Tag Archives: bani europeni

drumuri-300x225

CJ Cluj vrea bani europeni pentru modernizarea a peste 300 km de drumuri judeţene

Reunit în ședință extraordinară, plenul Consiliului Județean Cluj a aprobat propunerea președintelui Alin Tișe de depunere la Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest, în vederea finanțării, a nouă noi proiecte pe fonduri europene.

Proiectele în cauză vizează modernizarea și reabilitarea a nu mai puțin de 20 de sectoare de drumuri județene, în lungime totală de 331 de km, toate făcând parte din rețeaua extinsă de drumuri aferente Proiectului Strategic „Traseu Regional Transilvania de Nord”, prin care se asigură conectivitatea cu rețeaua TEN-T.

„Având în vedere faptul că luni, 16 iulie, se deschide linia de finanțare, iar proiectele se aprobă în ordinea depunerii cererilor, pe principiul „primul depus, primul evaluat”, am făcut tot ceea ce ținea de noi pentru ca toate cele nouă rute județene propuse în cadrul Traseului Regional Transilvania de Nord să poată fi depuse chiar din prima zi. În acest fel, vor crește șansele de o obține o nouă finanțare nerambursabilă semnificativă, de peste 56 de milioane de euro, și de a asigura, astfel, o economie considerabilă la bugetul județului Cluj”, a declarat președintele Alin Tișe, inițiatorul proiectelor de hotărâri.

Acest demers complex al Consiliului Județean Cluj a devenit posibil în contextul recentei aprobări a Ghidului solicitantului în cadrul Apelului de proiecte nr. POR 2018/6/6.1/6 – Apel de Proiecte Nefinalizate. Acesta asigură entităților publice din România posibilitatea de a accesa finanțări europene pentru continuarea și finalizarea lucrărilor în infrastructura rutieră de importanță județeană și regională, investiții care contribuie la creșterea gradului de accesibilitate a zonelor rurale și urbane situate în proximitatea rețelei de transport TEN-T.

Beneficiind de acest apel dedicat exclusiv investițiilor în infrastructura rutieră care nu au ajuns până în acest moment la faza finală a recepției, Consiliul Județean urmărește accesarea, prin intermediul Programului Operațional Regional 2014-2020, a sumei considerabile de 260.328.648 lei, ceea ce reprezintă aproximativ 35% din suma totală alocată apelului național de proiecte, în cuantum de 162.443.563,74 euro. Fiind aplicații eligibile pentru finanțare europeană în proporție de 98%, Consiliul Județean va asigura restul cheltuielilor, cofinanțarea din bugetul forului județean ridicându-se la maxim 5,2 milioane de lei.

Prin implementarea investițiilor în modernizarea și reabilitarea celor nouă trasee județene, parte a Traseului Regional Transilvania de Nord, Consiliul Județean Cluj urmărește îmbunătățirea condițiilor de viață și siguranță a cetățenilor din zonele vizate, prin aducerea sistemului rutier la parametrii tehnici și funcționali corespunzători categoriei drumului, înlăturarea restricțiilor de circulație existente în acest moment, facilitarea accesului în condiții normale de confort şi securitate, asigurarea scurgerii apelor pluviale în lungul drumului, etc.

Lista drumurilor județene propuse pentru modernizare

Traseul județean nr. 1

DJ107N Băișoara – Valea Ierii, km 0+000-14+000

DJ107M Luna de Sus – Băișoara – Buru – limită județ Alba, km 0+000-42+000

DJ107L Petrești – Lita, km 14+900-30+950

Traseul județean nr. 2

DJ108B limită județ Sălaj – Bobâlna – Viile Dejului, km 21+200-44+000

DJ109A Chinteni – Vultureni – Recea Cristur – Dealu Jurcii, km 10+200-48+500

DJ105T Cluj-Napoca–Coruș–Berind–DN1F, km 3+447-14+447 și km 19+470-21+670

Traseul județean nr. 3

DJ161H DN16 – Suatu, km 0+000-4+000

DJ150 Viișoara – Ceanu Mare – Frata – Mociu, km 0+600-40+300

DJ161A Iuriu de Câmpie – Ceanu Mare, km 22+610-29+800

DJ151C limită județ Mureș – Tritenii de Jos, km 12+500-22+700

Traseul județean nr. 4

DJ107P Gilău – Someșu Rece – Mărișel – DN1R, km 0+000-44+260

DJ107N Gura Râșca – Someșu – Rece, km 28+612-36+200

Traseul județean nr. 5

DJ108C Mănăstireni – Călata – Mărgău, km 36+050-59+000

Traseul județean nr. 6

DJ109B Fundătura – Cornești, km 0+000-17+100

DJ109D (DJ161) – Jucu de Sus – DN1C, km 26+880-32+050

Traseul județean nr. 7

DJ 161C Iclod – Aluniș – Corneni, km 0+000-10+300 și km 10+300-13+000

Traseul județean nr. 8

DJ161B Turda – Bogata – Călărași, km 30+647-40+647

DJ107F limită județ Alba – Luncani, km 9+860-14+370

Traseul județean nr. 9

DJ103N DN1 – Șaula – limită județ Sălaj, km 0+000-2+800

DJ103J DN1R – Sâncrai – Alunișu, km 0+000-7+000

Tags: , , , , ,
cluj-napoca

Peste 146 milioane de euro pentru Cluj. Pentru ce sunt destinaţi banii europeni

Primăria Cluj-Napoca a depus spre finanţare din fonduri europene, în perioada 2017-2018, 23 de proiecte, de 680 de milioane de lei, adică 146 de milioane de euro, conform unui bilanţ prezentat de edilul Emil Boc în cadrul matinalului Realitatea FM Cluj.

Mai exact, valoarea totală a celor 23 de proiecte depuse se ridică la suma de 680.3014.882 lei (cu taxa pe valoarea adăugată)/ 146.934.099 euro.

10 proiecte – reabilitări termice blocuri – 13.637.213 euro

1 proiect – clădiri publice (spital municipal) – 5.266.283 euro

6 proiecte – achiziţii mijloace de transport în comun – 103.609.503 euro

1 proiect – regenerare urbană (Parc Între Lacuri) – 2.399.694 euro

1 proiect – licee tehnologice (Ana Aslan) – 5.537.893 euro

3 proiecte – învăţământ obligatoriu – 16.393.385 euro

1 proiect – creşterea capacităţii administrative – 88.326 euro

Tags: , , ,
bani

Granturi europene de până la 35.000 de euro pentru românii din străinătate, prin programul ‘Diaspora Start-Up’

Românii din diaspora care îşi doresc să demareze o afacere în România cu fonduri europene pot accesa până la 35.000 de euro/proiect prin intermediul programului “Diaspora Start-Up’, potrivit reprezentanţilor “Ro-Win – Succes în România”, unul dintre administratorii de granturi europene.

În acest sens, pentru a înlesni procesul de aplicare, “Ro-Win – Succes în România” a lansat “Ghidul Antreprenorului pentru Diaspora Start-Up’, o sinteză a tuturor cerinţelor şi etapelor prin care trebuie să treacă cei care îşi doresc să aplice la acest tip de finanţare.

Conform sursei citate, în primele luni ale anului, echipa Ro-Win a avut o serie de întâlniri cu români din Franţa, Belgia, Germania, Suedia, Danemarca sau Marea Britanie, iar cei mai mulţi dintre aceştia au cerut o astfel de sinteză, deoarece documentaţia este amplă, iar condiţiile de eligibilitate par complicate la prima vedere.

Astfel, “Ghidul Antreprenorului” aduce clarificări privind procesul de aplicare, în aşa fel încât cei interesaţi să poată parcurge cu uşurinţă documentaţia, sistemul de punctaj al proiectelor înscrise, care sunt cheltuielile şi domeniile de activitate eligibile, precum şi alte informaţii de care are nevoie un român de peste hotare care vrea să deschidă o afacere în România.

“Pentru a obţine finanţarea aplicanţii trebuie să parcurgă şi un curs online de antreprenoriat, oferit gratuit de Ro-Win. La finalul acestui curs, aplicanţii vor realiza un plan de afaceri. Toţi absolvenţii vor putea opta să-şi înscrie planul de afaceri construit pe parcursul celor trei luni în concursul de proiecte iniţiat de Ro-Win ca parte a programului de finanţare europeană nerambursabilă Diaspora Start-up. 36 dintre absolvenţii cursului vor primi granturi a câte 35.000 de euro, la care se se adaugă servicii de mentorat şi consiliere în valoare de peste 10.000 de euro”, se arată în comunicatul de presă al Ro-Win.

Ro-Win – Succes în România este un proiect de finanţare nerambursabilă şi suport de peste 45.000 de euro, parte a programului “Diaspora Start-Up”, finanţat de Uniunea Europeană şi Guvernul României prin Programul Operaţional Capital Uman (POCU) 2014 – 2020.

Tags: , , , ,
bere_metru

100 milioane euro pentru afaceri cu bere, țuică, pâine, înghețată

Antreprenorii români care au făbricuțe de bere, țuică, pâine, înghețată și alte produse alimentare vor putea obține fonduri nerambursabile cu valori maxime variind între 200.000 Euro și 2,5 milioane Euro pentru investiții, printr-o schemă de ajutor de stat cu un buget total de 98,3 milioane Euro în anul 2018, potrivit unui proiect de ordin al ministrului Agriculturii.

Vorbim despre submăsurile 4.2 și 4.2a GBER, “Stimularea dezvoltării regionale prin realizarea de investiţii, inclusiv în sectorul pomicol, pentru procesarea şi marketingul produselor agricole în vederea obţinerii de produse neagricole”, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020.

În schema care va fi disponibilă în 2018, valoarea totală estimată a ajutorului de stat care va fi acordat este echivalentul în lei a 98,3 milioane de euro,  din care:

  • 87,5 milioane euro contribuție publică pentru sM4.2;
  • 10,8 milioane euro contribuție publică pentru sM4.2a.

Mai multe detalii AICI. 

Tags: , , , , , ,
zona-euro

Financial Times: Comisia Europeană vrea să redirecţioneze fonduri de coeziune, de zeci de miliarde de euro, de la ţări central şi est-europene/ Respectarea statului de drept, printre noile condiţii

Comisia Europeană intenţionează să redirecţioneze fonduri de coeziune de zeci de miliarde de euro de care beneficiază state central şi est-europene spre ţări afectate de crize financiare, precum Grecia şi Spania, afirmă surse de la Bruxelles citate de Financial Times.

Controversatele reforme vor fi parte a proiectului de buget al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027, care urmează să fie prezentat în luna mai, marcând reconfigurarea semnificativă a politicilor de coeziune în valoare de 350 de miliarde de euro.

Comisia Europeană vrea să pună capăt practicii acordării fondurilor de coeziune doar pe baza cuantumului Produsului Intern Brut, introducând criterii noi, precum rata şomajului în rândul tinerilor, starea educaţiei, situaţia mediului, numărul de imigranţi extracomunitari şi dezvoltarea inovaţiilor.

Printre condiţiile suplimentare introduse de Bruxelles se va număra respectarea principiilor statului de drept, urmând să apară şi mai multe restricţii privind modul de utilizare a fondurilor comunitare primite.

“Bruxellesul intenţionează să redirecţioneze fonduri de coeziune de zeci de miliarde de euro dinspre centrul şi estul Europei, din ţări precum Polonia, Ungaria şi Cehia, spre state afectate grav de crize financiare, de genul Spaniei şi Greciei. Detaliile reformelor încă sunt elaborate în culise. Dar diplomaţi şi alţi oficiali UE se aşteaptă ca rezultatul să fie o redirecţionare a fondurilor dinspre Polonia, Cehia şi ţările baltice spre state sudice precum Italia, Spania, Grecia şi chiar spre unele regiuni ale Franţei”, precizează Financial Times.

“Se încearcă aranjarea sistemului împotriva noastră. Este o nouă modalitate prin care să pierdem bani”, a declarat ambasadorul unui stat est-european, citat de FT.

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, şi Emmanuel Macron, preşedintele Franţei, au exprimat susţinere pentru ideea de a folosi fonduri comunitare pentru ajutarea ţărilor care acceptă solicitanţi de azil.

Polonia şi Ungaria sunt criticate frecvent de Uniunea Europeană din cauza abaterilor de la standardele democratice. În plus, cele patru ţări din Grupul Vişegrad au denunţat solicitările de a primi refugiaţi extracomunitari în cadrul sistemului de redistribuire pe bază de cote stabilit de Comisia Europeană.

Tags: , ,
152049_euro_billete_cambio.jpg_1328648940

România va termina anul cu o absorbţie de 5% a banilor europeni

România va termina anul cu o absorbţie de 5% a banilor europeni, reprezentând 1,23 miliarde euro, a declarat, joi, ministrul delegat pentru Fonduri Europene, Marius Nica.

“România va termina anul acesta cu un procent de 5% absorbţie. Comisia Europeană va rambursa până în 31 decembrie sumele pe care le-am trimis la Buxelles. Este un rezultat mulţumitor dacă ne raportăm la evoluţia anului 2016. Estimez că vom avea 1,24 miliarde euro la finalul anului. Este un rezultat care nu ne satisface în perspectiva anului 2018. Per total, împreună că Politica Agricolă Comună, procentul de absorbţie la sfârşitul anului va fi undeva la 10%”, a spus Nica.

El a precizat că cifra de 1,1% anunţată de Comisia Europeană reprezenta o situaţie la nivelul lunii august.

România a cheltuit doar 1,1% din banii europeni alocaţi programării 2014-2020, reprezentând 400,4 milioane euro, în condiţiile în care state precum Bulgaria şi Polonia au avut 7,5%, respectiv 6,5%, potrivit datelor Comisiei Europene, transmise, săptămâna trecută, la solicitarea AGERPRES.

Cea mai mare parte a sumei cheltuite a fost prin Fondul European de Dezvoltare Regională, respectiv 241,9 milioane euro.

Ţările care au cheltuit mai puţin decât România din fondurile structurale şi de investiţii sunt Austria, cu 0,3%, şi Irlanda, cu 0,9%. Conform datelor Comisiei Europene, pe primul loc ca procent de cheltuieli din suma totală alocată se află Portugalia – cu 10,9%, Lituania – cu 9,1% şi Estonia – cu 8,4%.

Ministrul delegat pentru fonduri europene, Marius Nica, a declarat recent, la Oradea, că în 2023 România va fi dată drept exemplu în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene şi a apreciat că procentul perioadei 2007-2013, de 88-89%, “nu este unul rău”.

Reprezentantul Guvernului s-a referit la o întâlnire recentă cu toţi miniştrii fondurilor europene din UE, pentru perioada 2014-2020, unde, afirma el, “20 din 27 de state membre s-au plâns de acelaşi lucru: de birocraţie, de audit, de proceduri greoaie în implementarea fondurilor europene”.

“Există o bază de date online care reflectă absorbţia la zi. Şi o să vedeţi că România ocupă, în acest moment, în ceea ce priveşte fondurile de coeziune un loc 19 sau 20, din 27 şi că diferenţele dintre toate statele membre, din graficul actualizat, nu sunt mai mari de 200-300 de milioane de euro. Dacă vrem să fim corecţi şi oneşti, haideţi să ne raportăm la date oficiale. Nu consider că România este – aşa cum se vehiculează – cu mult în urma celorlalte state europene. Într-adevăr avem probleme faţă de alte state membre în implementarea proiectelor de infrastructură, fie că vorbim de achiziţii, de contestaţii, de fraude. Dar în acest moment, datorită procedurilor impuse de UE, toate statele membre se află într-o poziţie, să spunem, mai sus sau mai jos, dar nu cu o diferenţă semnificativă. Adică sunt state membre mult mai puternice decât România, cu experienţă de zeci de ani în UE, dar care sunt după noi în ceea ce priveşte absorbţia de fonduri europene. Sunt convins că la sfârşitul acestui an, România va fi undeva la jumătatea clasamentului. (…) Împreună, sunt convins că vom reuşi ca în 2023 România să fie dată drept exemplu în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene”, a declarat ministrul Marius Nica.

Ministrul delegat pentru Fonduri Europene a fost prezent joi la conferinţa organizată de Societatea Academică din România şi Transparency International pe tema parteneriatului şi a rezultatelor colaborării dintre entităţile implicate în Pactele de integritate.

Tags: , ,
castel-rascruci2

Castelele şi bisericile Clujului, reabiliate pe bani de la UE

Un număr de 17 monumente istorice din Transilvania vor fi conservate, protejate și valorificate cu fonduri europene, în exerciţiul financiar 2014-2020, investiţiile ridicându-se la peste 200 de milioane de lei. 

Printre cele mai importante proiecte din Cluj se numără reabilitarea castelelor Banffy din Gilău şi de la Răscruci, potrivit datelor Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest.

Dealtfel, cea mai mare alocare de fonduri europene revine proiectului de restaurare pentru castelul din Gilău, al cărui beneficiar este Fundația Traditio Transylvanica – 21,891 milioane lei, din care valoarea nerambursabilă solicitată este de 21,4 milioane. Durata de implementare este de 48 de luni, de la data semnării contractului.

Castelului de la Răscruci îi revin 19,972 milioane lei, din care finanțarea nerambursabilă este de 19,1 milioane. Contribuția proprie a Consiliului Judeţean Cluj, instituţie ce va gestiona proiectul, se ridică la suma de 390.520 de lei, cu TVA. Lucrările ar urma să înceapă în primăvara lui 2018 şi să dureze circa 42 de luni.

HARTA INTERACTICĂ A PROIECTELOR AICI 

Beneficiar: Parohia Reformată Dej

Valoarea totala a proiectului: 12.046.388,64 lei
Valoarea nerambursabila solicitata: 11.753.049,40 lei

Beneficiar: Parohia Romano-Catolică (Mănăstirea Franciscanilor din Gherla)

Durata de implementare: 55 luni
Valoarea totală a proiectului: 19.938.140,91 lei
Valoarea nerambursabilă solicitată: 19.539.378,09 lei

Beneficiar: Unitatea Administrativ Teritoriala Judetul Cluj – Bontida (Castelul Banffy din Răscruci)

Valoarea totala a proiectului: 19.972.586,04 lei
Valoarea nerambursabila solicitata: 19.135.516,10 lei

Beneficiar: Episcopia Romana Unita cu Roma, Greco- Catolica, de Cluj-Gherla (Biserica Bob din Cluj-Napoca)

Valoare toatală: 2.419.773,48 lei
Valoare nerambursabilă solicitată: 2.291.331,61 lei

Beneficiar: Fundația Traditio Transylvanica (Castelul Banffy din Gilău)

Valoarea totală a proiectului: 21.891.152,90 lei
Valoarea nerambursabilă solicitată: 21.453.329,84 lei
Durata de implementare: 48 luni, de la data semnării contractului de finanțare

Beneficiar: Parohia Reformata Turda Veche 

Valoarea totala a proiectului: 8.464.972,68 lei
Valoarea nerambursabila solicitata: 8.258.245,07 lei

Beneficiar: Parohia Reformata Huedin

Valoare totala proiect: 10.728.489,6 lei
Valoare nerambursabila solicitata: 10.513.919,81 lei

 

 

Tags: , , , , ,
autostrada

De ce a construit România doar 368 de kilometri de drumuri noi din fondurile europene, iar Polonia de 5 ori mai mult

România a construit doar 368 de kilometri de dru­muri noi din fondurile europene absorbite din exerciţiul fi­nanciar 2007- 2013, în timp ce Polonia a construit 1.886 de kilometri, arată datele publicate de Comisia Euro­pe­a­nă.

Potrivit Ziarul Financiar, în acelaşi timp, Ungaria a construit 502 kilo­metri de drumuri noi, Cehia – 312 kilometri, iar Bulgaria 175 de kilometri. Cum se explică aceste diferenţe?
„Polonia a avut un mecanism de cheltuire a fondurilor europene mult mai suplu decât l-am avut noi, rezultatele fiind vizibile în kilometri de drum, autostradă sau cale ferată construiţi sau reabilitaţi. În septembrie 2012 am traversat Polonia ajungând la Gdansk şi îmi amintesc că pe atunci Polonia era un mare şantier, o ţară dată peste cap în termeni de circulaţie decentă, dar în care se lucra la foc continuu. 1886 de kilometri noi construiţi înseamnă mai mult decât au reuşit România, Bulgaria, Ungaria şi Cehia îm­preună, pentru ca o astfel de comparaţie să fie relevantă şi ca suprafeţe compara­tive“, a explicat Dragoş Jaliu, partener în cadrul Structural Consul­ting Group (www.fonduri-structurale.ro).
El a precizat totuşi că datele trecute în raportul Comisiei Europene pentru România sunt afe­rente anului 2014, astfel că anii finali (2015 de implementare şi 2016 de trans­mitere a cererilor finale către Comisia Europeană) aduc finaliza­rea/fa­zarea multor proiecte cu cheltuieli efectuate şi transmise.
„Teoretic, stăm rău comparativ cu celelalte state. Practic, având în vedere efortul ultimilor 2 ani stăm un pic mai bine. La 30 septembrie 2016 pe programul de transport absorbţia efectivă se ridica la 70,14% (3 miliarde de euro). Mai avem la Comisie încă 300 de milioane de euro în verificare, asta înseamnă încă câţiva kilo­metri realizaţi (construiţi sau reabilitaţi)“, a mai spus Dragoş Jaliu.Numărul de kilometri de drumuri noi este unul dintre indicatorii folosiţi de experţii Comisiei Europene pentru a evalua impactul fondurilor structurale acordate în perioada 2007 – 2013 în statele membre. „Per ansamblu, finanţarea euro­peană a condus (în România –  n. red.) la construcţia a 368 km de drumuri noi, din care 314 au fost pe reţeaua transeuro­pea­nă de transport (TEN-T) şi la îmbună­tăţirea a 1.893 km de drumuri, noile dru­muri construite au reprezentat circa 12% din totalul drumurilor construite în pe­rioada respectivă“, se arată în raportul Comisiei Europene pentru România. De ase­menea, în document se mai precizează că în primul exerciţiu financiar al Româ­niei de după aderarea la Uniunea Euro­peană s-au construit 22 km de căi ferate noi (toate în cadrul programului TEN-T, reţeaua de transport care vrea să conec­teze statele membre) şi moderniza­rea a 122 km de linii de căi ferate existente.

Tags: , , , ,
Pensiunea-Dolina-Cazare-Muntii-Apuseni-fd63c9d6b527-612-999-1-85

Vin banii europeni pentru mici afaceri 2016: de la pensiuni agroturistice până la ateliere la sate

A fost stabilită perioada în care antreprenorii pot să ceară fonduri europene între 50.000 de euro şi 200.000 de euro pentru deschiderea şi dezvoltarea unor mici afaceri non-agricole la sate, în cadrul submăsurilor 6.2 şi 6.4 din Programul Naţional pentru Dezvolare Rurală (PNDR) 2014-2020.

De asemenea, au  fost publicate ghidurile solicitantului în formă finală, lista condurilor CAEN eligibile, modelele de planuri de afaceri şi alte documente necesare pentru sesiunile 2016 ale celor două linii de finanţare.

Aşadar, românii care fac, în mediul rural, afaceri non-agricole, de la cabinete medicale şi pensiuni, până la ateliere de confecţii sau alte unităţi de producţie şi servicii, vor putea depune, în perioada 28 iulie 2016, ora 9.00 – 30 noiembrie 2016, ora 16.00, cererile de finanţare pentru submăsura 6.2 “Sprijin pentru înfiinţarea de activităţi neagricole în zone rurale” (sM6.2) şi submăsura 6.4 “Investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităti neagricole” din cadrul PNDR 2016.

Cererile de finanţare şi celelalte documente necesare se depun online, pe site-ul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

Mai multe detalii puteţi citi pe startupcafe.ro.

 

Tags: , , , , , , ,
bani_59_

Se depun cererile de ajutor de stat pentru dezvoltare regională

Companiile care solicită ajutor de stat pentru investiţii care promovează dezvoltarea regională prin crearea de locuri de muncă pot depune cererile începând de luni, 30 mai, până pe 10 iunie, bugetul acestei sesiuni fiind de 250 milioane lei.

Cererile de acord pentru finanţare, însoţite de documentele justificative, necesare în prima etapă de evaluare, se transmit prin poştă, prin servicii de curierat cu confirmare de primire sau se depun personal la Registratura generală a Ministerului Finanţelor Publice, menţionându-se pe plic: “Unitatea de implementare a schemei de ajutor de stat instituită prin H.G. nr. 332/2014″.

Cererile de acord pentru finanţare înregistrate în afara perioadei 30.05 -10.06.2016 se restituie şi nu sunt luate în considerare în procesul de analiză.

Ministerul Finanţelor Publice va verifica îndeplinirea condiţiilor de conformitate, a criteriilor de eligibilitate şi calculează un punctaj în vederea încadrării în bugetul alocat schemei. Selectarea întreprinderilor solicitante de ajutor de stat se realizează în ordinea descrescătoare a punctajului obţinut. Prima etapă de evaluare se încheie în maxim 30 de zile lucrătoare de la data închiderii sesiunii.

Rezultatele se publică pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.

Întreprinderile selectate în prima etapă de evaluare transmit, în maxim 30 de zile lucrătoare de la data comunicării rezultatelor, planurile de afaceri, însoţite de restul documentelor justificative, în vederea analizării viabilităţii proiectelor şi a emiterii acordurilor pentru finanţare.

Tags: , , , ,
focus-energetic.ro_

Bani europeni, accesați online. Cum funcționează aplicația care scapă românul de birocrație

Ministerul Fondurilor Europene a deschis oficial noul sistem electronic MySMIS 2014, prin care potenațialii beneficiari români vor putea cere banii europeni din perioada de programare 2014-2020.

Momentan, în aplicația online sunt disponibile modulele “Definire Apel” – prin care autoritățile de management vor lansa primele apeluri de proiecte – și “Depunerea cererii de finanțare” – prin care solicitanți vor cere banii europeni.

aplicatie fonduri eu

Softul este conectat la baza de date a Ministerului de Interne și la cea a ANAF pentru a-i scuti pe cei care aplică de câteva drumuri. În plus documentele solicitate nu mai trebuie depuse la ghișeu, pot fi scanate și atașate pe internet.

Până la lansarea primelor apeluri de proiecte, potențialii beneficiari pot să se autentifice în sistem, creându-și cont cu parolă.

Mai jos, un tutorial de utilizare al aplicației realizat de StartupCafe România.

Prin acest sistem informatic, antreprenorii, organizațiile non-guvernamentale, universitățile, autoritățile locale și centrale vor putea cere fonduri europene alocate României, în valoare totală de 34 de miliarde de euro, în 7 programe operaționale gestionate de 3 ministere. Mai multe detalii AICI. 

 

Tags: , , , , ,
drumuri-300x225

Clujul ar putea accesa 28 de milioane de euro, bani europeni, pentru reabilitare a 104 km de drumuri judeţene

Clujul ar putea accesa 28 de milioane de euro, bani europeni, pentru finanţarea lucrărilor de reabilitare a 104 km de drumuri judeţene, conform Consiliului Judeţean Cluj, în urma întâlnii de lucru a Consiliului pentru Dezvoltare Regională (C.D.R.) Nord-Vest organizată de Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest.

La întâlnirea de lucru de marţi, 23 februarie 2016, au participat şefii consiliilor judeţene din RNV şi Marcel Boloş, secretar de stat în cadrul Ministerul Transporturilor, iar discuţiile s-au concetrat în jurul Programului Operaţional Regional 2014-2020, pe axa 6 prioritatea de investiţii 6.1 – stimularea mobilităţii regionale prin conectarea nodurilor secundare şi terţiare la infrastructura TEN-T, care vizează o alocare regională de 167 de milioane de euro pentru reabilitarea a 493 km de drumuri judeţene de la nivelul întregii Regiuni Nord-Vest (RNV). Participanţii la şedinţă au stabilit ca această sumă să se împartă în mod egal între cele şase judeţe componente în vederea finanţării proiectelor de lucrări la marile trasee de infrastructură rutieră regională.

“Ceea ce este extrem de important e faptul că, la finalul acestei şedinţe, am reuşit să convenim asupra ideii susţinerii unui proiect comun ce vizează reabilitarea unor drumuri judeţene de maximă importanţă şi care leagă diversele zone ale regiunii, evitând varianta, mai puţin productivă, a unei competiţii directe între judeţele RNV”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Marius Mînzat.

Aşadar, cele 28 de milioane de euro ce-i revin Clujului ar urma să fie folosiţi pentru finanţarea lucrărilor de reabilitare a 104 km de drumuri judeţene, corespunzătoare traseului regional „Transilvania de Nord”:

1. „Drumul Apusenilor” – DJ 108K (limita judeţ Bihor – baraj Drăgan), de la km 26+455 la km 29+495, în lungime de 3,04 km şi DJ 764B (baraj Drăgan – DN1), de la km 22+600 la km 0+000, în lungime de 22,6 km.

2. „Drumul Bistriţei” – DJ 172A (limită jud. Bistriţa-Năsăud – Ţaga), de la km 33+000 la km 39+400, în lungime de 6,4 km; DJ 109C (intersecţie DJ 172A) Ţaga – Sucutard (intersecţie DJ 161G), de la km 17+600 la km 25+260, în lungime de 7,66 km; DJ 161G (intersecţie DJ 109C) Sucutard – Petea – Pălatca – DN 16, de la km 0+000 la km 19+440, în lungime de 19,4 km; DJ 161 (intersecţie DN 16) Gădălin – Bonţida – DN 1C, de la km 0+000 la km 17+000, în lungime de 17 km şi DJ 109 (Răscruci – Borşa – Aşchileu – limita jud. Sălaj), între km 0+000 şi km 32+670, în lungime de 32,67 km.

Tags: , , , , , ,