Tag Archives: bani

lei-ron-bani

Cum au crescut salariile în România în ultimul an. Cine sunt singurii bugetari cu venituri mai mici decât media

Salariul mediu net la nivelul întregii economii a crescut la valoarea de 2.366 de lei net în luna aprilie a acestui an, în creştere cu 13,4% faţă de perioada similară a anului anterior, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică.

Criza de personal, creşterea salariului minim şi majo­rările salariale din sectorul bugetar sunt prin­tre principalii factori care au condus la ma­jo­rarea semnificativă a salariilor an­ga­jaţilor din ultimul an, informează ZF.

Angajaţii din sănătate şi asistenţă so­cială au beneficiat de cele mai mari creş­teri de salarii în ultimul an, de 36% faţă de aprilie 2016, ajungând la un nivel me­diu de 2.688 de lei net pe lună, cu 13% peste nivelul salariului mediu la nivel naţional în aprilie 2017. Spre comparaţie, în aprilie 2016 angajaţii din sănătate câştigau cu 5,5% mai puţin faţă de nivelul salariului mediu la nivel naţional.

„Salariul mediu din sănătate a crescut mult în ultimul an, dar a pornit de la un nivel foarte scă­­zut, de sub 2.000 de lei net pe lună anul tre­cut, o medie salarială rar întâlnită într-o com­pa­nie privată. A avut loc o aliniere, târzie, la tot ce în­seamnă preţuri şi nivelul salarial din piaţa mun­cii în acest sector. Nu ştiu în ce măsură aceas­tă aliniere a ţinut cont de criterii de perfor­manţă şi de productivitate, care trebuie evaluate atunci când se fac majorări salariale sem­nificative“, a explicat Oana Botolan Datki, SEE managing partner al Consulteam.

IT-ul este sectorul în care angajaţii au obţinut cele mai mari salarii în aprilie, de aproape 6.000 de lei net, în timp ce angajaţii din hoteluri şi restaurante au primit cele mai mici salarii, de numai 1.395 de lei net.

Pe locul doi în topul celor mai mari creşteri salariale din ultimul an se află domeniul „activităţi de spectacole, culturale şi recreative“, unde salariile au crescut cu 33% în ultimul an (până la o medie de 2.070 de lei net în aprilie), creşterea fiind mare deoarece a pornit de la o bază foarte scăzută.

Alfă mai multe pe ZF

Tags: , , , ,
DSC_0039

Cât plătesc românii pentru cadourile de 1 şi 8 Martie

Tradiția de a oferi cadouri în perioada 1-8 martie este respectată de cea mai mare parte dintre orășeni, atât bărbați cât și femei

Astfel, conform celui mai recent studiu MEDNET Marketing Research Center, aproape 88% dintre persoanele intervievate din mediul urban intenționează să ofere cadouri celor dragi în perioada 1-8 martie.

Grafic 1 - 1-8 martie

Majoritatea respondenților intenționează să ofere cadouri atât de 1 cât și de 8 martie, doar 1,4% dintre aceștia intenționând să se limiteze la cadouri/mărțișoare de 1 martie.

Principalele destinații de shopping sunt vânzătorii ambulanți și/sau de la târgurile de 1-8 martie (66,2%), centrele comerciale (magazine/supermarketuri/hipermarketuri, mall-uri etc.) (58,7%) și florăriile/vânzătorii ambulanți de flori (54,8%).

Ca tendință, bărbații aleg florăriile într-un procent mai mare decât femeile.

Mediul online este, de asemenea, o importantă resursă de shopping pentru orășeni, peste 20% dintre aceștia luând în considerare și magazinele online pentru un posibil cadou de 1-8 martie.

Această posibilitate de shopping prezintă un grad de atractivitate mai ridicat în rândul bucureștenilor, comparativ cu orășenii din provincie.

În ceea ce privește suma alocată pentru cumpărăturile de cadouri din perioada 1-8 martie, orășenii cheltuiesc în medie 180,15 lei.

Cei mai mulți dintre aceștia, aproape 60%, vor aloca sume cuprinse în intervalul 100-299 lei (36,8% vor aloca între 100 și 199 lei și 22,3% sume între 200 și 299 lei).Grafic 2 - Sume 1-8 martie

În general, atunci când vine vorba de oferirea mărțișoarelor/cadourilor de 1 și 8 martie, bărbații sunt mai cheltuitori în raport cu femeile.

În același timp, locuitorii din București își alocă sume mai mari în raport cu provincialii din mediul urban pentru astfel de cadouri.

