Tag Archives: bani europeni

cele mai bune pariuri fotbal (1)

Sfaturi pentru a alege cele mai bune tipuri de pariuri

O recenzie a unei case de pariuri online, făcută de specialiști, te lămurește dacă respectiva agenție este potrivită pentru stilul tău de joc. Când spun stil de joc, mă refer în primul rând la opțiunile de pariere pe care mizezi de obicei.
Dacă obișnuiești să pariezi pe goluri, cel mai bun operator este cel care are cea mai bogată ofertă pentru acest segment. Sau poate ești bun în a anticipa numărul de cartonașe galbene, sau anticipezi un joc care favorizează un număr mai mare de cornere… Dacă joci pe linii asiatice, sunt 2-3 agenții de pariuri sportive online care se ridică la un nivel bun ș.a.m.d.

cele mai bune pariuri fotbal (2)
Fiecare meci are particularitatea sa

Totuși, pariurile pot fi abordate și dintr-o altă perspectivă. Nu este mereu bine să deschizi site-ul cu o idee fixă: indiferent ce meciuri sunt astăzi, pariez pe goluri marcate. Fiecare eveniment sportiv are particularitatea sa. Cel mai bun tip de pariuri nu este cel pe care ești tu fixat, ci acea opțiune de pariere care are cele mai mari șanse de reușită.

Pentru a depista pariul potrivit, este obligatoriu să analizezi în detaliu meciul pe care vrei să mizezi, pornind de la statistică și continuând cu trecerea în revistă a informațiilor de context. În urma acestei analize, tragi anumite concluzii. De exemplu:

1. Observi că partida este dezechilibrată, fie în favoarea gazdelor, fie în favoarea oaspeților. Sau că teoretic forțele sunt egale dar că echipa gazdă joacă foarte bine pe teren propriu, în timp ce formația oaspete nu excelează în partidele de pe teren străin. Sau invers: echipa gazdă nu joacă foarte bine pe teren propriu, iar cea oaspete are o linie de clasament foarte bună în deplasare.
În astfel de cazuri, cele mai potrivite pariuri sunt fie pe rezultat final 1, X sau 2, fie pe șansă dublă, 1X sau X2.
Dacă dezechilibrul este prea mare, și cota pentru pariul cu cea mai mare probabilitate de reușită va fi foarte mică. Astfel, este indicat să pariezi fie pe handicap european, fie pe handicap asiatic. Diferența este că liniile asiatice îți oferă posibilitatea de a recupera o parte din miză.
Exemplu: În cazul în care joacă FC Barcelona cu Getafe și mizezi pe „FC Barcelona -1 handicap european”, pariul este pierdut dacă bate Getafe, dacă meciul se termină egal sau dacă FC Barcelona câștigă la un gol diferența. Dacă mizezi pe „FC Barcelona -1 handicap asiatic”, pariul este pierzător doar dacă bate Getafe sau dacă se termină egal. Primești miza înapoi dacă „extratereștrii” obțin o victorie la diferență minimă.

2. Meciul este echilibrat și nu reușești să îți faci o părere clară dacă va fi 1, X sau 2, dar observi că, în ultimele meciuri, cele două echipe au marcat multe goluri. Sau că una dintre combatante are ofensiva puternică, în timp ce adversara este vulnerabilă în apărare. Sau, dimpotrivă, că ambele formații au apărări de netrecut. În aceste cazuri, se impune un pariu pe „total goluri”, sau pe „ambele marchează”.cele mai bune pariuri fotbal (3)

3. Se întâlnesc două echipe care au o medie ridicată de cartonașe galbene primite pe meci, iar partida este condusă la centru de un arbitru care duce imediat mâna la buzunar. Sau, invers: jucătorii celor două formații sunt foarte disciplinați, iar arbitrul a acordat puține cartonașe galbene în sezonul curent.
Se impune, în aceste cazuri, un pariu pe selecția „peste/sub x cartonașe galbene”, fie pe total în meci, fie pentru una dintre echipe.

4. Alte pariuri foarte populare sunt cele pe total cornere. Tot din analiza meciului, compari stilurile de joc ale celor două echipe. O formație care atacă pe flancuri obține, de regulă, multe lovituri de colț.
Un indicator bun este și numărul de cornere obținute/acordate în ultimele meciuri de fiecare dintre echipele implicate.
Ideea este să nu abordezi un meci cu o părere preconcepută, pentru că tinzi să ignori informațiile care o contrazic. Cele mai potrivite tipuri de pariuri sunt întotdeauna cele în favoarea cărora există argumente solide.

Tags: , , , , , , , , ,
1_3_185587_1557307558_07982_fav

5.8 milioane euro, bani de la UE, pentru termoizolarea blocurilor din Cluj. VEZI lista

Un număr de 27 de blocuri din Cluj-Napoca vor fi reabilitate termic pe bani europeni. Investiția totală se ridică la 5.8 milioane de euro.

“În ședința Consiliului Local din 8 mai 2019 intră spre aprobare hotărârile pentru finanțarea pe bani europeni a grupurilor 7,8,9 și 10, adică un număr de 27 de blocuri, cu un total de 297 de apartamente. Investiția totală este de 5.8 milioane de euro. Proiectele vor intra în linie dreaptă, urmând să organizăm licitațiile pentru execuția lucrărilor”, a declarat edilul Emil Boc, la ZIUA LIVE.

Grupul 7 (5 proiecte de blocuri) – Băița 4, Alexandru Voievod 58 și 62, Detunata 9 și bloc L6
Grupul 8 (6 proiecte de blocuri) – Cernavodă 2, Scorțarilor 7, Donath 180, Republicii 64-66, Dragalina 8 și 10.
Grupul 9 (8 proiecte de blocuri) – Islazului 5, Azuga 2, Grigore Alexandrescu 29, Titulescu 16, Unirii 13, Pasteur 69, Muncii 65 și Tarnița 6.
Grupul 10 (8 proiecte de blocuri) – Dima 28, Titulescu 165, Năsăud 8, Mamaia 6, 10, Padin 28, 24 și Piața Karl Liebknecht 7-8.

strong>
LISTA și adresele exacte ale grupurilor de blocuri AICI!

