au dus la creşterea dobânzilor. Problema poate fi rezolvată printr-o abordare responsabilă şi politici guvernamentale sustenabile. Guvernele PSD nu au înţeles foarte bine urmările politicilor pe care le-au pus în practică, au trecut cu lejeritate peste argumentele Opoziţiei, ale mele. Ea poate fi corectată, dar dacă mai stăm mult se va ajunge la dezechilibre în scurt timp. Animozitatea BNR şi Guvern e profund dăunătoare. Voi face o mediere, adică vin la aceeaşi masă parţile care au o opinie diferită. În zilele următoare, voi invita şi pe unii şi pe alţii la Cotroceni”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis.

Şeful statului spune că “s-a mers cam departe cu unele afirmaţii destul de contondente în ultima vreme. Sper că vom ajunge la un numitor comun”. Iohannis a făcut afirmaţiile în trafic, în Bucureşti, după ce a făcut o scurtă plimbare cu bicicleta.
Tags: , , ,
IancuGuda-Color

Fragilitatea companiilor la fluctuaţia costului de finanţare (guest post Iancu Guda)

Orice antreprenor trebuie să cunoască  pragul minim al veniturilor care asigură lichiditatea necesară continuării activității, și să gândească planuri de rezervă atunci când veniturile realizate sunt inferioare acestui prag. Desigur, pe durata proiectului de investiție, fluctuația și incertitudinea veniturilor nu sunt singurul risc. Un element foarte important care poate influența decisiv profitabilitatea proiectului de investiție este fluctuația costului de finanțare, asupra căruia ne vom concentra în prezentul articol.

Creșterea costului de finanțare ar trebui să fie o preocupare pentru majoritatea antreprenorilor în perioada următoare, având în vedere că vremea dobânzilor mici a trecut. Inflația anuală înregistrată în luna martie a anului curent a fost de 5%, majorarea prețurilor fiind cauzată atât de ofertă (creșterea costurilor salariale și a cheltuielilor cu combustibilul) cât și de avansul cererii (pe fondul creșterii salariului mediu nominal cu 14% în sectorul privat și a soldului creditelor acordate populației cu 8%).   Ultimele estimări oficiale ale Băncii Naționale a României indică o inflație de 3,5% pentru anul în curs, iar consensul analiștilor financiari reflectă așteptări de majorare a dobânzii de politică monetară până la 3% la finalul anului curent. În acest context, nivelul ROBOR cu maturitate la 3 luni ar trebui să crească gradual până la 3,5%, comparativ cu nivelul actual de 2,1% și o medie de 1,15% pe parcursul anului anterior. Așa cum se observă în graficul următor, nivelul ROBOR cu maturitate la 3 luni a depășit constant inflația anuală, diferența medie dintre acestea fiind de aproape 1% începând cu anul 2010. Acest lucru este normal și necesar, pentru evitarea perpetuării unor dobânzi real negative, care au alimentat presiuni suplimentare asupra deprecierii monedei naționale. Singurele perioade când inflația a depășit nivelul ROBOR cu maturitate la 3 luni au fost între lunile august 2010-iunie 2011 (când inflația a fost alimentată temporar de majorarea TVA la 24%, iar dobânzile mici au fost necesare pentru stimularea consumului și a investițiilor în contextul măsurilor de austeritate fiscală) și Noiembrie 2017 – prezent, când ciclul de întărire a politicii monetare este mai degrabă acomodativ (în contextul incertitudinilor fiscale, temperării creșterii economice și re-așezării consumului).

Grafic 1: Evoluţia dobânzilor vs inflaţie

Grafic dobanzi

Sursa: BNR, date prelucrate autor

 În acest context, dobânda medie practicată de sectorul bancar pentru creditele noi contractate în RON de către companiile private ar trebui să crească până la 6%-8% pe parcursul anului curent, comparativ cu o medie de 4,10% înregistrată pe parcusul anului 2017. Având în vedere creșterea gradului de povară financiară în contextul creșterii costului de finanțare, vor fi companii care vor înregistra dificultăți în rambursarea creditelor contractate de la bănci. Un indicator foarte important care reflectă capacitatea unei companii de rambursare a serviciului datoriilor contractate este gradul de acoperire al dobânzilor prin  profitul operațional (eng. EBIT = Earnings Before Interest and Tax). Normele de analiză financiară recomandă ca profitul operațional să acopere de cinci ori cheltuielile privind dobânzile, tocmai pentru a permite o profitabilitate finală competitivă chiar și în contextul creșterii costului de finanțare. Așa cum observăm din cifrele ilustrate în tabelul următor, media acestui indicator pentru întreg mediul de afaceri activ în România este foarte aproape de acest prag în anul 2016, respectiv 5,1.

