Tag Archives: BNR

bnr

BNR a crescut dobânda de politică monetară

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a crescut, miercuri, rata dobânzii de politică monetară de la 2% la 2,25% pe an, începând cu data de 8 februarie.

”Majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,25 la sută pe an de la 1 la sută pe an, iar rata dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3,25 la sută pe an de la 3 la sută pe an începând cu data de 8 februarie 2018”, se arată în comunicat.

BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

În ianuarie, BNR a crescut rata dobânzii de politică monetară de la 1,75% la 2% pe an.

Dobânda de politică monetară a fost diminuată ultima dată în luna mai 2015, cu 0,25 puncte, de la 2% la 1,75%, nivel minim istoric. Tot atunci au fost reduse şi ratele RMO pentru pasivele în lei cu două puncte procentuale, de la 10% la 8%.

Cei nouă membri actuali ai Consiliului de Administraţie al băncii centrale, care ia cele mai importante decizii în materie de politică monetară, sunt guvernatorul Mugur Isărescu, prim-viceguvernatorul Florin Georgescu, viceguvernatorul Liviu Voinea, viceguvernatorul Eugen Nicolăescu, Marin Dinu, Daniel Dăianu, Gheorghe Gherghina, Agnes Nagy şi Virgiliu Stoenescu.

Tags: , , ,
61909420

Cursul şi bursa au reacţionat ieri la criza politică

Oamenii de afaceri din România către PSD: „Puteţi să vă schimbaţi între voi, dar nu schimbaţi nimic în economie!“

Euro a ajuns din nou la aproape 4,66 lei, după o creştere de 0,74%, iar bursa a scăzut cu 0,3%. Oamenii de afaceri sunt îngrijoraţi de faptul că un nou guvern va veni cu alte propuneri legislative care ar putea bulversa şi mai tare economia.

„Minunat ar fi – şi asta este marea mea spe­­ranţă – dacă ar veni cineva mâine la guver­nare şi ar zice: «Dragilor, nu mai schim­băm ni­mic în următoarele 12 luni!». Predictibi­lita­tea şi stabilitatea ar fi ideale pentru mediul de busi­ness”, a spus Mihai Marcu, CEO şi preşe­dintele consiliului de administraţie al MedLife, cel mai mare jucător din sectorul serviciilor medicale private.

Despre nevoia de stabilitate vorbeşte şi Adrian Mihai, unul dintre acţionarii şi fondatorii FAN Courier, cea mai mare companie de curierat din România.

„Mi-aş dori de la următorul guvern sta­bilitate şi predictibilitate, ca să ne facem pla­nu­rile bazându-ne pe nişte legi care să fie stabile pentru o pe­rioa­dă mai lungă de timp”, a spus Adrian Mihai, care con­duce o com­pa­nie cu 5.730 de salariaţi.

Transferul contri­bu­ţiilor sociale de la an­ga­jator la angajat, decla­ra­ţia 600, creşterile de sa­larii din sectorul buge­tar sunt doar câteva dintre temele care preocu­pă mediul de afaceri.

„Pentru investitori, o asemenea incertitu­di­ne la nivel politic nu poate fi pozitivă, mai ales că într-un interval foarte scurt am avut două schimbări de guverne în condiţiile în care coali­ţia are majoritate confortabilă în Parla­ment”, a spus Ionuţ Dumitru, preşedintele Con­siliului Fiscal.

Pe de altă parte, există unii oameni de afa­­ceri care spun că schimbările de la ni­vel po­litic sunt normale şi că nu vor im­pac­­ta în niciun fel mediul de business.

continurea pe ZF.

Tags: , , , , , , , , , , , , ,
bnr

BNR: Prelungirea caracterului anemic al absorbţiei fondurilor europene, risc la creşterea economică

Prelungirea caracterului anemic al absorbţiei fondurilor europene şi scăderea dinamicii venitului disponibil real al populaţiei sub impactul unei relative creşteri a efectelor inflaţioniste reprezintă riscuri la adresa perspectivei creşterii economice, conform minutei şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al băncii centrale publicată pe site-ul instituţiei.

‘Au fost semnalate incertitudinile şi riscurile de sens opus la adresa perspectivei creşterii economice ce decurg din eventuala necompensare integrală de către unii angajatori a transferului către angajat a obligaţiilor privind contribuţiile sociale, dar şi din posibila suplimentare a măsurilor fiscale corective în cursul anului 2018, în vederea încadrării deficitului bugetar în plafonul de 3% din PIB. A fost punctat, de asemenea, riscul prelungirii caracterului anemic al absorbţiei fondurilor europene aferente cadrului financiar 2014-2020, precum şi cel de scădere mai evidentă a dinamicii venitului disponibil real al populaţiei sub impactul unei relative creşteri a efectelor inflaţioniste directe şi indirecte ale şocurilor pe partea ofertei. Din perspectiva mediului extern, a fost evidenţiată posibila evoluţie sub aşteptări a inflaţiei în zona euro şi în alte state dezvoltate, în pofida unei expansiuni economice mai robuste’, se arată în document.

Membrii Consiliului au discutat despre posibilele implicaţii ale noilor evaluări privind creşterea economică pe orizontul scurt de timp, care indică pentru trimestrele IV 2017 şi I 2018 un ritm anual sensibil mai alert decât cel prognozat anterior, reconfirmând însă, concomitent, perspectiva reintrării lui pe un trend de decelerare, chiar uşor mai accentuat decât cel anticipat în noiembrie 2017.