Amintim că, municipiul Cluj-Napoca a reuşit să atragă fonduri europene în valoare de 400 de milioane de euro în cadrul exerciţiului financiar 2014-2020, conform datelor prezentate de primarul Emil Boc, în cadrul dezbaterii publice pe tema proiectului de buget pentru anul 2019. Între proiectele finanțate se numără și creșterea eficienţei energetice pentru 10 grupe de blocuri din oraş, între care cele menționate mai sus.

Tags: , , , , ,
09-10-2012_cluj-napoca

400 milioane de euro pentru Cluj. De la UE

Municipiul Cluj-Napoca a reuşit să atragă fonduri europene în valoare de 400 de milioane de euro în cadrul exerciţiului financiar 2014-2020, conform datelor prezentate de primarul Emil Boc, în cadrul dezbaterii publice pe tema proiectului de buget pentru anul 2019. 

Banii europeni merg către realizarea centurii metropolitane, înnoirea floteti de transport public şi diverse proiecte ce vizează investiţii în sănătate, educaţie, oraş verde sau eficienţă energetică.

fonduri eu

19 proiecte contractate – 115 milioane de euro 

Principalele proiecte cuprinse la acest capitol au vizat înnoirea flotei de transport în comun prin achiziţionarea de tramvaie şi autobuze electrice, dar şi creşterea eficienţei energetice a unor blocuri sau spitale din oraş, precum şi modernizarea (pietonalizare latura de vest) Pieţei Unirii sau revitalizarea Turnului Pompierilor (lucrări care urmează să fie încheiate la finele lui 2019).

 

fonduri eu

fonduri eu

24 de proiecte în evaluare – 116 milioane de euro 

Mare parte din această sumă urmează să fie investită în modernizarea centrului oraşului, cele mai multe proiecte aflându-se în etapa licitaţiilor publice (Piaţa Lucian Blaga, strada Regele Ferdinand şi cele adiacente, Bulevardul 21 Decembrie, străzile Mihail Kogălniceanu, cele adiacente şi Iuliu Maniu sau strada Molnar Piuariu – prima stradă smart din oraş). De asemenea, sume importante merg către începerea proiectului de revizalizare a malurilor Someşului (proiect câştigat de spaniolii de la Practica în urma unui concurs de soluţii) şi crearea de noi parcuri (parcul Între Lacuri şi Pădurea Clujenilor). Nu în ultimul rând, se pregăteşte creşterea eficienţei energetice pentru încă 10 grupe de blocuri din oraş.

fonduri eu

fonduri eu

fonduri eu

6 proiecte în pregătire – 205 milioane euro 

Deşi la începutul prezentării, edilul Emil Boc vorbea despre 6 proiecte, în valoare de 205 milioane euro, aflate în pregătire, slide-urile proiectate în cadrul dezbaterii mai sus menţionate punctează 3 proiecte, în valoare de 259 milioane euro, între care prioritatea numărul 1 a administraţiei clujeen: Centura Metropolitană.

fonduri eu

Banii europeni alocaţi în cadrul exerciţiului financiar 2014-2020 pot fi contractaţi până la finalul anului 2020 şi cheltuiţi până la finalul anului 2023.

Tags: , , , ,
1_3_184077_1553496249_01486_fav

Centrul Clujului îşi schimbă “faţa” cu 15 milioane euro. Pietonii au prioritate

Centrul oraşului Cluj-Napoca se va schimba radical în urma unor investiţii de peste 15 milioane de euro. 

Vorbim despre străzile Mihail Kogălniceanu, Universităţii şi cele adiacente, care, printre altele, găzduiesc sediul central al Universităţii Babeş-Bolyai, un simbol al oraşului de pe Someş.  De asemenea, va fi transformată strada Iuliu Maniu, un adevărat obiectiv turistic datorită faptului că găzduieşte două clădiri „în oglindă”. Cu o istorie bogată, strada din centrul oraşului se aseamănă cu cele din Paris şi Viena, având aceeaşi viziune în spatele designului. Mai multe detalii AICI!

Nu în utlimul rând, administraţia clujeană estimează că până la finalul anului şi strada Regele Ferdinand, o altă arteră importantă, va fi modernizată. Mai multe detalii AICI!

 

Modernizarea zonei centrale, magnet pentru industria Horeca

“Pentru partea de apartamente, preţul mediu de cerere şi aproape şi cel de tranzacţionare este de 1.800-2.000 euro pe metru pătrat. Transformarea zonelor în pietonale nu va influenţa mult piaţa imobiliară pe partea de apartamente, s-ar putea să vedem o creştere la spaţiile comerciale, pentru că automat aceste zone sunt “atacate” de cei care activează în zona de HORECA”, a precizat pentru MEDIAFAX Tudor Marc, agent imobiliar. Potrivit acestuia, starea în momentul actual a pieţei imobiliare din Cluj-Napoca este de stagnare, raportarea februarie 2019 faţă de februarie 2018 fiind cu un plus de 2% la preţurile din în tot oraşul.

Mai multă atenţie şi pe cartiere

O altă stradă care va trece printr-un amplu proces de modernizare, devenind „prima stradă smart din România” potrivit municipalităţii clujene, se află câţiva kilometri de centrul oraşului. Esre vorba despre strada Molnar Piuariu din Mărăşti.  Mai multe detalii AICI!

Cetăţenii oraşului au o legătură de necontestat cu zona centrală a urbei, consideră sociologul Traian Rotariu, care însă punctează că, în primul rând, oamenii îşi doresc calitate în jurul lor, iar în cazul Clujului, unde în ultimii ani s-a construit haotic, este necesară o mai mare atenţie şi pe aceste arii. „În primul rând omul vrea să aibă în jurul lui ceea ce-i trebuie, să fie frumos şi să se simtă bine şi să aibă utilităţile. Centrul însă rămâne emblematic pentru un oraş şi sigur că toţi cetăţenii vor să arate cât mai bine. Există o legătură între fiecare şi centru, indiferent unde locuieşte”, a explicat pentru MEDIAFAX Traian Rotariu.