Tabelul 1: Gradul de acoperire al dobânzilor prin profitul operațional

Segment Sectorul de activitate Rezultat Exploatare : Cheltuieli privind dobânzile
 Anul 2016  Scenariul 1  Scenariul 2  Scenariul 3
Top 5 cele mai performante sectoare Fabricarea substanțelor și produselor chimice 14,4 9,6 8,2 7,20
IT 13,8 9,2 7,9 6,89
Comerț cu amănuntul 13,3 8,9 7,6 6,65
Comerț cu ridicata și distribuție 9,3 6,2 5,3 4,63
Industria de mașini și echipamente 9,1 6,1 5,2 4,55
Total mediu de afaceri 5,1 3,3 2,9 2,50
Top 5 cele mai putin performante sectoare Industria metalurgică 3,7 2,4 2,1 1,83
Tranzacții imobiliare 1,9 1,2 1,1 0,93
Producția și furnizarea de energie electrică și termică, apă și gaze 1,9 1,2 1,1 0,93
Construcții 1,9 1,2 1,1 0,93
Poșta și telecomunicații 1,2 0,8 0,7 0,59

Sursa: MFP, date prelucrate autor

Totuși, în contextul majorării dobânzii medii pentru creditele contractate la 6% (scenariul 1), 7% (scenariul 2) sau 8% (scenariul 3), gradul mediu de acoperire al costului de finanțare prin profitul operațional scade la 3,3 (scenariul 1), 2,9 (scenariul 2) respectiv 2,5 (scenariul 3).

În contextul creșterii costului de finanțare, o parte dintre companii se vor regăsi într-o situație foarte delicată, în condițiile în care profitul operațional va deveni insuficient pentru acoperirea dobânzilor aferente creditelor contractate. Mai exact, numărul companiilor cu risc major de insolvență va crește de la 15% (anul 2016) la 32% (scenariul 1), 35% (scenariul 2 respectiv 39% (scenariul 3).

Companiile cele mai afectate vor fi cele care înregistrează o structură fixă a costurilor, marjă de profitabilitate în scădere și un grad ridicat de îndatorare. Mai exact, aproape jumătate din companiile care activează în sectorul producției și furnizării de energie, industria extractiva și construcții se vor regăsi în această situație.

Tabelul 2: Scenariile de stres privind creșterea costului de finanțare

Rezultat Exploatare /Cheltuieli Dobânzi  Anul 2016  Scenariul 1  Scenariul 2  Scenariul 3
Peste 1 85% 68% 65% 61%
Sub 1 – Risc mare de insolventa 15% 32% 35% 39%
EBIT/Ch.Dob 5,1 3,3 2,9 2,5

Sursa: calcule proprii autor

Ce opțiuni au companiile în acest context?

  • Să opteze pentru refinanțarea liniilor de credit la o dobândă fixă pentru următorii 3 ani;
  • Să se protejeze împotriva majorării costului de finanțare prin contracte de tip forward pe rata dobânzii;
  • Se crească ponderea capitalurilor proprii prin reinvestirea în companie a profiturilor obținute. Firmele care vor opta pentru această strategie vor crește finanțarea din resurse interne și vor deveni mai puțin vulnerabile la fluctuația costurilor de finanțare.

În ciuda creșterii dobânzilor în perioada următoare, nu cred că aceasta este principala problemă a companiilor active în România. O firmă competitivă trebuie să reziste ciclurilor economice, care sunt marcate de fluctuații ale costurilor de finanțare și facilitatea accesului la capital.

În articolul următor voi demonstra că cele mai profitabile investiții realizate în România sunt acelea inițiate atunci când costul capitalului a fost ridicat și accesul la finanțare a fost mai dificil. Spre deosebire de acestea, când banii s-au obținut ușor și ieftin, s-au realizat cele mai proaste investiții.

Așadar, nu vă lăsați descurajați de creșterea dobânzilor, și concentrați-vă asupra valorii adăugate pe care compania o poate aduce partenerilor de afaceri! Pe curând!

Iancu GUDA, CFA, EMBA
SERVICES DIRECTOR

AAFBR PRESIDENT

IBR-RBI LECTURER

Tags: , , , , , , , , , , , , ,
isarescu_foto_jurnalul.ro

Majorarea dobânzii de politică monetară, pe fondul creşterii accelerate a inflaţiei şi a deprecierii leului

Banca Naţională a României (BNR) a fost obligată să majoreze de două ori dobânda de politică monetară din cauza creşterii accelerate a inflaţiei, cu efecte ample asupra mediului economic, în condiţiile în care deficitul de cont curent şi deficitul bugetar au crescut mai mult decât în ţările din regiune, iar presiunea pe deprecierea monedei naţionale a fost semnificativă, a afirmat joi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în cadrul şedinţei Comisiei economice, industrii şi servicii a Senatului, având ca temă ”Evoluţia inflaţiei şi implicaţiile pentru economia României”, scrie news.ro. 