De 1 martie, majoritatea femeilor vor dărui un mărțișor mamelor, în timp ce bărbații vor fi mai atenți cu soțiile sau iubiteleGrafic 3 - Beneficiari 1 martie

Din totalul respondenților care și-au exprimat intenția de a oferi cadouri/mărțișoare pentru a sărbători întâia zi a primăverii, mai mult de trei sferturi vor oferi un cadou mamei (75,2%) și peste jumătate vor oferi cadouri prietenelor (cu excepția iubitelor) (51,1%).

Cei mai mulți bărbați (86,7%) vor oferi cadouri/mărțișoare partenerelor de viață (soții/iubite) în timp ce majoritatea femeilor (80,2%) intenționează să le dăruiască un mărțișor/cadou mamelor.

În timp ce femeile oferă cadouri/mărțișoare mai degrabă persoanelor din familia lor (mamele, bunicile), rudelor (soacrele, mătușile etc.) și prietenelor, bărbații au tendința de a oferi cadouri/mărțișoare femeilor cu care interacționează în mod curent, și anume iubita/soția și colegele/colaboratoarele de serviciu/partenerele de afaceri.

Și pentru că fiecare regiune a României are propriile sale obiceiuri, nici Sărbătoarea Mărțișorului nu este la fel peste tot. În timp ce, în majoritatea cazurilor, femeia este cea care primește un mărțișor de 1 martie, peste un sfert dintre persoanele de gen feminin intervievate în cadrul acestui studiu, care intenționează să ofere cadouri de 1-8 martie, au declarat că vor oferi cadouri/mărțișoare și bărbaților.

Moldovencele vor oferi cele mai multe mărțișoare bărbaților, aproape jumătate dintre locuitoarele din zona Moldovei exprimându-și această intenție.

În ceea ce privește tipurile de mărțișoare/cadouri oferite, majoritatea respondenților vor alege să ofere tradiționalele mărțișoare de pus în piept, florile dar și mărțișoarele sub formă de brățară. Românii din mediul urban vor mai oferi în număr mare și bijuterii, dulciuri sau cosmetice/parfumuri.

Ca tendință, femeile preferă mărțișoarele sub formă de brățară, în timp ce bărbații se orientează mai mult către tradiționalele mărțișoare de pus în piept, dar și către flori sau bijuterii.

De Ziua Femeii, peste trei sferturi dintre orășeni vor oferi cadouri mamelor

Pentru români, ziua de 8 martie reprezintă ziua în care ne sărbătorim mamele, cea mai mare parte a orășenilor (76,0%) oferind cadouri mamelor lor cu acest prilej.

Mai mult decât atât, această zi este un bun moment pentru bărbați de a-și exprima dragostea față de soții sau iubite, peste 85% dintre aceștia intenționând să ofere cadouri partenerelor de viață cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii.

La fel ca și în cazul cadourilor de 1 martie, și de 8 martie femeile vor dărui cadouri mai degrabă persoanelor din familia lor (mamele, bunicile), rudelor (soacrele, mătușile etc.) și prietenelor, în timp ce bărbații vor oferi cadouri de 8 martie mai degrabă femeilor cu care interacționează în mod curent, și anume iubita/soția și colegele/colaboratoarele de serviciu/partenerele de afaceri.

În privința tipurilor de cadouri oferite, florile rămân de departe în top, 73,2% dintre orășenii care intenționează să ofere cadouri de 8 martie optând pentru acestea.Grafic 4 - Tipuri de martisoare

Alte cadouri pe care locuitorii din mediul urban ar dori să le ofere sunt bijuteriile (40,1%), cosmeticele/parfumurile (30,9%), dulciurile (28,0%) sau obiectele meșteșugărești (25,0%).

(Sursa: MEDNET Marketing Research Center)

 

Tags: , , , , , , , , , , , , , , ,
anrp

Alpha Quest devine principalul jucător pe piaţa punctelor de despăgubire

Fondurile de investiţii iau locul samsarilor

Piaţa nereglementată a punctelor de despăgubire acordate de Autoritatea Naţională de Restituire a Proprietăţilor (ANRP) celor deposedaţi abuziv  de regimul comunist face o tranziţie rapidă din zona gri către tranzacţii transparente. Locul samsarilor şi negociatorilor de pe poziţii de forţă este luat acum de investitorii instituţionali, care joacă după reguli şi preţuri prestabilite prin oferte publice.

Sistemul punctelor ANRP a fost construit pentru a-i despăgubi pe cei care nu şi-au putut primi bunurile în natură sau nu au beneficiat de acţiuni la Fondul Proprietatea. Punctele reprezintă creanţe asupra statului român şi valoarea nominală a fiecăruia este de un leu. Plăţile ar urma să se facă pe o perioadă de cinci ani, în tranşe egale de câte 20%. 2017 este primul an în care deţinătorii de puncte ANRP pot cere valorificarea punctelor în bani, din alocări bugetare. Până în prezent, au fost acordate 2,2 miliarde de puncte, ceea ce face ca volumul total să atingă valoarea de aproape jumătate de miliard de euro.

Dosarele aflate în diverse stadii de aprobare la ANRP vor duce la acordarea suplimentară  a încă 3,5 miliarde de puncte. Se va ajunge la un nivel al despăgubirilor de aproape 1,3 miliarde de euro. În scenariul în care toţi posesorii vor alege să convertească punctele în bani, sarcina maximă pentru stat poate ajunge la 260 de milioane de euro pe an, greu de acoperit din alocări bugetare. În cazul în care sumele devin prea mari,  statul poate trece la amânarea unor plăţi.

Despăgubirea în tranşe anuale şi perspectiva unor alte amânări determină sute de deţinători să se îndrepte către vânzarea cu discount a acestor creanţe asupra statului român. De la tranzacţii încheiate acum câţiva ani la 20-25 de bani pentru un titlu cu valoarea nominală de un leu, s-a ajuns acum la un preţ dublu. Saltul a fost posibil datorită intrării investitorilor de calibru, care iau locul micilor speculatori.

Fondul de investiţii Alpha Quest a anunţat o ofertă publică de preluare a 400 de milioane de puncte emise de ANRP,  la un preţ de 0,5 lei((50% din valoarea nominală). Acesta este cu 20% mai mare decât cel la care se fac acum tranzacţiile. Fondul a cumpărat deja 150 de milioane de puncte şi, în cadrul acestei oferte care se desfăşoară până la 30 aprilie 2017,  are disponibile 200 de milioane de lei. Ovidiu Fer, reprezentantul AlphaQuest, consideră că există trei mari avantaje în vânzarea  imediată a punctelor. “În primul rând, este eliminat riscul amânării plăţilor. În al doilea rând, prin oferta noastră tranzacţia este la vedere, fără intermediari si comisioane.  In al treilea rând, se înlătură riscul unor preţuri disciminatoare şi negocieri la colţ de stradă. Prin publicarea unui preţ standard, vânzătorii au posibilitatea de valorificare printr-un proces de tranzacţionare transparent.” a punctat Ovidiu Fer.

Detalii suplimentare despre ofertă pot fi accesate la adresa:  www.alphaquest.ro

Vânzarea efectivă se face la sediul unui notar autorizat care verifică validitatea actelor.  Plata se face pe loc, la semnarea contractului de vânzare cumpărare. Costurile notariale sunt suportate de Alpha Quest.

Tags: , , , , , ,
Plata cu lei

Venituri medii lunare de 2.713 lei pe gospădărie. Pe ce cheltuie românii banii

Veniturile medii pe gospodărie au fost, în trimestrul al treilea al anului trecut, de 2.713 lei pe lună, iar cheltuielile de 2.351 lei, din care 37,6% au fost pentru alimente, iar 8,1% pentru băuturi alcoolice şi ţigări.

Veniturile băneşti au fost, în medie, de 2.430 lei lunar pe gospodărie (916 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 283 lei lunar pe gospodărie (107 lei pe persoană), arată Institutul Naţional de Statistică (INS), într-un comunicat.

Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (57,6% din veniturile totale ale gospodăriilor).

La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (23,5%), veniturile din agricultură (3,4%), veniturile din activităţi neagricole independente (2,5%) şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,2%). O pondere importantă deţin şi veniturile în natură (10,4%) – în principal contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (9,1%).

Cheltuielile au reprezentat în perioada analizată 86,7% din venituri.

“Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.)”, arată INS, într-un comunicat.

Astfel, produsele aproalimentare şi băuturile nealcolice au reprezentat 37,6% din cheltuieli, locuinţa, apa, electricitatea, gazele şi alţi combustibili 16,6%, băuturile alcoolice şi tutunul 8,1%, respectiv îmbrăcămintea şi încălţămintea 6%.

“Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei (doar 0,7%)”, mai arată INS.

Cheltuielile pentru consum acoperă 72% din total, iar cele cu impozite şi contribuţii 19,6%.

Tags: , , , ,