Tags: , , , , , , , , ,
1_3_183357_1551695045_04912_fav

Se transformă centrul Clujului cu bani europeni. Câştigă teren pietonii, bicicletele şi bus-urile

Pietonii, bicicliştii şi mijloacele de transport în comun câştigă teren în centrul oraşului Cluj-Napoca, în urma unui proiect pe fonduri europene. 

Consilierii locali vor dezbate în şedinţa de marţi, 5 martie 2019, proiectul de hotărâre privind “probarea proiectului și a cheltuielilor legate de proiectul Creșterea și îmbunătățirea spațiului pietonal-velo în zona urbană: Modernizare strada Tipografiei, scuar C.E.C., strada Regele Ferdinand și străzile adiacente”. Pentru acest proiect, municipalitatea a depus, în data de 30 octombrie 2018, cerere de finanţare pe fonduri europene în cadrul Programul Operaţional Regional, Axa prioritară 4, Obiectivul specific 4:1 Reducerea emisiilor de carbon în municipiile reşedinţă de judeţ prin investiţii bazat pe planurile de mobilitate urbană durabilă. Valoarea totală a proiectului este de 23.066.285 lei (cu TVA), din care contribuţia Primăriei Cluj-Napoca este de 1.630.681 lei. Mai multe detalii AICI! 

4,8 milioane euro pentru transformarea centrului Clujului. Bani europeni

“Luni, 21 ianuarie, s-a împlinit termenul pentru depunerea ofertelor pentru realizarea proiectului tehnic și a lucrărilor de modernizare a străzilor Regele Ferdinand, Tipografiei, Emile Zola și Sextil Pușcariu. A fost depusă o singură ofertă. Este în evaluare și în cel mai scurt timp vom stabili dacă este conformă sau nu. Urmează perioada de proiectare și de obținere a autorizației de construire. Estimez că în vara acestui an ar putea începe lucrările de execuție”, a declarat Ovidiu Câmpean, director în Primăria Cluj-Napoca.

Cine vrea să transforme centrul Clujului. 

Amintim că, în data de 19 noiembrie 2018, a fost lansată licitaţia publică privind  “proiectare, asistenţă tehnică şi execuţie lucrări pentru obiectivul de investiţii creşterea şi îmbunătăţirea spaţiului pietonal în zona urbană – modernizarea străzilor Regele Ferdinand, Emil Zola, Sextil Puşcariu, Tipografiei (tronsoanele 1 și 3) şi a scuarului CEC”. A fost depusă o singură ofertă, iar în acest moment se află în etapa de evaluare tehnică. Este vorba despre asocierea SC Diferit – SC NV Construct SRL.

“A fost depusă o singură ofertă. Este în evaluare și în cel mai scurt timp vom stabili dacă este conformă sau nu. Urmează perioada de proiectare și de obținere a autorizației de construire. Estimez că în vara acestui an ar putea începe lucrările de execuție”, declara Ovidiu Câmpean, director în Primăria Cluj-Napoca, la finele lunii ianuarie 2019.

Cum se schimbă centrul Clujului 

Un grup de arhitecți reuniți sub denumirea Asiza, coordonați de Vlad Sebastian Rusu, câștigător a două concursuri de soluții organizate de Primărie (Parcului Feroviarilor şi Turnul Pompierilor, n. red.), a imaginat felul în care ar putea să arate arterele din zona centrală. Ideile au fost prezentate în cadrul dezbaterii organizate de Centrul de Inovare și Imaginație Civică (CIIC).

ZIUA de CLUJ scria, în vara lui 2018, că pe Regele Ferdinand se păstrează cele trei benzi actuale. Modificarea importantă este că pe o bandă, dinspre Bd. 21 Decembrie spre Piața Mihai Viteazul, vor putea circula numai mijloacele de transport în comun. În fața magazinului Central se va realiza o piațetă. Tot acolo se va păstra o stație cu refugiu pentru troleibuze și autobuze.

Taximetrele vor fi mutate de pe Ferdinand pe Tipografiei, de unde vor dispărea locurile de parcare la bordură. Pe ambele laturi ale străzii vor exista benzi pentru biciclete, iar la capetele străzii vor fi, în paralel, treceri pentru pietoni, dar și pentru biciclete. În plus, este prevăzută o a treia trecere pentru pietoni/ biciclete, în zona poștei. Arhitecții au imaginat un aliniament de arbori pe ambele părți ale străzii.

Emile Zola va fi în cea mai mare parte cu shared space; asta înseamnă că mașinile de aprovizionare și ale riveranilor pot intra, dar nu pot staționa. Aceeași situație a fost prevăzută și pe Sextil Pușcariu. De la intersecția cu S. Pușcariu, strada Emil Zola va deveni complet pietonală. Vor fi prevăzuți stâlpi retractabili, pentru acces în cazuri de forță majoră. Ambele străzi au fost gândite cu arbori.

Pe Tipografiei nu vor fi permise parcările. Mașinile vor putea circula, dar au fost prevăzuți stâlpișori pe marginea carosabilului pentru a nu putea staționa. Doar în dreptul magazinului Central va exista o zonă care va funcționa ca stand de taxi. În capătul dinspre str. Cuza Vodă – S. Brassai e propus un taluz înierbat.

Proiectul a fost supus dezbaterii publice în cadrul unui eveniment organizat prin CIIC.

Tags: , , , ,
metrou

Tren metropolitan de suprafaţă în afara Clujului, metrou în oraş. Boc vrea bani europeni

Trenul metropolitan va fi integrat în proiectul metroului. În afara Clujului va funcţiona trenul de suprafaţă, iar în oraş metroul, pe cât se poate pe linia existentă de cale ferată, pe traseul Gilău – Bonţida. Municipalitatea doreşte să accesze fonduri europene pentru realizarea acestui obiectiv, încă din actualul exercițiu financiar al Comisiei Europene. 

Şapte primării (municipiul Cluj-Napoca şi comunele Gilău, Floreşti, Baciu, Apahida, Jucu şi Bonţida) se asociază pentru realizarea studiilor de prefezabilitate, fezabilitate și impact asupra mediului pentru proiectul trenului metropolitan.