Rata anuală a inflaţiei, care măsoară evoluţia preţurilor de consum în ultimul an, a urcat în luna februarie la 4,72%, cel mai înalt nivel din iunie 2013, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

BNR a crescut, recent, pentru a doua oară în acest an, rata dobânzii de politică monetară de la 2% la 2,25% pe an.

”Creşterea inflaţiei a necesitat majorări ample ale ratei politicii monetare, cu efecte asupra mediului economic. În alte ţări din regiune, ratele au ramas neschimbate sau au crescut marginal. (…) În alte state din regiune, rata inflaţiei se află în interiorul intervalului ţintit de băncile centrale”, a afirmat Isărescu.

Guvernatorul a atras atenţia că, spre deosebire de alte ţări din regiune, România s-a confruntat cu o creştere semnificativă atât a deficitului de cont curent, cât şi a deficitului bugetar, evoluţii care au pus presiune pe deprecierea monedei naţionale.

”Presiunea pe deprecierea monedei naţionale este încă un argument pentru întărirea politicii monetare. Stabilizarea cursului de schimb nu se poate face la orice dobândă”, a explicat Isărescu.

Tags: , , , ,
bnr

BNR a crescut dobânda de politică monetară

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a crescut, miercuri, rata dobânzii de politică monetară de la 2% la 2,25% pe an, începând cu data de 8 februarie.

”Majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,25 la sută pe an de la 1 la sută pe an, iar rata dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3,25 la sută pe an de la 3 la sută pe an începând cu data de 8 februarie 2018”, se arată în comunicat.

BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

În ianuarie, BNR a crescut rata dobânzii de politică monetară de la 1,75% la 2% pe an.

Dobânda de politică monetară a fost diminuată ultima dată în luna mai 2015, cu 0,25 puncte, de la 2% la 1,75%, nivel minim istoric. Tot atunci au fost reduse şi ratele RMO pentru pasivele în lei cu două puncte procentuale, de la 10% la 8%.

Cei nouă membri actuali ai Consiliului de Administraţie al băncii centrale, care ia cele mai importante decizii în materie de politică monetară, sunt guvernatorul Mugur Isărescu, prim-viceguvernatorul Florin Georgescu, viceguvernatorul Liviu Voinea, viceguvernatorul Eugen Nicolăescu, Marin Dinu, Daniel Dăianu, Gheorghe Gherghina, Agnes Nagy şi Virgiliu Stoenescu.

Tags: , , ,
61909420

Cursul şi bursa au reacţionat ieri la criza politică

Oamenii de afaceri din România către PSD: „Puteţi să vă schimbaţi între voi, dar nu schimbaţi nimic în economie!“

Euro a ajuns din nou la aproape 4,66 lei, după o creştere de 0,74%, iar bursa a scăzut cu 0,3%. Oamenii de afaceri sunt îngrijoraţi de faptul că un nou guvern va veni cu alte propuneri legislative care ar putea bulversa şi mai tare economia.

„Minunat ar fi – şi asta este marea mea spe­­ranţă – dacă ar veni cineva mâine la guver­nare şi ar zice: «Dragilor, nu mai schim­băm ni­mic în următoarele 12 luni!». Predictibi­lita­tea şi stabilitatea ar fi ideale pentru mediul de busi­ness”, a spus Mihai Marcu, CEO şi preşe­dintele consiliului de administraţie al MedLife, cel mai mare jucător din sectorul serviciilor medicale private.

Despre nevoia de stabilitate vorbeşte şi Adrian Mihai, unul dintre acţionarii şi fondatorii FAN Courier, cea mai mare companie de curierat din România.

„Mi-aş dori de la următorul guvern sta­bilitate şi predictibilitate, ca să ne facem pla­nu­rile bazându-ne pe nişte legi care să fie stabile pentru o pe­rioa­dă mai lungă de timp”, a spus Adrian Mihai, care con­duce o com­pa­nie cu 5.730 de salariaţi.

Transferul contri­bu­ţiilor sociale de la an­ga­jator la angajat, decla­ra­ţia 600, creşterile de sa­larii din sectorul buge­tar sunt doar câteva dintre temele care preocu­pă mediul de afaceri.

„Pentru investitori, o asemenea incertitu­di­ne la nivel politic nu poate fi pozitivă, mai ales că într-un interval foarte scurt am avut două schimbări de guverne în condiţiile în care coali­ţia are majoritate confortabilă în Parla­ment”, a spus Ionuţ Dumitru, preşedintele Con­siliului Fiscal.

Pe de altă parte, există unii oameni de afa­­ceri care spun că schimbările de la ni­vel po­litic sunt normale şi că nu vor im­pac­­ta în niciun fel mediul de business.

continurea pe ZF.