‘S-a observat că aceste previziuni corespund unei foarte uşoare revizuiri în sens descendent a dinamicii trimestriale a PIB prognozate pentru cele două trimestre, care, asociată cu accelerarea mult peste aşteptări a expansiunii economice în trimestrul III, face foarte probabilă o creştere mai amplă a gap-ului pozitiv al PIB şi a presiunilor sale inflaţioniste în acest interval, în raport cu prognoza pe termen mediu. În plus, potrivit indicatorilor cu frecvenţă ridicată, consumul privat continuă probabil şi în trimestrul IV 2017 să constituie principalul determinant al creşterii economice robuste. El poate fi secondat de o contribuţie modestă a formării brute de capital fix, eventual alimentată de mărirea considerabilă a cheltuielilor publice spre finalul anului, însă în condiţiile unei foarte probabile încadrări a deficitului bugetar al anului 2017 în parametrii programaţi’, informează BNR.

În cazul exportului net este însă de aşteptat o mărire a aportului negativ, dată fiind ampla creştere consemnată în octombrie de soldul negativ al balanţei comerciale, contribuind decisiv la puternica accelerare a trendului de adâncire a deficitului de cont curent faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.

În urma analizei, membrii Consiliului au apreciat că actualul context reclamă continuarea ajustării conduitei politicii monetare prin majorarea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, până la nivelul de 2,00%.

‘Ca argumente adiţionale au fost invocate riscul creşterii peste aşteptări a gradului de pro-ciclicitate a politicii fiscale şi a celei de venituri în 2018, sau cel de înrăutăţire cronică a structurii cheltuielilor bugetare, printr-o potenţială reducere spre valori critice a investiţiilor publice în favoarea susţinerii consumului, de natură să prejudicieze potenţialul de creştere a economiei româneşti şi să conducă la valori mai ridicate ale gap-ului pozitiv al PIB pe termen mediu, dar şi ale deficitului de cont curent. Membrii Consiliului au subliniat în acest context în mod repetat importanţa unui mix echilibrat de politici macroeconomice, considerat a fi esenţial inclusiv din perspectiva evitării unei supraîmpovărări a politicii monetare şi a prevenirii unor efecte indezirabile în economie. Unii membri ai Consiliului au menţionat între asemenea efecte un eventual proces de re-euroizare ce ar putea afecta serios inclusiv transmisia monetară’, arată BNR.

Au fost menţionate, de asemenea, riscurile în sus la adresa perspectivei inflaţiei venite din direcţia unei posibile creşteri mai ample a costurilor firmelor, concomitent cu o restrângere a marjelor lor de profit, în principal sub influenţa noilor măsuri fiscale şi a tensionării pieţei muncii. Unii membri ai Consiliului au făcut referire şi la potenţiala expansiune peste aşteptări a economiei zonei euro şi a celei globale pe orizontul scurt de timp, inclusiv în contextul persistenţei inflaţiei scăzute, de natură să susţină perspectiva unei normalizări lente a conduitei politicilor monetare ale băncilor centrale majore.

Tags: , , ,
ce-spune-mugur-isarescu-despre-cfr-marfa

BNR insistă pe o mai bună structură a bugetului pe 2018

Banca Naţională a României (BNR) insistă pe o structură mai bună a bugetului, respectiv o pondere mai mare a cheltuielilor pentru investiţii, a declarat, luni, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Centrale, într-o conferinţă de presă.

“Nu este de dorit o politică fiscală prociclică. Când ai o asemenea creştere economică, să ai un deficit la limita permisă de UE… Din datele preliminare pe care le avem, deficitul fiscal se închide sub 3%. Acesta lucru înseamnă eforturi din partea Ministerului de Finanţe. BNR insistă pe o structură mai bună a bugetului, structura cheltuielilor, cum se zice”, a spus Isărescu.

Potrivi sursei citate, creşterea economică ar trebui să se bazeze în mai mare măsură pe investiţii.

“BNR insistă pe faptul să avem o pondere mai mare a cheltuielilor pentru investiţii în total cheltuieli bugetare. În acest fel, treptat, creşterea economică să se bazeze în mai mare măsură pe investiţii şi în mai mică măsură pe consum. Cu cât se va face mai repede, cu atât mai bine va fi mai bine. Aceasta este opinia Băncii Naţionale”, a mai arătat guvernatorul BNR.

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât luni majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2% pe an, de la 1,75% pe an, începând cu data de 9 ianuarie 2018.

De asemenea, Consiliul a mai decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an, de la 0,75% pe an, iar rata dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3% pe an, de la 2,75% pe an.

O altă hotărâre vizează păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit

Tags: , , , ,
bnr

BNR: Banca Centrală Europeană nu propune renunţarea la garantarea depozitelor bancare

Banca Centrală Europeană nu propune renunţarea la garantarea depozitelor bancare, aşa cum greşit s-a interpretat în presa din România, menţionează Cristian Bichi, consilier al guvernatorului Băncii Naţionale a României, într-o postare pe blogul de opinii al băncii centrale.

În data de 8 noiembrie 2017, Banca Centrală Europeană (BCE), la cererea legiuitorilor europeni, a emis o opinie juridică în legătură cu o propunere de directivă a Parlamentului European şi a Consiliului UE (parte a unui pachet mai larg de iniţiative legislative), care aduce o serie de amendamente Directivei privind redresarea şi rezoluţia bancară („directiva BRR”).