“Coroborat cu centura metropolitană credem că se impune realizarea unui alt proiect de amploare, un proiect de mobilitate şi de dezvoltare economică integrat, tren metropolitan şi metrou, pe ruta Gilău – Jucu/Bonţida, cu menţiunea că în afara Clujului este vorba despre o structură de suprafaţă, iar în interiorul oraşului o structură de tip metrou. Acest studiu va da exact configuraţia traseului, nu vă pot spune astăzi mai multe detalii. Vom utiliza în bună parte culoarul de cale ferată existent, cu modernizare, cu staţii noi, cu legătura cu transportul public, astfel încât să putem asigura o mobilitate urbană mai bună şi o dezvoltare a întregului culoar de Nord a Clujului, dacă este să vorbim de utilizarea căii ferate existente”, a explicat edilul Clujului, Emil Boc, în cadrul şedinţei Consiliului Local de miercuri, 19 decembrie 2018.

Studiile de prefezabilitate şi fezabilitate pentru trenul metropolitan vor fi scoase la licitaţie până cel târziu la final de ianaurie 2019, pentru ca cele 7 primării să poată obţine bani europeni chiar din acest exerciţiu financiar al Comisiei Europene.

“Din analizele preliminare făcute la nivel regional, naţional şi european, sunt şanse mari ca aceste cheltuieli, care să vizeze inclusiv a studiilor premergătoare, plus achiziţionarea de materiale şi a celorlalte echipamente necesare trenului metropolitan să fie achiziţionate inclusiv pe fonduri europene. Dacă dumneavoastră ne acordaţi astăzi acest mandat, vom putea în luna ianurie 2019, până la sfârşit cel târziu, să scoatem la licitaţie studiul de prefezabilitate şi de fezabilitate pentru ceea ce înseamnă trenul metropolitan, ca inclusiv în acest exerciţiu financiar care se termină la 31 decembrie -)2023 să utilizăm resurse europene în vederea implemetării, continuând apoi cu următorul exerciţiu financiar cu implementarea proiectului la metrou, care presupune o lucrare mult mai amplă, dar evident ea trebuie începută acum”, a explicat Emil Boc.

Primăriile, taxate după numărul de kilometri 

Acordul de asociere între cele șapte primării intră în vigoare de la momentul semnării lui de către toate părţile implicate şi este valabil până la data împlinirii tuturor obligaţiilor asumate.

Potrivit acordului, principala responsabilitate a celor șapte primării este asigurarea finanțării din bugetul propriu sau din alte surse, inclusiv din fonduri europene, a cheltuielilor pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate, fezabilitate, impact asupra mediului aferente tronsoanelor de cale ferată și metrou situate pe raza lor teritorială. “Contribuţia financiară se stabileşte proporţional cu numărul de kilometri de cale ferată/metrou ce străbate și/sau metrou ce străbate teritoriul unității administrativ-teritoriale”, se mai arată hotărârea de Consiliu Local, în care nu sunt prevăzute însă şi sumele necesare realizării studiilor de prefezabilitate şi fezabilitate.

În plus, Primăria Cluj-Napoca va derula procedurile de achiziție publică privind contractarea serviciilor de elaborare a studiilor amintite, va asigura finanțarea din bugetul propriu a cheltuielilor legate de serviciile de consultanță în vederea elaborării caietului de sarcini, va face evaluarea ofertelor și recepţia la finalizarea prestării serviciilor, dar și recepționarea documentațiilor tehnice care fac obiectul acordului de asociere.

Principalul avantaj al trenului urban este independenţa faţă de reţeaua de străzi, timpii de deplasare mai reduşi şi posibilitatea deplasării după un orar.

“Dezvoltarea investițiilor în infrastructura feroviară, inclusiv în implementarea unui tren metropolitan în Cluj-Napoca și în localitățile limitrofe, este justificată de faptul că această categorie de transport public în comun de călători este sigură, modernă, rapidă și funcțională. Trenul urban este un mijloc de transport care circulă atât în interiorul orașului, în regim de distanțe scurte cu opriri dese, cât și în afara lui, în regim de distanțe medii cu stații mai rare, combinând astfel avantajul metroului cu cele ale unui tren regional. Principalul avantaj al trenului urban este independența față de rețeaua de străzi, deci timpii de deplasare mai scurți și posibilitatea de funcționare pe baza unui orar. Ajută la dezvoltarea durabilă a transportului din zonă prin reducerea autoturismelor şi mijloacelor de transport public urban, şi implicit a poluării produse de aceastea”, se arată HCL-ul mai menţionat mai sus.

Tags: , , , , ,
comisia-europeana-da-unda-verde-exploatarii-gazelor-de-sist-in-spatiul-ue-18471893

Comisar european: “Ardealul, campion la atragerea banilor europeni”

Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, consideră că regiunea Ardealului este „campioană în atragerea banilor europeni”, lucru care se datorează spiritului antreprenorial.

„Vă asigur de tot sprijinul meu până în ultima zi a mandatului european pentru că avem nevoie disperată de proiecte noi pentru a nu pierde aceşti bani care sunt alocaţi României. Am vorbit cu domnul Boc despre proiectul trenului metropolitan pentru Cluj. Luni voi fi la Oradea, avem un proiect de moderrnizare a oraşului, vom inaugura podul peste Criş în valoare de 5 milioane de euro. Este meritul dvs, pentru că aveţi cele mai multe realizări şi, din păcate, în alte părţi nu prea am ce inaugura. Sunteţi un exemplu pentru întreaga ţară de bune practici şi avem nevoie de a ne lupta pentru a ne apăra apartenenţa la acest proiect unic în istorie, în care 28 de state au ales să muncească împreună pentru un viitor mai bun”, a spus Corina Creţu, citată de Mediafax.ro

Corina Creţu a participat, sâmbătă, la Cluj-Napoca, la un eveniment festiv de Ziua Naţională a României.