Tags: , , , , , , , , , , , , ,
bnr

BNR: Prelungirea caracterului anemic al absorbţiei fondurilor europene, risc la creşterea economică

Prelungirea caracterului anemic al absorbţiei fondurilor europene şi scăderea dinamicii venitului disponibil real al populaţiei sub impactul unei relative creşteri a efectelor inflaţioniste reprezintă riscuri la adresa perspectivei creşterii economice, conform minutei şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al băncii centrale publicată pe site-ul instituţiei.

‘Au fost semnalate incertitudinile şi riscurile de sens opus la adresa perspectivei creşterii economice ce decurg din eventuala necompensare integrală de către unii angajatori a transferului către angajat a obligaţiilor privind contribuţiile sociale, dar şi din posibila suplimentare a măsurilor fiscale corective în cursul anului 2018, în vederea încadrării deficitului bugetar în plafonul de 3% din PIB. A fost punctat, de asemenea, riscul prelungirii caracterului anemic al absorbţiei fondurilor europene aferente cadrului financiar 2014-2020, precum şi cel de scădere mai evidentă a dinamicii venitului disponibil real al populaţiei sub impactul unei relative creşteri a efectelor inflaţioniste directe şi indirecte ale şocurilor pe partea ofertei. Din perspectiva mediului extern, a fost evidenţiată posibila evoluţie sub aşteptări a inflaţiei în zona euro şi în alte state dezvoltate, în pofida unei expansiuni economice mai robuste’, se arată în document.

Membrii Consiliului au discutat despre posibilele implicaţii ale noilor evaluări privind creşterea economică pe orizontul scurt de timp, care indică pentru trimestrele IV 2017 şi I 2018 un ritm anual sensibil mai alert decât cel prognozat anterior, reconfirmând însă, concomitent, perspectiva reintrării lui pe un trend de decelerare, chiar uşor mai accentuat decât cel anticipat în noiembrie 2017.

‘S-a observat că aceste previziuni corespund unei foarte uşoare revizuiri în sens descendent a dinamicii trimestriale a PIB prognozate pentru cele două trimestre, care, asociată cu accelerarea mult peste aşteptări a expansiunii economice în trimestrul III, face foarte probabilă o creştere mai amplă a gap-ului pozitiv al PIB şi a presiunilor sale inflaţioniste în acest interval, în raport cu prognoza pe termen mediu. În plus, potrivit indicatorilor cu frecvenţă ridicată, consumul privat continuă probabil şi în trimestrul IV 2017 să constituie principalul determinant al creşterii economice robuste. El poate fi secondat de o contribuţie modestă a formării brute de capital fix, eventual alimentată de mărirea considerabilă a cheltuielilor publice spre finalul anului, însă în condiţiile unei foarte probabile încadrări a deficitului bugetar al anului 2017 în parametrii programaţi’, informează BNR.

În cazul exportului net este însă de aşteptat o mărire a aportului negativ, dată fiind ampla creştere consemnată în octombrie de soldul negativ al balanţei comerciale, contribuind decisiv la puternica accelerare a trendului de adâncire a deficitului de cont curent faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.

În urma analizei, membrii Consiliului au apreciat că actualul context reclamă continuarea ajustării conduitei politicii monetare prin majorarea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, până la nivelul de 2,00%.

‘Ca argumente adiţionale au fost invocate riscul creşterii peste aşteptări a gradului de pro-ciclicitate a politicii fiscale şi a celei de venituri în 2018, sau cel de înrăutăţire cronică a structurii cheltuielilor bugetare, printr-o potenţială reducere spre valori critice a investiţiilor publice în favoarea susţinerii consumului, de natură să prejudicieze potenţialul de creştere a economiei româneşti şi să conducă la valori mai ridicate ale gap-ului pozitiv al PIB pe termen mediu, dar şi ale deficitului de cont curent. Membrii Consiliului au subliniat în acest context în mod repetat importanţa unui mix echilibrat de politici macroeconomice, considerat a fi esenţial inclusiv din perspectiva evitării unei supraîmpovărări a politicii monetare şi a prevenirii unor efecte indezirabile în economie. Unii membri ai Consiliului au menţionat între asemenea efecte un eventual proces de re-euroizare ce ar putea afecta serios inclusiv transmisia monetară’, arată BNR.

Au fost menţionate, de asemenea, riscurile în sus la adresa perspectivei inflaţiei venite din direcţia unei posibile creşteri mai ample a costurilor firmelor, concomitent cu o restrângere a marjelor lor de profit, în principal sub influenţa noilor măsuri fiscale şi a tensionării pieţei muncii. Unii membri ai Consiliului au făcut referire şi la potenţiala expansiune peste aşteptări a economiei zonei euro şi a celei globale pe orizontul scurt de timp, inclusiv în contextul persistenţei inflaţiei scăzute, de natură să susţină perspectiva unei normalizări lente a conduitei politicilor monetare ale băncilor centrale majore.