Modificările propuse a fi aduse cadrului european de gestiune a crizelor financiare prevăd, printre altele, armonizarea competenţelor autorităţilor relevante din UE în ceea ce priveşte utilizarea moratoriilor bancare, pentru a se preveni retragerile masive de depozite („bank runs”). Un moratoriu bancar este un instrument legal care permite unei autorităţi să suspende anumite obligaţii contractuale pentru o scurtă perioadă de timp. Propunerile Comisiei Europene au în vedere utilizarea moratoriului bancar, atât în perioada de rezoluţie, cât şi în perioada premergătoare acesteia, cea de intervenţie timpurie, arată Cristian Bichi.

Potrivit oficialului BNR, formularea „exceptarea generală a depozitelor garantate trebuie înlocuită cu scutiri discreţionare” nu are nici în clin, nici în mânecă cu o renunţare la garantarea depozitelor. „Propunerea de directivă anterior amintită, elaborată de Comisia Europeană şi aflată în discuţia Consiliului UE şi Parlamentului European (co-legiuitori europeni), contine prevederi precise prind condiţiile de declanşare a instrumentului moratoriu, durata şi sfera sa de aplicare. Depozitele acoperite nu fac însă obiectul acestui instrument. Prin urmare, exceptarea generală a depozitelor precizată în opinia BCE nu este de la garantarea depozitelor, ci de la intrarea acestora sub incidenţa moratoriului”.

Cristian Bichi mai notează: „BCE consideră că depozitele acoperite ar trebui să fie incluse în moratoriul pre-rezolutie, dar o astfel de măsură ar trebui însoţită de o anumită flexibilitate. Într-o astfel de abordare, pe perioada de câteva zile a moratoriului, autorităţile vor trebui totuşi să permită persoanelor având depozite acoperite să retragă sume limitate de bani compatibile cu nivelul de protecţie stabilit de Directiva privind schemele de garantare a depozitelor. Rezultă evident din propunerea BCE, că nimeni nu se va atinge de plafonul de garantare de 100.000 de euro”.

Mai mult, „BCE solicită să fie incluse măsuri de salvgardare pentru protejarea drepturilor deponenţilor, cum ar fi comunicarea clară a momentului când accesul (n.n. deplin) la depozite va fi restabilit. Deci garantarea depozitelor va rămâne în vigoare”, menţionează Cristian Bichi. El mai precizează că propunerea instituţiei europene are „un caracter exploratoriu”, fiind necesar să se studieze în continuare implicaţiile juridice ale acesteia. „Potrivit BCE, propunerea sa s-ar putea dovedi a nu fi utilă (şi deci, logic, ar trebui să se renunţe la ea) dacă introducerea de restricţii temporare asupra mişcării depozitelor acoperite ar putea duce la considerarea acestora din urmă ca indisponibile, conform legislatiei privind protecţia depozitelor. Într-o astfel de situaţie, s-ar declanşa automat plata depozitelor acoperite, ceea ce ar fi de natură să îngreuneze găsirea de soluţii pentru problemele instituţiei de credit respective”, mai arată oficialul BNR.

În opinia lui Cristian Bichi, mai trebuie subliniat că, pentru a fi preluată în textul directivei, propunerea BCE ar trebui să fie însuşită de co-legiuitorii europeni: Consiliul UE şi Parlamentul European. „Aflat într-o etapă mai avansată de legiferare, Consiliul UE a propus recent ca depozitele acoperite să nu intre în sfera de cuprindere a moratoriului pre-rezoluţie. În perioada imediat următoare, vom afla şi poziţia celuilalt legiuitor european, care pare a fi în consonanţă cu Consiliul UE”, conchide consilierul guvernatorului.

Tags: , , ,
isarescu_foto_jurnalul.ro

Isărescu avertizează: Sunt presiuni pe curs, tendinţa de depreciere a leului este mai de durată

Spre deosebire de monedele ţărilor vecine, leul românesc are o tendinţă de depreciere care este de durată mai mare, iar presiunea pe depreciere vine din deteriorarea balanţei comerciale, a declarat joi guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

Tendinţa este spre depreciere, cu cifre mai mici, dar de durată mai mare. Presiunea pe depreciere vine din deteriorarea balanţei comerciale, exporturile cresc cu 9%, importurile – cu 11%, cu 12%. Deficitul comercial – chiar astăzi s-au anunţat datele – a ajuns la opt miliarde de euro, se conturează o problemă. Acoperirea importurilor cu exporturi este tot mai mică, şi asta pune presiune pe curs”, a spus Mugur Isărescu la conferinţa de prezentare a Raportului asupra inflaţiei.

Guvernatorul BNR a mai arătat că avem un excedent de cerere agregată, iar o altă problemă este tensionarea pieţei muncii. „Încrederea în economie este în creştere, ceea ce este un lucru foarte bun, dar aproape totul este pe seama consumatorilor”, a menţionat Mugur Isărescu.

Deficitul balanţei comerciale în primele nouă luni din 2017 a ajuns la 8,8 miliarde de euro, cu 1,9 miliarde de euro mai mare decât cel înregistrat în perioada similară de anul trecut, potrivit datelor publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS). În perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2017, exporturile şi importurile au crescut cu 9,2%, respectiv cu 11,8%, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2016.

Cotaţia oficială afişată joi, la ora 13.00, de Banca Naţională a României, este de 4,6279 lei/euro, după ce euro a depăşit oficial pragul de 4,6 lei şi a ajuns la 4,6198 lei, miercuri.

La debutul şedinţei de tranzacţionare de joi, pe piaţa interbancară, euro a trecut pragul de 4,62 lei, urcând până la un maxim de 4,6357 lei atins cu puţin timp înainte de ora 12.00. Apoi, cotaţiile au scăzut treptat până la nivelul de 4,6300 lei/euro la ora 12.50.

Cotaţia oficială afişată miercuri, la ora 13.00, de Banca Naţională a României a fost de 4,6198 lei/euro, nivel care nu a mai fost atins în ultimii cinci ani şi patru luni, din săptămâna 23-27 iulie 2012, când a fost atins şi maximul istoric de 4,6397 lei.

Dolarul a crescut la 3,9865 lei, joi, de la valoarea de 3,9810 lei, afişată miercuri, de Banca Naţională a României. Marţi, cotaţia oficială afişată de BNR a fost de 3,9746 lei/dolar, iar luni a fost de 3,9564 lei/dolar.

Deprecierea monedei naţionale până peste pragul de 4,6 lei/euro a venit, miercuri, atât pe fondul incertitudinilor fiscale, cât şi al mesajului de relaxare a abordării faţă de cursul de schimb, transmis de banca centrală, declara, pentru MEDIAFAX, miercuri, analistul financiar Claudiu Cazacu.

Referindu-se la posibilele evoluţii în perioada imediat următoare, analistul a arătat că riscurile sunt „mai degrabă spre deprecierea leului decât spre apreciere”. „Tendinţele speculative nu vor duce neapărat la o depreciere ultrarapidă, dar eventualele reveniri sub pragul de 4,6 vor mai fi doar temporare. De acum discutăm de un nou palier al cotaţiilor – între 4,6 şi 4,7 lei/euro”, a mai spus Claudiu Cazacu.

Membrii Guvernului au adoptat, în şedinţa de miercuri, ordonanţa de urgenţă prin care este modificat Codul Fiscal, prevederile urmând să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2018.

În vara anului 2012, puseul de depreciere a leului a avut loc pe fondul unui referendum prin care se cerea suspendarea preşedintelui ţării; acum, revenirea peste pragul de 4,6 lei/euro are loc pe fondul dezbaterii în Guvern a pachetului de măsuri fiscale ce se vor aplica din 2018.

Tags: , , , ,
bancnote

Frisoane în această dimineaţă pentru românii cu credite: Dobânzile urcă iar şi depăşesc un nou prag

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu dobânda variabilă, a a rămas la 1,84%, dar indicii la şase şi la nouă luni au crescut.

Indicele la şase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare, s-a majorat la 2,01%, de la 1,98%, cât a fost cotat miercuri.

Indicele ROBOR la nouă luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, a crescut la 2,06%, de la 2,04%, valoarea înregistrată miercuri.

ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei. Indicele se stabileşte zilnic de BNR ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de zece bănci selectate de Banca Naţională.

sursa: zf.ro

Tags: , , , , , , , , , , , , , ,
ce-spune-mugur-isarescu-despre-cfr-marfa

BNR atenţionează: Datoriile statului au crescut la 45,5% din PIB, în timp ce banii care trebuie să intre la Buget au scăzut la 24,5%

Creanţele financiare ale administraţiei publice, exprimate ca pondere în PIB, au scăzut cu 0,4 puncte procentuale, ajungând la 24,5%, în timp ce angajamentele – datoriile – aceluiaşi sector au crescut la 45,5%, semnalează, într-un raport publicat marţi, Banca Naţională a României (BNR).

„Deţinerile de acţiuni şi alte participaţii ale statului s-au diminuat cu 1,1 puncte procentuale, ajungând la nivelul de 8,8% din PIB. Depozitele administraţiei publice au crescut cu 1,6 puncte procentuale, până la 8,7% din PIB, dar alte conturi de primit au scăzut cu 0,8 puncte procentuale, ajungând la un nivel de 6,1% ca pondere în PIB”, arată BNR în raportul pe trimestrul II privind conturile naţionale financiare.

În acelaşi timp, „angajamentele financiare ale sectorului administraţii publice au crescut ca pondere în PIB, atingând un nivel de 45,5%, faţă de 44,9%. Titlurile de natura datoriei, în lei şi valută, au crescut cu 1 punct procentual, ajungând la un nivel de 29,3% din PIB”.

BNR mai arată că, atât în cazul titlurilor de natura datoriei pe termen scurt, cât şi pentru titlurile pe termen lung, „se constată creşteri pe seama noilor emisiuni de titluri într-un ritm mai accelerat decât răscumpărarea de titluri pe fiecare tip de scandenţă”.

Potrivit BNR, datoriile comerciale (ale statului – n.n.) au crescut cu 0,8 puncte procentuale, până la 7,7% din PIB. Împrumuturile au scăzut cu 1,3 puncte procentuale, reprezentând 7,7% din PIB la finele trimestrului II 2017, „evoluţie datorată rambursărilor faţă de terţi”.

Sectorul administraţiei publice a înregistrat un necesar de finanţare de 0,8% din PIB în trimestrul II 2017, faţă de 0,4% din PIB în trimestrul II 2016, mai arată BNR. Iar subsectorul „administraţia centrală” a înregistrat un necesar de finanţare de 1% din PIB în trimestrul II 2017, faţă de 0,5% din PIB în trimestrul II 2016.

„Administraţiile locale au avut o capacitate de finanţare de 0,2% din PIB în trimestrul II 2017, cu 0,1 puncte procentuale mai mult faţă de trimestrul II 2016”, iar „administraţiile de securitate socială au avut un necesar de finanţare atât în trimestrul II 2017 (0,009% din PIB), cât şi în trimestrul II 2016 (0,003% din PIB)”, se mai arată în raportul băncii centrale, publicat pe site-ul BNR.

Tags: , ,
bnr

BNR ar putea lăsa cursul să se deprecieze până la 4,6 – 4,7 lei/euro (ANALIŞTI)

Banca Naţională a României “va îngădui o depreciere graduală a leului, iar tranziţia spre intervalul de tranzacţionare de 4,6-4,7 se va produce în primul trimestru al anului 2018″, anticipează, într-un raport, analiştii băncii UniCredit.

„Leul este supraevaluat în continuare din cauza intrărilor de capital în scădere şi a majorării costului unitar cu forţa de muncă. Tendinţa de depreciere caracteristică lunilor de toamnă, împreună cu riscurile fiscale şi politice ar putea menţine cursul leu/euro în preajma sau chiar desupra nivelului de 4,6 până la finalul anului”, se arată în raport.

„Suntem de părere că BNR va îngădui o depreciere graduală a leului, iar tranziţia spre intervalul de tranzacţionare de 4,6-4,7 se va produce în primul trimestru al anului 2018, coincizând cu începutul ciclului de majorare a dobânzii de politică monetară. BNR a început înăsprirea monetară prin majorarea dobânzii la facilitatea de depozit cu 25 de puncte de bază până la 0,5% în octombrie şi anticipăm o nouă majorare până la 0,75% în noiembrie 2017”, arată analiştii UniCredit.

Până atunci, „inflaţia anuală ar putea accelera peste 2% din cauza reintroducerii accizei la carburanţi şi a scumpirii energiei electrice şi gazelor naturale, toate reflectate în preţurile plătite de consumatori”. Inflaţia totală şi cea de bază „ar putea depăşi ţinta BNR în ianuarie 2018, din cauza efectelor de bază nefavorabile şi a creşterii preţurilor produselor nealimentare şi serviciilor”. Iar BNR „ar putea reacţiona majorând dobânda de politică monetară de trei ori, până la nivelul de 2,5% în intervalul februarie-mai 2018”, anticipează autorii raportului.

În plus, „creşterea salariilor într-un ritm mai accelerat decât cel al creşterii productivităţii indică faptul că leul ar trebui să se deprecieze în anii următori”.

BNR a majorat dobânda la facilitatea de depozit cu 25 de puncte de bază până la 0,5% în octombrie şi „anticipăm o nouă majorare de 25 de puncte de bază în noiembrie, urmând ca în prima jumătate a anului 2018 să decidă majorarea dobânzii de politică monetară de trei ori”, mai arată analiştii UniCredit.

Tags: , , ,
11_800x533

Evolutie pe 8 ani a indicelui ROBOR pentru creditele Prima Casa. Analiza Fin.Zoom

Indicii Robor si Euribor la 3 luni (3M) intra in componenta dobanzilor variabile la majoritatea creditelor in lei, respectiv in euro, oferite de banci. Acesti indici se actualizeaza in contractele de credit trimestrial (la fiecare 3 luni) la o data fixa (stabilita in fiecare contract de credit).

Ne-am propus sa urmarim cum au evoluat cei doi indici la sfarsit de septembrie in ultimii 8 ani si cum a afectat evolutia lor, rata lunara la un credit Prima Casa in lei. La creditele in euro, am tinut cont si de evolutia cursului lei/euro.

Credite Prima Casa in lei vs. euro: avantaj euro 2009-2012 si in lei dupa 2014

Cei care au luat credite Prima Casa in euro in perioada 2009-2012 au platit pana acum rate mai mici decat daca s-ar fi imprumutat atunci in lei (din cauza valorilor foarte mari a Robor de acum 5-8 ani).
Insa nici euro nu a variat prea mult in ultimii ani (intre 4.2 si 4.6 lei pentru euro) – daca s-ar fi dublat euro (la fel ca CHF-ul), am fi avut aceeasi problema acum la creditele in euro ca la creditele in franci elvetieni.

Din 2013, programul Prima Casa este disponibil doar in lei.

Din calculul FinZoom.ro rezulta ca, daca ar fi putut sa se imprumute in euro in 2014, un consumator ar fi platit pentru acel credit in euro mai mult decat pentru acelasi credit Prima Casa in lei (din acest punct de vedere, masura de a limita programul Prima Casa doar pentru lei in 2013, a fost una buna).

Nu stim insa cum vor varia indicii Robor si Euribor, precum si cursul leu / euro in urmatorii ani, pentru a vedea care credite se pastreaza in avantaj.

Studiu de Caz FinZoom.ro: Credite Prima Casa de 50.000 euro (si echivalent in lei), pe 30 ani

2009: La un credit Prima Casa de 50.000 euro, contractat pe 30 ani, s-au platit rate in 8 ani cu 1934 lei mai mult pentru creditul in moneda nationala, fata de cel in euro.

prima-casa-2009-2017

2012: Diferenta s-a fi redus la doar 593 lei mai mult pentru creditul in moneda nationala, daca aceleasi credite ar fi fost contractate contractate in anul 2012.

prima-casa-2012-2017

2014: Insa, daca ar mai fi fost posibila contractarea de credite Prima Casa in moneda euro dupa 2013, diferenta ar fi fost in defavoarea monedei euro. Pentru asfel de credite contractate in 2014, s-ar fi platit rate lunare cu 138 lei mai mult pentru creditul in euro – deoarece scaderea euribor a fost acoperita de cresterea euro.

prima-casa-2014-2017

Sursa: Fin.Zoom.ro

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
BCR - ATM - LEU NOU

Indicele ROBOR la trei luni a scăzut la 1,79% datorită intervenţiei BNR

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu dobânda variabilă, a scăzut miercuri la 1,79%, faţă de nivelul de 1,80% înregistrat cu o zi înainte, datorită intervenţiei Băncii Naţionale a României (BNR), conform informaţiilor publicate de instituţie.

De asemenea, indicele ROBOR la şase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare, s-a micşorat la 1,87%, de la 1,89% cât a fost cotat pe 3 octombrie.

La începutul lunii septembrie, ROBOR la trei luni era cotat la 0,92%, iar la începutului acestui an la 0,87%.

ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei. Indicele se stabileşte zilnic de BNR ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de zece bănci selectate de Banca Naţională.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a explicat marţi că deciziile privind ROBOR se iau dimineaţa, la ora 11.00, pentru a doua zi, astfel că miercuri se vor vedea efectele deciziilor de marţi. Creşterea de marţi a ROBOR (care a ajuns la 1,8% pentru 3 luni) este efectul deciziilor de luni, de aceea nu a scăzut marţi.

„Au fost mai mulţi factori care s-au suprapus accidental, dar am mai spus şi anterior că creşterea dobânzilor este inevitabilă. Mişcările acestea bruşte vor fi evitate, prin asigurarea de lichiditate de către banca centrală. Veţi vedea că aceste creşteri se vor atenua la fel de repede cum au apărut (…) dobânzile se vor plimba în jurul a 1,75%”, a mai spus Isărescu despre ROBOR.

Ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, a participat, marţi, la o şedinţă cu directorii executivi din BNR, nu la şedinţa Consiliului de Administraţie al băncii centrale, a precizat Isărescu, în cadrul conferinţei de presă.

Tags: , , , ,
bnr

BNR: Dobânzile de pe piaţa interbancară au crescut în contextul revizuirii ascendente a anticipaţiilor inflaţioniste

Dobânzile de pe piaţa interbancară au crescut în trimestrul al treilea al acestui an în contextul revizuirii ascendente a anticipaţiilor inflaţioniste şi înregistrării unor fluctuaţii de lichiditate, în timp ce inflaţia a crescut într-un ritm mai alert decât cel din prognoza pe termen mediu, a anunţat marţi Banca Naţională a României (BNR).

Indicele Robor la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a atins nivelul de 1,8%, cel mai mare din noiembrie 2014 până în prezent.

Potrivit BNR, spre finalul celui de-al treilea trimestru, ”ratele dobânzilor de pe piaţa monetară interbancară au manifestat o tendinţă pronunţată de creştere, apropiindu-se de rata dobânzii de politică monetară, în contextul revizuirii ascendente semnificative a anticipaţiilor inflaţioniste, al consolidarii aşteptărilor privind ajustarea conduitei politicii monetare, precum şi al înregistrării unor fluctuaţii de lichiditate, sub influenţa factorilor autonomi ai lichidităţii”, se arată în comunicat.

Totodată, cele mai recente evaluări reconfirmă perspectiva continuării creşterii ratei anuale a inflaţiei în următoarele luni într-un ritm uşor mai alert decât cel din prognoza pe termen mediu a BNR, publicată în Raportul asupra inflaţiei din august 2017. Incertitudinile şi riscurile asociate acestei perspective sunt însă influenţate de evoluţii din mediul intern şi din cel extern potrivit BNR. Pe plan intern, acestea sunt sporite de conduita politicii fiscale şi a celei de venituri, precum şi de perspectiva preţurilor administrate (gaze naturale, energie electrică) şi a celor volatile ale produselor alimentare.

”Pe plan extern, relevante rămân incertitudinile şi riscurile legate de creşterea economică în zona euro şi pe plan global, de escaladarea unor tensiuni geopolitice, dar şi de deciziile principalelor bănci centrale (BCE, FED). Totodată, are loc o reconfigurare a politicilor băncilor centrale care schimbă evoluţia ratelor dobânzilor pe pieţele financiare internaţionale”, se arată în comunicat.

CA al BNR, întrunit în şedinţă periodică, a hotărât marţi menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută pe an, menţinerea ratelor rezervelor minime obligatorii la nivelurile existente şi continuarea gestionării adecvate a lichidităţii din sistemul bancar.

”CA al BNR a decis îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la +/- 1,25 puncte procentuale de la +/- 1,50. Corespunzător acestora, începând cu 4 octombrie 2017, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit creşte la 0,50 la sută, iar rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) se reduce la 3,00 la sută”, se arată în comunicat.

Deciziile au ca scop asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile, iar banca subliniază că ”mixul echilibrat de politici macroeconomice şi progresul reformelor structurale sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor eventuale evoluţii adverse”.

Tags: , ,
bnr

Propunerea de majorare a accizelor la carburanţi: AVERTISMENTUL Băncii Naţionale

Guvernul vrea să facă rost de 1 miliard de lei până la finalul acestui an, majorând accizele la carburanţi, începând cu 1 septembrie.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, nu vede cu ochi buni majorarea accizelor la carburanţi, începând cu 1 septembrie, anunţată de Guvernul Tudose, avertizând că există riscul să împingă inflaţia în sus.
“Ne va afecta, va împinge inflaţia în sus. Deocamdată nu am introdus-o. E o discuţie, încă. Am precizat de mult că introducem în prognoză informaţii care au un grad ridicat de certitudine, nu discuţiile. Discuţiile le lăsăm la capitolul ‘discuţie'”, a declarat Isărescu.
Avertismentul său vine în contextul în care Banca Naţională a României a revizuit în sus prognozele de inflaţie pentru următoarea perioadă, noua prognoză pentru decembrie 2017 fiind de 1,9% (+0,1 punce procentuale faţă de prognoza anetrioară), iar pentru decembrie 2018 – de 3,2% (+0,1 pp).

Pentru termenul iunie 2019, prognoza de inflaţie a BNR este 3,5% „la taxe constante”, în sensul că ar putea fi atinsă această valoare dacă fiscalitatea nu va influenţa preţurile.

„Din ce în ce mai puţine preţuri scad şi, în acelaşi timp, din ce în ce mai multe preţuri cresc, arată indicele de difuziune”, a spus Mugur Isărescu, la conferinţa de prezentare a Raportului asupra Inflaţiei.

„Presiuni în sus asupra inflaţiei vin atât din politica fiscală, cât şi din preţurile administrate, în special la energie”. De asemenea, „presiuni şi de pe piaţa forţei de muncă, dar şi din importuri, unde preţurile nu mai scad. Costurile cu manopera, dar şi cele cu materia primă, merg în sus”, a mai arătat guvernatorul.

Guvernul vrea să facă rost de 1 miliard de lei până la finalul acestui an, majorând accizele la carburanţi, începând cu 1 septembrie.

Astfel, printr-un proiect de ordonanţă de modificare a Codului Fiscal, se propune revenirea la nivelul accizelor din 2016.

Potrivit unui proiect de ordonanţă pentru modificarea Codului Fiscal, accizele pe motorină vor creşte cu 24,9%, iar cele pe benzina fără plumb cu 22,8% de la 1 septembrie. Transportatorii spun că această majorare se va transmite automat în tarife şi ameninţă cu proteste.

Documentul susţine că nivelurile actuale ale accizelor practicate în România sunt foarte aproape de limita minimă prevăzută de legislaţia Uniunii Europene.

Astfel, printr-un proiect de ordonanţă de modificare a Codului Fiscal se propune revenirea la nivelul accizelor din 2016. Guvernul explică că nivelul încasărilor a scăzut considerabil în primul semestru al anului în curs după eliminarea supraccizei, dar şi reducerii TVA, măsuri de altfel promise de PSD în campania electorală.
Mai exact, actul normativ prevede majorarea taxelor pentru carburanţi. Astfel, până la finalul anului, se propune ca acciza la benzină cu plumb să fie 3.022,43 lei/tonă, respectiv 2.327,27 lei/1.000 de litri, faţă de momentul prezent în care valoarea acesteia este de 2.530 lei/tonă şi 1.948,23/1,000 de litri. În cazul benzinei fără plumb, acciza ar urma să fie, de la 1 septembrie, de 2.643,39 lei/tonă, respectiv 2.035,40 lei/1.000 de litri. În prezent, taxele sunt de 2.151,13 de lei/tonă şi 1.656,36 de lei/1.000 de litri.
În cazul motoriniei acciza va fi de 2.245,11 lei/tonă, respectiv 1.897,08 lei/1.000 de litri. Valoarea actuală este de 1.796,53 de lei/tonă, respectiv 1.518,04 de lei/1.000 de litri.
Din calculele Guvernului, până la finalul anului, din această majorare, la bugetul de stat ar intra 1,141 de miliarde de lei. Prin derogare de la prevederile Codului Fiscal, noile taxe vor intra în vigoare de la 1 septembrie.
Liderul ALDE Călin Popescu Tăriceanu a precizat, marţi, că este la curent cu propunerea de majorare a unor accize, el dând asigurări că majorarea acestora se va resimţi într-o măsură „nesemnificativă” în preţul la pompă, întrucât aceasta a fost discuţia dintre ministerul de Finanţe şi operatori.
Tags: , , , ,
bnr

BNR a decis, vineri, menținerea dobânzii de politică monetară la 1,75% pe an

Banca Națională a României (BNR) de decis, vineri, în cadrul ședinței Consiliului de Administrație (CA), menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută pe an, potrivit unui comunicat de presă al instituției.

De asemenea, în cadrul aceleași ședințe, s-a hotărât gestionarea adecvată a lichidității din sistemul bancar, precum și păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Detalii despre deciziile CA vor fi oferite de către Guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, în briefingul de presă organizat vineri la sediul BNR, începând cu ora 15:00.

Tags: , ,
isarescu_foto_jurnalul.ro

Isărescu, despre impozitul pe cifra de afaceri: Nu cred că a plecat de la noi

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, susține că ideea impozitului pe cifra de afaceri nu ar fi plecat de la reprezentanți ai BNR, iar presa ar trebui să caute răspunsul la Guvern.

“Ideile, impozitul pe cifra de afaceri, de exemplu în Statele Unite se numește “sales tax”, deci impozit pe vânzări, e în orice carte de “economics”. Deci ce face, cenzurăm idei sau…? Nu știu dacă a plecat de la ei, dar dumneavoastră puteți să îi întrebați pe cei de la Guvern. Impozitul pe cifra de afaceri este un impozit care este în anumite țări ale lumii. Eu nu spun că este bine sau este rău. Eu vă spun că discuția pe tema aceasta că este o idee care a plecat de la cineva de la Banca Națională, ce valoare are dacă ar fi plecat de la cineva de la Banca Națională? Niciun fel de valoare. Important este cine o receptează și cine vrea să o pună în practică, dacă o receptează cineva și dacă vrea să o pună în practică. Întrebarea pe care mi-o puneți mie trebuie să o puneți celor de la Finanțe, nu Băncii Naționale și nu cred că a plecat de la noi, dacă vreți să vă răspund direct. Ce facem? Punem cenzură pe mintea oamenilor sau îi întrebăm de ce gândești așa și nu gândești altfel? Nici nu știu dacă e de stânga sau de dreapta o asemenea idee”, a explicat Isărescu, întrebat dacă ideea impozitului pe cifra de afaceri a plecat de la reprezentanți ai BNR.

De asemenea, acesta a afirmat că toată amplitudinea care s-a dat acestei “speculații” i se pare că este una politică. Guvernatorul BNR a mai precizat că nu i se pare un lucru rău dacă experți din cadrul băncii sunt consultați de un guvern sau altul.

“Avem un Comitet de Politici Macroeconomice și nu am discutat încă în acel Comitet, în mod concret, nu am avut un subiect despre politicile fiscale. Asta cu atât mai mult arată că politica fiscală trebuie să o discutați la Ministerul de Finanțe și la Guvern. Când va veni timpul, probabil că ședința următoare când va fi prin luna august, vom scrie în comunicat și atunci putem să avem un punct de vedere la care a lucrat și Banca Națională, ca instituție. Nu uitați că la Banca Națională lucrează sute de specialiști. Ei sunt neutri în manifestarea lor publică, sau încearcă să fie neutri, dar sunt specialiști care pot să aibă o înclinație de stânga, de dreapta, de centru. Este absolut firesc, așa se întâmplă toate băncile centrale”, a adăugat Isărescu.

Potrivit noului Program de Guvernare, impozitul pe profit ar putea fi înlocuit cu un impozit pe cifra de afaceri în două sau trei trepte începând de anul viitor.

Tags: , , ,
bani ron

BNR – tensiunilor politice asupra cursului valutar: Leul s-a depreciat cu doar trei bani în patru zile grele pe o piaţă valutară stabilă

Criza guvernamentală şi-a arătat colţii joia trecută şi, potrivit unui mai vechi obicei, unul dintre primele efecte au fos căutat pe piaţa valutară. Gest firesc, desigur, pentru că e vorba de o piaţă vie şi sensibilă, care nu putea să rămână inertă într-un astfel de moment. Şi n-a rămas. Cursul leu-euro a reacţionat prompt.

Criza guvernamentală şi-a arătat colţii joia trecută şi, potrivit unui mai vechi obicei, unul dintre primele efecte au fos căutat pe piaţa valutară. Gest firesc, desigur, pentru că e vorba de o piaţă vie şi sensibilă, care nu putea să rămână inertă într-un astfel de moment. Şi n-a rămas. Cursul leu-euro a reacţionat prompt.

Întrebarea este cum a reacţionat. Joi 15 iunie, faţă de miercuri, leul s-a depreciat cu doi bani. De la 4,56 lei pentru un euro la 4,58. Probă de reacţie moderată. Şi care, în niciun caz, nu justifica alarma trasă de numeroşi comentatori tv, cum că… piaţa valutară se prăbuşeşte.

Or, nu doar că nu s-a prăbuşit, dar nici măcar nu s-a destabilizat. În următoarele zile bancare – vineri 16 iunie şi luni 19 iunie – cursul a rămas nemodificat. Marţi 20 iunie însă, când la ora 13 Banca Naţională a comunicat cursul pe care l-a calculat, cuvântul prăbuşire a revenit în agitaţia publică. O prăbuşire cu… un singur ban.

Dar să trec la analiză. O judecată sănătoasă – şi serioasă – nu admite verdicte pe baza analizei unei perioade de patru zile bancare. E nevoie să fie analizate serii lungi de fapte şi de cifre.

Să vedem totuşi ce s-a întâmplat marţi 20 iunie. Voi nota că în toată zona noastră, pe pieţele valutare vecine, monedele locale s-au depreciat. Şi nici măcar nu se poate spune că deprecierea de la noi a fost mai drastică decât deprecierea lor. Deprecierile altor monede regionale au atins chiar cote relativ mai mari: 0,32 la sută în Polonia, 0,21 în Ungaria şi 0,48 la sută în Cehia, în timp ce căderea leului a fost de 0,21 la sută. Poate fi însă relevantă o singură zi? Fireşte că nu. Şi nici comparaţia cu ţările vecine nu e relevantă pentru reacţia pieţei noastre la criza guvernamentală. E prea devreme pentru concluzii.

Şi totuşi, de nenumărate ori în aceste zile am fost întrebat dacă Banca Naţională va interveni în zilele următoare. Întrebarea nu are răspuns. Vocile de la BNR vor repeta plictisitor: „Nu comentăm intervenţiile de pe piaţa valutară”. Nu din secretomanie. Motivul e altul: pentru a nu influenţa piaţa; sau, mai exact, pentru a n-o deruta. Adevărul este că nicio bancă centrală nu-şi comentează intervenţiile pe piaţa valutară.

Citeşte articolul complet pe ZF

 

Tags: , , ,