Tags: , , , ,
drumuri-300x225

CJ Cluj vrea bani europeni pentru modernizarea a peste 300 km de drumuri judeţene

Reunit în ședință extraordinară, plenul Consiliului Județean Cluj a aprobat propunerea președintelui Alin Tișe de depunere la Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest, în vederea finanțării, a nouă noi proiecte pe fonduri europene.

Proiectele în cauză vizează modernizarea și reabilitarea a nu mai puțin de 20 de sectoare de drumuri județene, în lungime totală de 331 de km, toate făcând parte din rețeaua extinsă de drumuri aferente Proiectului Strategic „Traseu Regional Transilvania de Nord”, prin care se asigură conectivitatea cu rețeaua TEN-T.

„Având în vedere faptul că luni, 16 iulie, se deschide linia de finanțare, iar proiectele se aprobă în ordinea depunerii cererilor, pe principiul „primul depus, primul evaluat”, am făcut tot ceea ce ținea de noi pentru ca toate cele nouă rute județene propuse în cadrul Traseului Regional Transilvania de Nord să poată fi depuse chiar din prima zi. În acest fel, vor crește șansele de o obține o nouă finanțare nerambursabilă semnificativă, de peste 56 de milioane de euro, și de a asigura, astfel, o economie considerabilă la bugetul județului Cluj”, a declarat președintele Alin Tișe, inițiatorul proiectelor de hotărâri.

Acest demers complex al Consiliului Județean Cluj a devenit posibil în contextul recentei aprobări a Ghidului solicitantului în cadrul Apelului de proiecte nr. POR 2018/6/6.1/6 – Apel de Proiecte Nefinalizate. Acesta asigură entităților publice din România posibilitatea de a accesa finanțări europene pentru continuarea și finalizarea lucrărilor în infrastructura rutieră de importanță județeană și regională, investiții care contribuie la creșterea gradului de accesibilitate a zonelor rurale și urbane situate în proximitatea rețelei de transport TEN-T.

Beneficiind de acest apel dedicat exclusiv investițiilor în infrastructura rutieră care nu au ajuns până în acest moment la faza finală a recepției, Consiliul Județean urmărește accesarea, prin intermediul Programului Operațional Regional 2014-2020, a sumei considerabile de 260.328.648 lei, ceea ce reprezintă aproximativ 35% din suma totală alocată apelului național de proiecte, în cuantum de 162.443.563,74 euro. Fiind aplicații eligibile pentru finanțare europeană în proporție de 98%, Consiliul Județean va asigura restul cheltuielilor, cofinanțarea din bugetul forului județean ridicându-se la maxim 5,2 milioane de lei.

Prin implementarea investițiilor în modernizarea și reabilitarea celor nouă trasee județene, parte a Traseului Regional Transilvania de Nord, Consiliul Județean Cluj urmărește îmbunătățirea condițiilor de viață și siguranță a cetățenilor din zonele vizate, prin aducerea sistemului rutier la parametrii tehnici și funcționali corespunzători categoriei drumului, înlăturarea restricțiilor de circulație existente în acest moment, facilitarea accesului în condiții normale de confort şi securitate, asigurarea scurgerii apelor pluviale în lungul drumului, etc.

Lista drumurilor județene propuse pentru modernizare

Traseul județean nr. 1

DJ107N Băișoara – Valea Ierii, km 0+000-14+000

DJ107M Luna de Sus – Băișoara – Buru – limită județ Alba, km 0+000-42+000

DJ107L Petrești – Lita, km 14+900-30+950

Traseul județean nr. 2

DJ108B limită județ Sălaj – Bobâlna – Viile Dejului, km 21+200-44+000

DJ109A Chinteni – Vultureni – Recea Cristur – Dealu Jurcii, km 10+200-48+500

DJ105T Cluj-Napoca–Coruș–Berind–DN1F, km 3+447-14+447 și km 19+470-21+670

Traseul județean nr. 3

DJ161H DN16 – Suatu, km 0+000-4+000

DJ150 Viișoara – Ceanu Mare – Frata – Mociu, km 0+600-40+300

DJ161A Iuriu de Câmpie – Ceanu Mare, km 22+610-29+800

DJ151C limită județ Mureș – Tritenii de Jos, km 12+500-22+700

Traseul județean nr. 4

DJ107P Gilău – Someșu Rece – Mărișel – DN1R, km 0+000-44+260

DJ107N Gura Râșca – Someșu – Rece, km 28+612-36+200

Traseul județean nr. 5

DJ108C Mănăstireni – Călata – Mărgău, km 36+050-59+000

Traseul județean nr. 6

DJ109B Fundătura – Cornești, km 0+000-17+100

DJ109D (DJ161) – Jucu de Sus – DN1C, km 26+880-32+050

Traseul județean nr. 7

DJ 161C Iclod – Aluniș – Corneni, km 0+000-10+300 și km 10+300-13+000

Traseul județean nr. 8

DJ161B Turda – Bogata – Călărași, km 30+647-40+647

DJ107F limită județ Alba – Luncani, km 9+860-14+370

Traseul județean nr. 9

DJ103N DN1 – Șaula – limită județ Sălaj, km 0+000-2+800

DJ103J DN1R – Sâncrai – Alunișu, km 0+000-7+000

Tags: , , , , ,
cluj-napoca

Peste 146 milioane de euro pentru Cluj. Pentru ce sunt destinaţi banii europeni

Primăria Cluj-Napoca a depus spre finanţare din fonduri europene, în perioada 2017-2018, 23 de proiecte, de 680 de milioane de lei, adică 146 de milioane de euro, conform unui bilanţ prezentat de edilul Emil Boc în cadrul matinalului Realitatea FM Cluj.

Mai exact, valoarea totală a celor 23 de proiecte depuse se ridică la suma de 680.3014.882 lei (cu taxa pe valoarea adăugată)/ 146.934.099 euro.

10 proiecte – reabilitări termice blocuri – 13.637.213 euro

1 proiect – clădiri publice (spital municipal) – 5.266.283 euro

6 proiecte – achiziţii mijloace de transport în comun – 103.609.503 euro

1 proiect – regenerare urbană (Parc Între Lacuri) – 2.399.694 euro

1 proiect – licee tehnologice (Ana Aslan) – 5.537.893 euro

3 proiecte – învăţământ obligatoriu – 16.393.385 euro

1 proiect – creşterea capacităţii administrative – 88.326 euro

Tags: , , ,
bani

Granturi europene de până la 35.000 de euro pentru românii din străinătate, prin programul ‘Diaspora Start-Up’

Românii din diaspora care îşi doresc să demareze o afacere în România cu fonduri europene pot accesa până la 35.000 de euro/proiect prin intermediul programului “Diaspora Start-Up’, potrivit reprezentanţilor “Ro-Win – Succes în România”, unul dintre administratorii de granturi europene.

În acest sens, pentru a înlesni procesul de aplicare, “Ro-Win – Succes în România” a lansat “Ghidul Antreprenorului pentru Diaspora Start-Up’, o sinteză a tuturor cerinţelor şi etapelor prin care trebuie să treacă cei care îşi doresc să aplice la acest tip de finanţare.

Conform sursei citate, în primele luni ale anului, echipa Ro-Win a avut o serie de întâlniri cu români din Franţa, Belgia, Germania, Suedia, Danemarca sau Marea Britanie, iar cei mai mulţi dintre aceştia au cerut o astfel de sinteză, deoarece documentaţia este amplă, iar condiţiile de eligibilitate par complicate la prima vedere.

Astfel, “Ghidul Antreprenorului” aduce clarificări privind procesul de aplicare, în aşa fel încât cei interesaţi să poată parcurge cu uşurinţă documentaţia, sistemul de punctaj al proiectelor înscrise, care sunt cheltuielile şi domeniile de activitate eligibile, precum şi alte informaţii de care are nevoie un român de peste hotare care vrea să deschidă o afacere în România.

“Pentru a obţine finanţarea aplicanţii trebuie să parcurgă şi un curs online de antreprenoriat, oferit gratuit de Ro-Win. La finalul acestui curs, aplicanţii vor realiza un plan de afaceri. Toţi absolvenţii vor putea opta să-şi înscrie planul de afaceri construit pe parcursul celor trei luni în concursul de proiecte iniţiat de Ro-Win ca parte a programului de finanţare europeană nerambursabilă Diaspora Start-up. 36 dintre absolvenţii cursului vor primi granturi a câte 35.000 de euro, la care se se adaugă servicii de mentorat şi consiliere în valoare de peste 10.000 de euro”, se arată în comunicatul de presă al Ro-Win.

Ro-Win – Succes în România este un proiect de finanţare nerambursabilă şi suport de peste 45.000 de euro, parte a programului “Diaspora Start-Up”, finanţat de Uniunea Europeană şi Guvernul României prin Programul Operaţional Capital Uman (POCU) 2014 – 2020.

Tags: , , , ,
bere_metru

100 milioane euro pentru afaceri cu bere, țuică, pâine, înghețată

Antreprenorii români care au făbricuțe de bere, țuică, pâine, înghețată și alte produse alimentare vor putea obține fonduri nerambursabile cu valori maxime variind între 200.000 Euro și 2,5 milioane Euro pentru investiții, printr-o schemă de ajutor de stat cu un buget total de 98,3 milioane Euro în anul 2018, potrivit unui proiect de ordin al ministrului Agriculturii.

Vorbim despre submăsurile 4.2 și 4.2a GBER, “Stimularea dezvoltării regionale prin realizarea de investiţii, inclusiv în sectorul pomicol, pentru procesarea şi marketingul produselor agricole în vederea obţinerii de produse neagricole”, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020.

În schema care va fi disponibilă în 2018, valoarea totală estimată a ajutorului de stat care va fi acordat este echivalentul în lei a 98,3 milioane de euro,  din care:

  • 87,5 milioane euro contribuție publică pentru sM4.2;
  • 10,8 milioane euro contribuție publică pentru sM4.2a.

Mai multe detalii AICI. 

Tags: , , , , , ,
zona-euro

Financial Times: Comisia Europeană vrea să redirecţioneze fonduri de coeziune, de zeci de miliarde de euro, de la ţări central şi est-europene/ Respectarea statului de drept, printre noile condiţii

Comisia Europeană intenţionează să redirecţioneze fonduri de coeziune de zeci de miliarde de euro de care beneficiază state central şi est-europene spre ţări afectate de crize financiare, precum Grecia şi Spania, afirmă surse de la Bruxelles citate de Financial Times.

Controversatele reforme vor fi parte a proiectului de buget al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027, care urmează să fie prezentat în luna mai, marcând reconfigurarea semnificativă a politicilor de coeziune în valoare de 350 de miliarde de euro.

Comisia Europeană vrea să pună capăt practicii acordării fondurilor de coeziune doar pe baza cuantumului Produsului Intern Brut, introducând criterii noi, precum rata şomajului în rândul tinerilor, starea educaţiei, situaţia mediului, numărul de imigranţi extracomunitari şi dezvoltarea inovaţiilor.

Printre condiţiile suplimentare introduse de Bruxelles se va număra respectarea principiilor statului de drept, urmând să apară şi mai multe restricţii privind modul de utilizare a fondurilor comunitare primite.

“Bruxellesul intenţionează să redirecţioneze fonduri de coeziune de zeci de miliarde de euro dinspre centrul şi estul Europei, din ţări precum Polonia, Ungaria şi Cehia, spre state afectate grav de crize financiare, de genul Spaniei şi Greciei. Detaliile reformelor încă sunt elaborate în culise. Dar diplomaţi şi alţi oficiali UE se aşteaptă ca rezultatul să fie o redirecţionare a fondurilor dinspre Polonia, Cehia şi ţările baltice spre state sudice precum Italia, Spania, Grecia şi chiar spre unele regiuni ale Franţei”, precizează Financial Times.

“Se încearcă aranjarea sistemului împotriva noastră. Este o nouă modalitate prin care să pierdem bani”, a declarat ambasadorul unui stat est-european, citat de FT.

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, şi Emmanuel Macron, preşedintele Franţei, au exprimat susţinere pentru ideea de a folosi fonduri comunitare pentru ajutarea ţărilor care acceptă solicitanţi de azil.

Polonia şi Ungaria sunt criticate frecvent de Uniunea Europeană din cauza abaterilor de la standardele democratice. În plus, cele patru ţări din Grupul Vişegrad au denunţat solicitările de a primi refugiaţi extracomunitari în cadrul sistemului de redistribuire pe bază de cote stabilit de Comisia Europeană.

Tags: , ,
152049_euro_billete_cambio.jpg_1328648940

România va termina anul cu o absorbţie de 5% a banilor europeni

România va termina anul cu o absorbţie de 5% a banilor europeni, reprezentând 1,23 miliarde euro, a declarat, joi, ministrul delegat pentru Fonduri Europene, Marius Nica.

“România va termina anul acesta cu un procent de 5% absorbţie. Comisia Europeană va rambursa până în 31 decembrie sumele pe care le-am trimis la Buxelles. Este un rezultat mulţumitor dacă ne raportăm la evoluţia anului 2016. Estimez că vom avea 1,24 miliarde euro la finalul anului. Este un rezultat care nu ne satisface în perspectiva anului 2018. Per total, împreună că Politica Agricolă Comună, procentul de absorbţie la sfârşitul anului va fi undeva la 10%”, a spus Nica.

El a precizat că cifra de 1,1% anunţată de Comisia Europeană reprezenta o situaţie la nivelul lunii august.

România a cheltuit doar 1,1% din banii europeni alocaţi programării 2014-2020, reprezentând 400,4 milioane euro, în condiţiile în care state precum Bulgaria şi Polonia au avut 7,5%, respectiv 6,5%, potrivit datelor Comisiei Europene, transmise, săptămâna trecută, la solicitarea AGERPRES.

Cea mai mare parte a sumei cheltuite a fost prin Fondul European de Dezvoltare Regională, respectiv 241,9 milioane euro.

Ţările care au cheltuit mai puţin decât România din fondurile structurale şi de investiţii sunt Austria, cu 0,3%, şi Irlanda, cu 0,9%. Conform datelor Comisiei Europene, pe primul loc ca procent de cheltuieli din suma totală alocată se află Portugalia – cu 10,9%, Lituania – cu 9,1% şi Estonia – cu 8,4%.

Ministrul delegat pentru fonduri europene, Marius Nica, a declarat recent, la Oradea, că în 2023 România va fi dată drept exemplu în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene şi a apreciat că procentul perioadei 2007-2013, de 88-89%, “nu este unul rău”.

Reprezentantul Guvernului s-a referit la o întâlnire recentă cu toţi miniştrii fondurilor europene din UE, pentru perioada 2014-2020, unde, afirma el, “20 din 27 de state membre s-au plâns de acelaşi lucru: de birocraţie, de audit, de proceduri greoaie în implementarea fondurilor europene”.

“Există o bază de date online care reflectă absorbţia la zi. Şi o să vedeţi că România ocupă, în acest moment, în ceea ce priveşte fondurile de coeziune un loc 19 sau 20, din 27 şi că diferenţele dintre toate statele membre, din graficul actualizat, nu sunt mai mari de 200-300 de milioane de euro. Dacă vrem să fim corecţi şi oneşti, haideţi să ne raportăm la date oficiale. Nu consider că România este – aşa cum se vehiculează – cu mult în urma celorlalte state europene. Într-adevăr avem probleme faţă de alte state membre în implementarea proiectelor de infrastructură, fie că vorbim de achiziţii, de contestaţii, de fraude. Dar în acest moment, datorită procedurilor impuse de UE, toate statele membre se află într-o poziţie, să spunem, mai sus sau mai jos, dar nu cu o diferenţă semnificativă. Adică sunt state membre mult mai puternice decât România, cu experienţă de zeci de ani în UE, dar care sunt după noi în ceea ce priveşte absorbţia de fonduri europene. Sunt convins că la sfârşitul acestui an, România va fi undeva la jumătatea clasamentului. (…) Împreună, sunt convins că vom reuşi ca în 2023 România să fie dată drept exemplu în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene”, a declarat ministrul Marius Nica.

Ministrul delegat pentru Fonduri Europene a fost prezent joi la conferinţa organizată de Societatea Academică din România şi Transparency International pe tema parteneriatului şi a rezultatelor colaborării dintre entităţile implicate în Pactele de integritate.

Tags: , ,
castel-rascruci2

Castelele şi bisericile Clujului, reabiliate pe bani de la UE

Un număr de 17 monumente istorice din Transilvania vor fi conservate, protejate și valorificate cu fonduri europene, în exerciţiul financiar 2014-2020, investiţiile ridicându-se la peste 200 de milioane de lei. 

Printre cele mai importante proiecte din Cluj se numără reabilitarea castelelor Banffy din Gilău şi de la Răscruci, potrivit datelor Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest.

Dealtfel, cea mai mare alocare de fonduri europene revine proiectului de restaurare pentru castelul din Gilău, al cărui beneficiar este Fundația Traditio Transylvanica – 21,891 milioane lei, din care valoarea nerambursabilă solicitată este de 21,4 milioane. Durata de implementare este de 48 de luni, de la data semnării contractului.

Castelului de la Răscruci îi revin 19,972 milioane lei, din care finanțarea nerambursabilă este de 19,1 milioane. Contribuția proprie a Consiliului Judeţean Cluj, instituţie ce va gestiona proiectul, se ridică la suma de 390.520 de lei, cu TVA. Lucrările ar urma să înceapă în primăvara lui 2018 şi să dureze circa 42 de luni.