Tags: , , ,
ce-spune-mugur-isarescu-despre-cfr-marfa

BNR insistă pe o mai bună structură a bugetului pe 2018

Banca Naţională a României (BNR) insistă pe o structură mai bună a bugetului, respectiv o pondere mai mare a cheltuielilor pentru investiţii, a declarat, luni, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Centrale, într-o conferinţă de presă.

“Nu este de dorit o politică fiscală prociclică. Când ai o asemenea creştere economică, să ai un deficit la limita permisă de UE… Din datele preliminare pe care le avem, deficitul fiscal se închide sub 3%. Acesta lucru înseamnă eforturi din partea Ministerului de Finanţe. BNR insistă pe o structură mai bună a bugetului, structura cheltuielilor, cum se zice”, a spus Isărescu.

Potrivi sursei citate, creşterea economică ar trebui să se bazeze în mai mare măsură pe investiţii.

“BNR insistă pe faptul să avem o pondere mai mare a cheltuielilor pentru investiţii în total cheltuieli bugetare. În acest fel, treptat, creşterea economică să se bazeze în mai mare măsură pe investiţii şi în mai mică măsură pe consum. Cu cât se va face mai repede, cu atât mai bine va fi mai bine. Aceasta este opinia Băncii Naţionale”, a mai arătat guvernatorul BNR.

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât luni majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2% pe an, de la 1,75% pe an, începând cu data de 9 ianuarie 2018.

De asemenea, Consiliul a mai decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an, de la 0,75% pe an, iar rata dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3% pe an, de la 2,75% pe an.

O altă hotărâre vizează păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit

Tags: , , , ,
bnr

BNR: Banca Centrală Europeană nu propune renunţarea la garantarea depozitelor bancare

Banca Centrală Europeană nu propune renunţarea la garantarea depozitelor bancare, aşa cum greşit s-a interpretat în presa din România, menţionează Cristian Bichi, consilier al guvernatorului Băncii Naţionale a României, într-o postare pe blogul de opinii al băncii centrale.

În data de 8 noiembrie 2017, Banca Centrală Europeană (BCE), la cererea legiuitorilor europeni, a emis o opinie juridică în legătură cu o propunere de directivă a Parlamentului European şi a Consiliului UE (parte a unui pachet mai larg de iniţiative legislative), care aduce o serie de amendamente Directivei privind redresarea şi rezoluţia bancară („directiva BRR”).

Modificările propuse a fi aduse cadrului european de gestiune a crizelor financiare prevăd, printre altele, armonizarea competenţelor autorităţilor relevante din UE în ceea ce priveşte utilizarea moratoriilor bancare, pentru a se preveni retragerile masive de depozite („bank runs”). Un moratoriu bancar este un instrument legal care permite unei autorităţi să suspende anumite obligaţii contractuale pentru o scurtă perioadă de timp. Propunerile Comisiei Europene au în vedere utilizarea moratoriului bancar, atât în perioada de rezoluţie, cât şi în perioada premergătoare acesteia, cea de intervenţie timpurie, arată Cristian Bichi.

Potrivit oficialului BNR, formularea „exceptarea generală a depozitelor garantate trebuie înlocuită cu scutiri discreţionare” nu are nici în clin, nici în mânecă cu o renunţare la garantarea depozitelor. „Propunerea de directivă anterior amintită, elaborată de Comisia Europeană şi aflată în discuţia Consiliului UE şi Parlamentului European (co-legiuitori europeni), contine prevederi precise prind condiţiile de declanşare a instrumentului moratoriu, durata şi sfera sa de aplicare. Depozitele acoperite nu fac însă obiectul acestui instrument. Prin urmare, exceptarea generală a depozitelor precizată în opinia BCE nu este de la garantarea depozitelor, ci de la intrarea acestora sub incidenţa moratoriului”.

Cristian Bichi mai notează: „BCE consideră că depozitele acoperite ar trebui să fie incluse în moratoriul pre-rezolutie, dar o astfel de măsură ar trebui însoţită de o anumită flexibilitate. Într-o astfel de abordare, pe perioada de câteva zile a moratoriului, autorităţile vor trebui totuşi să permită persoanelor având depozite acoperite să retragă sume limitate de bani compatibile cu nivelul de protecţie stabilit de Directiva privind schemele de garantare a depozitelor. Rezultă evident din propunerea BCE, că nimeni nu se va atinge de plafonul de garantare de 100.000 de euro”.

Mai mult, „BCE solicită să fie incluse măsuri de salvgardare pentru protejarea drepturilor deponenţilor, cum ar fi comunicarea clară a momentului când accesul (n.n. deplin) la depozite va fi restabilit. Deci garantarea depozitelor va rămâne în vigoare”, menţionează Cristian Bichi. El mai precizează că propunerea instituţiei europene are „un caracter exploratoriu”, fiind necesar să se studieze în continuare implicaţiile juridice ale acesteia. „Potrivit BCE, propunerea sa s-ar putea dovedi a nu fi utilă (şi deci, logic, ar trebui să se renunţe la ea) dacă introducerea de restricţii temporare asupra mişcării depozitelor acoperite ar putea duce la considerarea acestora din urmă ca indisponibile, conform legislatiei privind protecţia depozitelor. Într-o astfel de situaţie, s-ar declanşa automat plata depozitelor acoperite, ceea ce ar fi de natură să îngreuneze găsirea de soluţii pentru problemele instituţiei de credit respective”, mai arată oficialul BNR.

În opinia lui Cristian Bichi, mai trebuie subliniat că, pentru a fi preluată în textul directivei, propunerea BCE ar trebui să fie însuşită de co-legiuitorii europeni: Consiliul UE şi Parlamentul European. „Aflat într-o etapă mai avansată de legiferare, Consiliul UE a propus recent ca depozitele acoperite să nu intre în sfera de cuprindere a moratoriului pre-rezoluţie. În perioada imediat următoare, vom afla şi poziţia celuilalt legiuitor european, care pare a fi în consonanţă cu Consiliul UE”, conchide consilierul guvernatorului.

Tags: , , ,
isarescu_foto_jurnalul.ro

Isărescu avertizează: Sunt presiuni pe curs, tendinţa de depreciere a leului este mai de durată

Spre deosebire de monedele ţărilor vecine, leul românesc are o tendinţă de depreciere care este de durată mai mare, iar presiunea pe depreciere vine din deteriorarea balanţei comerciale, a declarat joi guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

Tendinţa este spre depreciere, cu cifre mai mici, dar de durată mai mare. Presiunea pe depreciere vine din deteriorarea balanţei comerciale, exporturile cresc cu 9%, importurile – cu 11%, cu 12%. Deficitul comercial – chiar astăzi s-au anunţat datele – a ajuns la opt miliarde de euro, se conturează o problemă. Acoperirea importurilor cu exporturi este tot mai mică, şi asta pune presiune pe curs”, a spus Mugur Isărescu la conferinţa de prezentare a Raportului asupra inflaţiei.

Guvernatorul BNR a mai arătat că avem un excedent de cerere agregată, iar o altă problemă este tensionarea pieţei muncii. „Încrederea în economie este în creştere, ceea ce este un lucru foarte bun, dar aproape totul este pe seama consumatorilor”, a menţionat Mugur Isărescu.

Deficitul balanţei comerciale în primele nouă luni din 2017 a ajuns la 8,8 miliarde de euro, cu 1,9 miliarde de euro mai mare decât cel înregistrat în perioada similară de anul trecut, potrivit datelor publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS). În perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2017, exporturile şi importurile au crescut cu 9,2%, respectiv cu 11,8%, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2016.

Cotaţia oficială afişată joi, la ora 13.00, de Banca Naţională a României, este de 4,6279 lei/euro, după ce euro a depăşit oficial pragul de 4,6 lei şi a ajuns la 4,6198 lei, miercuri.

La debutul şedinţei de tranzacţionare de joi, pe piaţa interbancară, euro a trecut pragul de 4,62 lei, urcând până la un maxim de 4,6357 lei atins cu puţin timp înainte de ora 12.00. Apoi, cotaţiile au scăzut treptat până la nivelul de 4,6300 lei/euro la ora 12.50.

Cotaţia oficială afişată miercuri, la ora 13.00, de Banca Naţională a României a fost de 4,6198 lei/euro, nivel care nu a mai fost atins în ultimii cinci ani şi patru luni, din săptămâna 23-27 iulie 2012, când a fost atins şi maximul istoric de 4,6397 lei.

Dolarul a crescut la 3,9865 lei, joi, de la valoarea de 3,9810 lei, afişată miercuri, de Banca Naţională a României. Marţi, cotaţia oficială afişată de BNR a fost de 3,9746 lei/dolar, iar luni a fost de 3,9564 lei/dolar.

Deprecierea monedei naţionale până peste pragul de 4,6 lei/euro a venit, miercuri, atât pe fondul incertitudinilor fiscale, cât şi al mesajului de relaxare a abordării faţă de cursul de schimb, transmis de banca centrală, declara, pentru MEDIAFAX, miercuri, analistul financiar Claudiu Cazacu.

Referindu-se la posibilele evoluţii în perioada imediat următoare, analistul a arătat că riscurile sunt „mai degrabă spre deprecierea leului decât spre apreciere”. „Tendinţele speculative nu vor duce neapărat la o depreciere ultrarapidă, dar eventualele reveniri sub pragul de 4,6 vor mai fi doar temporare. De acum discutăm de un nou palier al cotaţiilor – între 4,6 şi 4,7 lei/euro”, a mai spus Claudiu Cazacu.