HARTA INTERACTICĂ A PROIECTELOR AICI 

Beneficiar: Parohia Reformată Dej

Valoarea totala a proiectului: 12.046.388,64 lei
Valoarea nerambursabila solicitata: 11.753.049,40 lei

Beneficiar: Parohia Romano-Catolică (Mănăstirea Franciscanilor din Gherla)

Durata de implementare: 55 luni
Valoarea totală a proiectului: 19.938.140,91 lei
Valoarea nerambursabilă solicitată: 19.539.378,09 lei

Beneficiar: Unitatea Administrativ Teritoriala Judetul Cluj – Bontida (Castelul Banffy din Răscruci)

Valoarea totala a proiectului: 19.972.586,04 lei
Valoarea nerambursabila solicitata: 19.135.516,10 lei

Beneficiar: Episcopia Romana Unita cu Roma, Greco- Catolica, de Cluj-Gherla (Biserica Bob din Cluj-Napoca)

Valoare toatală: 2.419.773,48 lei
Valoare nerambursabilă solicitată: 2.291.331,61 lei

Beneficiar: Fundația Traditio Transylvanica (Castelul Banffy din Gilău)

Valoarea totală a proiectului: 21.891.152,90 lei
Valoarea nerambursabilă solicitată: 21.453.329,84 lei
Durata de implementare: 48 luni, de la data semnării contractului de finanțare

Beneficiar: Parohia Reformata Turda Veche 

Valoarea totala a proiectului: 8.464.972,68 lei
Valoarea nerambursabila solicitata: 8.258.245,07 lei

Beneficiar: Parohia Reformata Huedin

Valoare totala proiect: 10.728.489,6 lei
Valoare nerambursabila solicitata: 10.513.919,81 lei

 

 

Tags: , , , , ,
autostrada

De ce a construit România doar 368 de kilometri de drumuri noi din fondurile europene, iar Polonia de 5 ori mai mult

România a construit doar 368 de kilometri de dru­muri noi din fondurile europene absorbite din exerciţiul fi­nanciar 2007- 2013, în timp ce Polonia a construit 1.886 de kilometri, arată datele publicate de Comisia Euro­pe­a­nă.

Potrivit Ziarul Financiar, în acelaşi timp, Ungaria a construit 502 kilo­metri de drumuri noi, Cehia – 312 kilometri, iar Bulgaria 175 de kilometri. Cum se explică aceste diferenţe?
„Polonia a avut un mecanism de cheltuire a fondurilor europene mult mai suplu decât l-am avut noi, rezultatele fiind vizibile în kilometri de drum, autostradă sau cale ferată construiţi sau reabilitaţi. În septembrie 2012 am traversat Polonia ajungând la Gdansk şi îmi amintesc că pe atunci Polonia era un mare şantier, o ţară dată peste cap în termeni de circulaţie decentă, dar în care se lucra la foc continuu. 1886 de kilometri noi construiţi înseamnă mai mult decât au reuşit România, Bulgaria, Ungaria şi Cehia îm­preună, pentru ca o astfel de comparaţie să fie relevantă şi ca suprafeţe compara­tive“, a explicat Dragoş Jaliu, partener în cadrul Structural Consul­ting Group (www.fonduri-structurale.ro).
El a precizat totuşi că datele trecute în raportul Comisiei Europene pentru România sunt afe­rente anului 2014, astfel că anii finali (2015 de implementare şi 2016 de trans­mitere a cererilor finale către Comisia Europeană) aduc finaliza­rea/fa­zarea multor proiecte cu cheltuieli efectuate şi transmise.
„Teoretic, stăm rău comparativ cu celelalte state. Practic, având în vedere efortul ultimilor 2 ani stăm un pic mai bine. La 30 septembrie 2016 pe programul de transport absorbţia efectivă se ridica la 70,14% (3 miliarde de euro). Mai avem la Comisie încă 300 de milioane de euro în verificare, asta înseamnă încă câţiva kilo­metri realizaţi (construiţi sau reabilitaţi)“, a mai spus Dragoş Jaliu.Numărul de kilometri de drumuri noi este unul dintre indicatorii folosiţi de experţii Comisiei Europene pentru a evalua impactul fondurilor structurale acordate în perioada 2007 – 2013 în statele membre. „Per ansamblu, finanţarea euro­peană a condus (în România –  n. red.) la construcţia a 368 km de drumuri noi, din care 314 au fost pe reţeaua transeuro­pea­nă de transport (TEN-T) şi la îmbună­tăţirea a 1.893 km de drumuri, noile dru­muri construite au reprezentat circa 12% din totalul drumurilor construite în pe­rioada respectivă“, se arată în raportul Comisiei Europene pentru România. De ase­menea, în document se mai precizează că în primul exerciţiu financiar al Româ­niei de după aderarea la Uniunea Euro­peană s-au construit 22 km de căi ferate noi (toate în cadrul programului TEN-T, reţeaua de transport care vrea să conec­teze statele membre) şi moderniza­rea a 122 km de linii de căi ferate existente.

Tags: , , , ,
Pensiunea-Dolina-Cazare-Muntii-Apuseni-fd63c9d6b527-612-999-1-85

Vin banii europeni pentru mici afaceri 2016: de la pensiuni agroturistice până la ateliere la sate

A fost stabilită perioada în care antreprenorii pot să ceară fonduri europene între 50.000 de euro şi 200.000 de euro pentru deschiderea şi dezvoltarea unor mici afaceri non-agricole la sate, în cadrul submăsurilor 6.2 şi 6.4 din Programul Naţional pentru Dezvolare Rurală (PNDR) 2014-2020.

De asemenea, au  fost publicate ghidurile solicitantului în formă finală, lista condurilor CAEN eligibile, modelele de planuri de afaceri şi alte documente necesare pentru sesiunile 2016 ale celor două linii de finanţare.

Aşadar, românii care fac, în mediul rural, afaceri non-agricole, de la cabinete medicale şi pensiuni, până la ateliere de confecţii sau alte unităţi de producţie şi servicii, vor putea depune, în perioada 28 iulie 2016, ora 9.00 – 30 noiembrie 2016, ora 16.00, cererile de finanţare pentru submăsura 6.2 “Sprijin pentru înfiinţarea de activităţi neagricole în zone rurale” (sM6.2) şi submăsura 6.4 “Investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităti neagricole” din cadrul PNDR 2016.

Cererile de finanţare şi celelalte documente necesare se depun online, pe site-ul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

Mai multe detalii puteţi citi pe startupcafe.ro.

 

Tags: , , , , , , ,