Membrii Guvernului au adoptat, în şedinţa de miercuri, ordonanţa de urgenţă prin care este modificat Codul Fiscal, prevederile urmând să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2018.

În vara anului 2012, puseul de depreciere a leului a avut loc pe fondul unui referendum prin care se cerea suspendarea preşedintelui ţării; acum, revenirea peste pragul de 4,6 lei/euro are loc pe fondul dezbaterii în Guvern a pachetului de măsuri fiscale ce se vor aplica din 2018.

Tags: , , , ,
bancnote

Frisoane în această dimineaţă pentru românii cu credite: Dobânzile urcă iar şi depăşesc un nou prag

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu dobânda variabilă, a a rămas la 1,84%, dar indicii la şase şi la nouă luni au crescut.

Indicele la şase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare, s-a majorat la 2,01%, de la 1,98%, cât a fost cotat miercuri.

Indicele ROBOR la nouă luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, a crescut la 2,06%, de la 2,04%, valoarea înregistrată miercuri.

ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei. Indicele se stabileşte zilnic de BNR ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de zece bănci selectate de Banca Naţională.

sursa: zf.ro

Tags: , , , , , , , , , , , , , ,
ce-spune-mugur-isarescu-despre-cfr-marfa

BNR atenţionează: Datoriile statului au crescut la 45,5% din PIB, în timp ce banii care trebuie să intre la Buget au scăzut la 24,5%

Creanţele financiare ale administraţiei publice, exprimate ca pondere în PIB, au scăzut cu 0,4 puncte procentuale, ajungând la 24,5%, în timp ce angajamentele – datoriile – aceluiaşi sector au crescut la 45,5%, semnalează, într-un raport publicat marţi, Banca Naţională a României (BNR).

„Deţinerile de acţiuni şi alte participaţii ale statului s-au diminuat cu 1,1 puncte procentuale, ajungând la nivelul de 8,8% din PIB. Depozitele administraţiei publice au crescut cu 1,6 puncte procentuale, până la 8,7% din PIB, dar alte conturi de primit au scăzut cu 0,8 puncte procentuale, ajungând la un nivel de 6,1% ca pondere în PIB”, arată BNR în raportul pe trimestrul II privind conturile naţionale financiare.

În acelaşi timp, „angajamentele financiare ale sectorului administraţii publice au crescut ca pondere în PIB, atingând un nivel de 45,5%, faţă de 44,9%. Titlurile de natura datoriei, în lei şi valută, au crescut cu 1 punct procentual, ajungând la un nivel de 29,3% din PIB”.

BNR mai arată că, atât în cazul titlurilor de natura datoriei pe termen scurt, cât şi pentru titlurile pe termen lung, „se constată creşteri pe seama noilor emisiuni de titluri într-un ritm mai accelerat decât răscumpărarea de titluri pe fiecare tip de scandenţă”.

Potrivit BNR, datoriile comerciale (ale statului – n.n.) au crescut cu 0,8 puncte procentuale, până la 7,7% din PIB. Împrumuturile au scăzut cu 1,3 puncte procentuale, reprezentând 7,7% din PIB la finele trimestrului II 2017, „evoluţie datorată rambursărilor faţă de terţi”.

Sectorul administraţiei publice a înregistrat un necesar de finanţare de 0,8% din PIB în trimestrul II 2017, faţă de 0,4% din PIB în trimestrul II 2016, mai arată BNR. Iar subsectorul „administraţia centrală” a înregistrat un necesar de finanţare de 1% din PIB în trimestrul II 2017, faţă de 0,5% din PIB în trimestrul II 2016.

„Administraţiile locale au avut o capacitate de finanţare de 0,2% din PIB în trimestrul II 2017, cu 0,1 puncte procentuale mai mult faţă de trimestrul II 2016”, iar „administraţiile de securitate socială au avut un necesar de finanţare atât în trimestrul II 2017 (0,009% din PIB), cât şi în trimestrul II 2016 (0,003% din PIB)”, se mai arată în raportul băncii centrale, publicat pe site-ul BNR.

Tags: , ,
bnr

BNR ar putea lăsa cursul să se deprecieze până la 4,6 – 4,7 lei/euro (ANALIŞTI)

Banca Naţională a României “va îngădui o depreciere graduală a leului, iar tranziţia spre intervalul de tranzacţionare de 4,6-4,7 se va produce în primul trimestru al anului 2018″, anticipează, într-un raport, analiştii băncii UniCredit.

„Leul este supraevaluat în continuare din cauza intrărilor de capital în scădere şi a majorării costului unitar cu forţa de muncă. Tendinţa de depreciere caracteristică lunilor de toamnă, împreună cu riscurile fiscale şi politice ar putea menţine cursul leu/euro în preajma sau chiar desupra nivelului de 4,6 până la finalul anului”, se arată în raport.

„Suntem de părere că BNR va îngădui o depreciere graduală a leului, iar tranziţia spre intervalul de tranzacţionare de 4,6-4,7 se va produce în primul trimestru al anului 2018, coincizând cu începutul ciclului de majorare a dobânzii de politică monetară. BNR a început înăsprirea monetară prin majorarea dobânzii la facilitatea de depozit cu 25 de puncte de bază până la 0,5% în octombrie şi anticipăm o nouă majorare până la 0,75% în noiembrie 2017”, arată analiştii UniCredit.

Până atunci, „inflaţia anuală ar putea accelera peste 2% din cauza reintroducerii accizei la carburanţi şi a scumpirii energiei electrice şi gazelor naturale, toate reflectate în preţurile plătite de consumatori”. Inflaţia totală şi cea de bază „ar putea depăşi ţinta BNR în ianuarie 2018, din cauza efectelor de bază nefavorabile şi a creşterii preţurilor produselor nealimentare şi serviciilor”. Iar BNR „ar putea reacţiona majorând dobânda de politică monetară de trei ori, până la nivelul de 2,5% în intervalul februarie-mai 2018”, anticipează autorii raportului.

În plus, „creşterea salariilor într-un ritm mai accelerat decât cel al creşterii productivităţii indică faptul că leul ar trebui să se deprecieze în anii următori”.

BNR a majorat dobânda la facilitatea de depozit cu 25 de puncte de bază până la 0,5% în octombrie şi „anticipăm o nouă majorare de 25 de puncte de bază în noiembrie, urmând ca în prima jumătate a anului 2018 să decidă majorarea dobânzii de politică monetară de trei ori”, mai arată analiştii UniCredit.

Tags: , , ,
11_800x533

Evolutie pe 8 ani a indicelui ROBOR pentru creditele Prima Casa. Analiza Fin.Zoom

Indicii Robor si Euribor la 3 luni (3M) intra in componenta dobanzilor variabile la majoritatea creditelor in lei, respectiv in euro, oferite de banci. Acesti indici se actualizeaza in contractele de credit trimestrial (la fiecare 3 luni) la o data fixa (stabilita in fiecare contract de credit).

Ne-am propus sa urmarim cum au evoluat cei doi indici la sfarsit de septembrie in ultimii 8 ani si cum a afectat evolutia lor, rata lunara la un credit Prima Casa in lei. La creditele in euro, am tinut cont si de evolutia cursului lei/euro.

Credite Prima Casa in lei vs. euro: avantaj euro 2009-2012 si in lei dupa 2014

Cei care au luat credite Prima Casa in euro in perioada 2009-2012 au platit pana acum rate mai mici decat daca s-ar fi imprumutat atunci in lei (din cauza valorilor foarte mari a Robor de acum 5-8 ani).
Insa nici euro nu a variat prea mult in ultimii ani (intre 4.2 si 4.6 lei pentru euro) – daca s-ar fi dublat euro (la fel ca CHF-ul), am fi avut aceeasi problema acum la creditele in euro ca la creditele in franci elvetieni.

Din 2013, programul Prima Casa este disponibil doar in lei.

Din calculul FinZoom.ro rezulta ca, daca ar fi putut sa se imprumute in euro in 2014, un consumator ar fi platit pentru acel credit in euro mai mult decat pentru acelasi credit Prima Casa in lei (din acest punct de vedere, masura de a limita programul Prima Casa doar pentru lei in 2013, a fost una buna).

Nu stim insa cum vor varia indicii Robor si Euribor, precum si cursul leu / euro in urmatorii ani, pentru a vedea care credite se pastreaza in avantaj.

Studiu de Caz FinZoom.ro: Credite Prima Casa de 50.000 euro (si echivalent in lei), pe 30 ani

2009: La un credit Prima Casa de 50.000 euro, contractat pe 30 ani, s-au platit rate in 8 ani cu 1934 lei mai mult pentru creditul in moneda nationala, fata de cel in euro.

prima-casa-2009-2017

2012: Diferenta s-a fi redus la doar 593 lei mai mult pentru creditul in moneda nationala, daca aceleasi credite ar fi fost contractate contractate in anul 2012.

prima-casa-2012-2017

2014: Insa, daca ar mai fi fost posibila contractarea de credite Prima Casa in moneda euro dupa 2013, diferenta ar fi fost in defavoarea monedei euro. Pentru asfel de credite contractate in 2014, s-ar fi platit rate lunare cu 138 lei mai mult pentru creditul in euro – deoarece scaderea euribor a fost acoperita de cresterea euro.

prima-casa-2014-2017

Sursa: Fin.Zoom.ro

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , ,