Tag Archives: banci

confidas

Platforma Confidas oferă date actualizate pentru peste 600.000 de firme active și trimite automat alerte privind restanțele de plată ale firmelor

Startup-ul Confidas administrează o platformă unică în România care colectează informații de la firmele din piață despre comportamentul de plată și respectarea angajamentelor
companiilor cu care lucrează fiecare. Cu ajutorul platformei Confidas, IMM-urile partenere se pot informa despre plățile restante ale firmelor, despre cazurile de recuperări de creanțe,
despre dosarele aflate pe rol în instanță, dacă există situații în care compania apare în evidențele ANAF cu obligații fiscale restante sau dacă a câștigat contracte de achiziții publice.

„Această colaborare e o consecință firească a strategiei băncii de a colabora cu companiile tinere și inovatoare care dezvoltă soluții ce aduc valoare adăugată clienților noștri. În acest sens, ne bucurăm să avem primul parteneriat încheiat cu startup-ul Client Risk SRL, dezvoltatorul platformei online Confidas, un instrument complementar, care poate fi utilizat ca un sistem de informare/avertizare în cadrul relațiilor comerciale dintre companiile locale.

Credem că acesta este un punct de pornire pentru integrarea altor funcționalități conexe activității IMM”, a declarat reprezentantul Raiffeisen Bank – Raluca Nicolescu, Director Executiv IMM.

,,Ne bucurăm că Raiffeisen Bank a ales să ne sprijine în misiunea noastră de a face mediul de afaceri mai sigur pentru antreprenorii corecți, arătând ecosistemului că este o bancă deschisă la parteneriatele cu fintech-urile locale. Colaborarea cu Raiffeisen Bank ne motivează să căutăm noi soluții inovatoare care să ajute IMM-urile să își cunoască mai bine partenerii de afaceri. Este un nou pas în dezvoltarea Confidas. Lansată în urmă cu doar patru luni, platforma a ajutat până acum peste 3.000 de antreprenori să verifice firmele cu care intenționau să colaboreze”, a declarat Eduard Burghelia, fondatorul Confidas.

Cu ajutorul Confidas, IMM-urile partenere se pot informa cu privire la plățile restante ale firmelor, dacă au fost deschise cazuri de recuperări creanțe de către o societate specializată, dacă există dosare pe rolul instanțelor de judecată, sau situațiile în care compania ar apărea în evidențele ANAF cu obligații fiscale restante ori dacă aceasta a câștigat contracte de achiziții
publice.
Puteți vedea cum funcționează platforma Confidas urmărind această scurtă animație video.
—-

Despre Confidas
Misiunea Confidas este aceea de a face mediul de afaceri mai sigur pentru antreprenorii cinstiți, iar platforma colectează date legate de facturile neplătite direct de la micii întreprinzători. În mai puțin de patru luni de la lansarea primei versiuni de test, Confidas a ajutat peste 3.000 de antreprenori să verifice firmele cu care intenționau să colaboreze înainte de a încheia contracte. Membrii platformei Confidas au înregistrat plăți restante de peste un
milion EUR. Confidas a fost creată de Eduard Burghelia, un tânăr antreprenor în varsta de 21 de ani, desemnat recent de comunitatea de business din România drept „Tânărul antreprenor
al anului”.

Tags: , , , , , , , , , ,
credite-darea-in-plata

Rate mai mici: Indicii ROBOR îşi continuă scăderea

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut miercuri la 2,87%, de la 2,89% marţi, urmat şi de restul indicilor, arată datele afişate de Banca Naţională a României (BNR).

Indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare lei cu dobândă variabilă, a scăzut la 3,20%, de la 3,23%, în timp ce indicele ROBOR la 9 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, a scăzut la 3,33%, de la 3,34%.

Indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a scăzut la 3,42%, de la 3,43%.

Indicii ROBOR au de la începutul anului o tendinţă de scădere, luni înregistrându-se un episod de creştere uşoară.

ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei. Indicele se stabileşte zilnic ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de 10 bănci selectate de BNR.

Tags: , , , , ,
primacasa_78515400

Ce bănci primesc fonduri Prima Casă. Slabe şane de suplimentări în 2018

Din cauza lipsei de fonduri, programul Prima Casă a fost, practic, blocat în ultimul trimestru (poate și mai bine) al anului trecut. Deși unii cumpărători s-au orientat spre soluții de finanțare alternative, mulți nu au avut de ales și s-au văzut nevoiți să aștepte reluarea programului în 2018.

După implementarea, de la 1 ianuarie, a unor modificări în ceea ce privește alocarea plafoanelor de garantare către instituțiile finanțatoare, reprezentanții statului au anunțat, la sfârșitul săptămânii trecute, (re)lansarea creditării prin Prima Casă.

Anunțul a fost făcut de către reprezentanții Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) după ce aceștia au primit, din partea Ministerului Finanțelor Publice, acordul de distribuire pentru cele două miliarde de lei aprobate pentru 2018. De menționat este că fondurile disponibile pentru 2018 se situează semnificativ sub nivelul de anul trecut, când cei interesați au avut la dispoziție un total de 2,675 miliarde de lei (sumă ce a inclus și o diferență rămasă neutilizată din 2016). Pe fondul cererii ridicate din partea consumatorilor, chiar și această sumă s-a dovedit, însă, insuficientă, ea fiind epuizată (cu mult) înainte de sfârșitul lui 2017 – fapt ce s-a resimțit la nivelul activității de tranzacționare, cel puțin în marile orașe ale țării, precum Bucureștiul și Cluj-Napoca.

Obiectiv: diminuarea intervenției statului în piață

Spre deosebire de alți ani, statul nu a mai acordat suplimentări, ci a respectat cu strictețe strategia agreată la finele lui 2016, având ca scop reducerea creditării prin Prima Casă. După cele 2,5 miliarde de lei alocate pentru 2017, finanțatorii urmează să beneficieze, potrivit planului, de un plafon de două miliarde de lei în 2018, 2019 și 2020, apoi de 1,5 miliarde de lei în 2021. Oficialii Executivului sunt de părere că această reducere graduală a fondurilor va facilita diminuarea intervenției statului în piață, în condițiile îmbunătățirii accesului populației la ofertele de creditare standard ale băncilor. Astfel, potrivit lui Alexandru Petrescu, directorul general al FNGCIMM, programul guvernamental este menit să devină „o oportunitate de finanțare a unei locuințe pentru beneficiarii cu opțiuni limitate în piața creditelor ipotecare, o alternativă flexibilă la produsele de creditare ipotecară aflate în portofoliile băncilor finanțatoare”.

„De-a lungul celor zece ani de derulare, programul Prima Casă a fost adaptat gradual la tendințele pieței și la nevoile consumatorilor, dovedindu-se astfel unul dintre cele mai de succes programe guvernamentale. Dintr-o perspectivă socială, programul Prima Casă a extins accesul la creditul ipotecar către segmentul persoanelor tinere, cu vârste până în 35 de ani, cu efect direct în crearea unei premize de stabilitate pentru tânăra generație. Pentru a veni în întâmpinarea beneficiarilor, FNGCIMM a demarat, în cursul anului trecut, implementarea unor proiecte destinate simplificării procesului de analiză și facilitării accesului la informații direct din site-ul instituției.”

Alexandru Petrescu, director general FNGCIMM

15 bănci participante la program

În 2018, la programul Prima Casă vor participa 15 bănci: Bancpost, Banca Comercială Română (BCR), BRD – Groupe Societe Generale, CEC Bank, Credit Agricole Bank Romania, Garanti Bank, ING Bank, Leumi Bank Romania, Marfin Bank, OTP Bank Romania, Piraeus Bank, Raifeissen Bank, Banca Românească, Banca Transilvania și Unicredit Bank. „Noua strategie de alocare a plafoanelor se aliniază cu reducerea graduală a intervenției statului în procesul de creditare ipotecară prin garantare, anunțată prin Strategia Programului Prima Casă 2017-2020.”, punctează reprezentanții FNGCIMM.

Tags: , , , , ,
Femeie de afaceri cu bani

Băncile critică plafonarea dobânzilor la credite: Trimite clienţii IFN-urilor în braţele cămătarilor

Proiectul de lege privind plafonarea dobânzii efective anuale (DAE) la creditele acordate populaţiei (ipotecare şi de consum) a luat prin surprindere băncile, dar şi IFN-urile, iar principala mişcare pe care industria financiară o va face va fi demararea unui studiu de impact la nivel de industrie, scrie Ziarul Financiar.

„Pur şi simplu, ideea plafonării ne-a luat prin surprindere, atât pe noi, cât şi pe IFN-uri. Suntem foarte avansaţi în procesul de a comanda un studiu de impact la o entitate independentă pe care să ni-l asumăm la nivel de industrie“, a afirmat Bogdan Preda, director executiv al Consiliului Patronatului Bancar (CPBR).

Aceeaşi poziţie o are şi Asociaţia Română a Băncilor (ARB), care punctează că această iniţiativă ar putea avea un impact major asupra consumatorilor, instituţiilor de credit şi a economiei.

„Vom reveni cu o analiză de impact detaliată în scurt timp pentru ca toţi decidenţii şi publicul să înţeleagă nu numai impactul de instanţa întâi dar şi pe cel de instanţa a doua. Această iniţiativă are un impact major asupra consumatorilor, instituţiilor de credit şi a economiei“, a declarat Florin Dănescu, preşedintele executiv al ARB.

Deocamdată, proiectul de lege privind plafonarea dobânzilor la credite a primit avizul favorabil al senatorilor din comisiile de buget, economică şi juridică. Aceştia au stabilit ca dobânda efectiva anuală (DAE) pentru creditele ipotecare să nu depăşească cu de 2,5 ori dobânda de referinţă a Băncii Naţionale (în prezent de 2,25%). În cazul creditelor de consum, dobânda maximă care poate fi percepută a fost stabilită la 18%. Senatorii au decis ca aceste prevederi să se aplice băncilor şi IFN-urilor şi doar împrumuturilor noi. În prezent DAE la un credit de consum în lei ajunge la circa 10%, în timp ce dobânda la un credit ipotecar în lei se situează la circa 4-5%. În cazul IFN-urilor dobânzile sunt mult mai mari, trecând de 100%.

Citiţi continuarea articolului pe zf.ro

Tags: , , ,
maxresdefault

Consiliul Concurenței a efectuat inspecții inopinate la 25 de bănci și asociații profesionale

Consiliul Concurenței a demarat două investigații pe piața serviciilor bancare, în cadrul cărora a efectuat inspecții inopinate la sediile a 25 de bănci, instituții financiare non-bancare (IFN), societăți de leasing, asociații profesionale și patronale din domeniul serviciilor financiare, fiind una dintre cele mai ample acțiuni ale instituției.

Potrivit unui comunicat al instituției, remis luni AGERPRES, inspecțiile s-au derulat în baza a două investigații declanșate de autoritatea de concurență pe piața serviciilor de leasing operațional și pe piața de leasing financiar și creditului de consum din România.

Inspecții simultane s-au efectuat la Bancpost, Unicredit Bank, Raiffeisen Bank, Banca Comercială Română, BCR Leasing IFN, BRD Sogelease IFN, Raiffeisen Leasing IFN, Unicredit Leasing Corporation IFN, Viva Credit IFN, ALD Automotive, Arval Service Lease România, Autotechnica Fleet Services, BCR Fleet Management, BT Operational Leasing, Leaseplan România, Porsche Mobility, Unicredit Leasing Fleet Management, Finmedia, Asociația Societăților de Leasing Operațional (ASLO), Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR), Asociația Societăților Financiare din România (ALB), Federația Patronatelor Serviciilor Financiare din România, Patronatul Leasingului și al Creditului din România (PLCR) și Patronatul Creditului IFN (PCIFN).

Una dintre investigații vizează posibile schimburi de informații sensibile din punct de vedere comercial între companii concurente pe piața leasingului financiar și a creditului de consum. Părțile investigate sunt: Consiliul Patronatelor Bancare din România, Asociația Societăților Financiare din România, Patronatul Leasingului și al Creditului din România, Patronatul Creditului IFN și toate companiile membre ale acestor organizații, și Diplomat Consult SRL.

‘Monitorizăm permanent această piață și pregătim declanșarea investigației de mai mult timp, iar un rol important l-au avut informațiile furnizate în luna august de una dintre părțile investigate, care a aplicat la programul de clemență’, a declarat președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu.

Cea de-a doua investigație se referă, de asemenea, la o posibilă coordonare a politicilor comerciale prin fixarea prețului și/sau o împărțire de piață realizată printr-un schimb de informații sensibile între companii concurente active pe piața leasingului operațional și a serviciilor conexe acestora din România.

Inspecțiile inopinate sunt autorizate de Curtea de Apel București și sunt justificate de necesitatea obținerii tuturor informațiilor și documentelor necesare clarificării posibilelor practice anticoncurențiale analizate. Inspecțiile inopinate reprezintă o etapă importantă în cadrul procedurilor de investigare a unui posibil comportament anticoncurențial, efectuarea acestora nereprezentând o antepronunțare în ceea ce privește vinovăția companiilor.

Documentele ridicate în cadrul inspecțiilor se află în analiza autorității române de concurență, în cadrul procedurilor specifice, se menționează în comunicat.

În situația în care Consiliul Concurenței va constata încălcarea regulilor de concurență, companiile implicate riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri.

Cu toate acestea, companiile care cooperează cu autoritatea de concurență, în cadrul programului de clemență, pot obține imunitate la amendă sau reduceri substanțiale ale amenzilor.

Tags: , , , ,
s560x316_impozit

Ministrul Finanţelor: Sunt trei mari acţiuni de control deschise la bănci (…) nu se poate să nu plăteşti impozit pe profit timp de 10 ani

Ionuţ Mişa, ministrul Finanţelor a declarat, pentru ZF, că sunt trei mari acţiuni de control deschise la bănci. Acesta a dat exemplul unei bănci care a vândut o creanţă cu o valoare de 14 milioane de euro cu un euro în străinătate, iar cumpărătorul a cerut să intre acţionar la firma respectivă.

„Avem trei mari acţiuni de control deschise la bănci. Le-am spus şi celor din Asociaţia Română a Băncilor: nu se poate să nu plăteşti impozit pe profit timp de 10 ani. Monitorizăm lunar declaraţiile de plată. Au început să apară şi declaraţii rectificative. Aceasta înseamnă că instituţiile bancare încep prin propria voinţă să nu mai vândă credite în străinătate fără justificare. Am limitat deductibilitatea la 30%, atât pentru bănci, cât şi pentru oricare alte companii care vând creanţe.

La o singură bancă am stabilit impozit pe profit suplimentar care ar fi trebui plătit statului în ultimii cinci ani în valoare de 650 milioane de lei. Acolo este vorba şi de o plângere penală. Au fost nişte tranzacţii succesive de vânzare/cumpărare de creanţe prin care o parte din active, sute de milioane de euro, au mers în paradisuri fiscale. Trebuie să vă imaginaţi că în fiecare tranzacţie de creanţe se află în garanţii în spate.

Spre exemplu, a fost o bancă ce a vândut o creanţă cu o valoare nominală de 14 milioane de euro cu un euro în străinătate, iar cumpărătorul a venit la firma românească şi i-a spus simplu: dacă nu intru acţionar, cer lichidarea. Gândiţi-vă că avem firme de stat care pot ajunge în această situaţie când iau credite de la bănci străine din România. Acestea pot fi preluate pe nimic prin acest mecanism. Este chiar şi o problemă de siguranţă naţională”, a declarat ministrul Finanţelor.

Tags: , , , ,
ce-spune-mugur-isarescu-despre-cfr-marfa

Isărescu, către bănci: Cultivaţi-vă clienţii, ieşiţi din litigii şi reporniţi creditarea!

Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a declarat luni că băncile trebuie să recâştige încrederea clienţilor şi să repornească creditarea. Acesta a avertizat că un număr mare de litigii în instanţă cu clienţii le vor obliga să-şi majoreze capitalul conform normelor UE.

Situaţia macroeconomică a ţării este printre cele mai bune din ultimii 27 de ani, dar există riscuri mai mari, a afirmat Isărescu, luni, în cadrul Forumului Pieţei Financiare, organizat de Asociaţia Română a Băncilor, eveniment la care a participat şi prim-ministrul, Sorin Grindeanu.

Discursul susţinut de Mugur Isărescu, guvernatorul BNR:

“Cum am putea să caracterizăm situaţia economico-financiară a României? Nu am văzut niciodată, în 27 de ani, o situaţie macroeconomică mai bună, dar nici riscuri mai mari. Nu este o contradicţie, nu este un conflict. Riscul unei căderi este mai mare şi efectele sunt mai mari, atunci când ajungi acolo sus. Trebuie să ne asumăm riscuri cu o prudenţă mai mare. Sunt riscuri mai mari, pe care trebuie să vă luaţi inima în dinţi şi să le administraţi mai bine. Situaţia financiară a băncilor s-a întărit. Se poate vorbi de un restart al creditării. Am putea gândi astfel: cu un mix chibzuit de politici pe care ne străduim să îl asigurăm, modul de creştere economică ar putea fi preluat de creditare. După o criză financiară reluarea creditării nu se face prima, iar creşterea nu se face pe creditare. Faptul că am avut în ultimii ani o descreştere a intermedierii financiare nu este departe de un scenariu financiar european şi mondial. Pe măsură ce politicile fiscal bugetare şi monetare vor deveni mai puţin stimulative, creşterea se va putea face pe creditare. Însă trebuie să vedem care este starea sistemului financiar-bancar. Băncile nu pot lucra în afara credibilităţii. Şi chiar dacă vă supăraţi, trebuie să vă recâştigaţi credibilitatea care s-a erodat în ultimii ani. Depăşirea crizei din România s-a făcut fără ca vreo bancă să apeleze la ajutoare fiscale. În România numai acţionarii au majorat capitalul. În prezent, solvabilitatea băncilor este foarte mare, circa 18%. Economisirile din România sunt mai mari decât creditele date de bănci, în România. Aveţi exces de lichiditate şi stabilitatea cursului. Mare lucru! Dobânzile sunt scăzute. Nu se mai poate spune că avem un credit scump şi cu toate acestea creditul nu zburdă. Înseamnă că alţi factori îi împiedică.

Un alt factor este curăţirea portofoliului de creditele neperformante. În total porfofoliul s-a dus la circa 6%. Şi avem o structură mai sustenabilă a creditului- mai puţin credit în valută şi mai mult în lei. Am scăpat de riscul creditului în valută luat de oamenii care aveau veniturile în lei, fără să-l omorâm. Am scăpat fără a elimina creditul în valută fiindcă, de exemplu, exportatorii au venituri în valută.

Avem o problemă la creditul în valută – marile companii din România, de regulă, se împrumută din străinătate. Şi avem două cifre care se bat cap în cap: datoria privată foarte mare şi creditul neguvernamental foarte mic.

Ce avem de făcut? Fiţi mai activi! Trebuie să recâştigaţi încrederea publicului mai ales după aceste campanii. Nu vă aşezaţi pe o ureche că aşa este peste tot în lume. A fost o perioadă grea, de criză financiară, când sistemele financiar bancare au fost criticate. Şi aici educaţia financiară este importantă. Educaţia financiară trebuie să înceapă chiar cu noi, cu bancherii, cu omul dumneavoastră de la ghişeu. Dacă omul de la ghişeu este supraîncărcat, prost plătit, vă daţi seama ce mesaj trimitem. De asemenea, cultivarea clientului.

Dacă nu aveţi profitabilitate, normele UE vă cer să întăriţi capitalul. Numai din plăţi şi schimburi valutare nu aveţi cum să faceţi profit. Trebuie să daţi credite! Trebuie să daţi credite mai multe şi în condiţii de prudenţă. Adică trebuie să vă cultivaţi clienţii. Să nu-i mângâiaţi pe creştet, dar nici să nu le întoarceţi spatele. Mulţi clienţi nu sunt bancabili. Fiindcă legea societăţilor comerciale a rămas la nivelul anului 1991. Direcţia este clară- trebuie să mergem către IMM, dar acestea sunt slab capitalizate. Este o capcană. Regulile fiscale trebuie să fie mult mai clare.

O altă problemă- ieşiţi din capcana litigiilor în instanţă. O bancă care are prea multe litigii trebuie să-şi majoreze capitalul, conform normelor europene. Trebuie să găsiţi metodele de a negocia cu clienţii. Normele UE sunt făcute astfel încât să nu mai puteţi sta cu spatele la clienţi.

Trebuie să clarificăm lucrurile, domnule prim-ministru, în ceea ce priveşte cadrul legal al activităţii bancare din România. Cine se ocupă de protecţia cumpărătorului de servicii financiar-bancare? Ţările în care banca centrală se ocupă de protecţia cumpărătorului de servicii financiar-bancare sunt cele în care banca centrală nu se ocupă de supraveghere. Noi trebuie să cerem băncilor să recupereze banii şi să nu dea credite imprudente. Aici trebuie clarificări. Altfel se ajunge la dominaţia unor idei total hazlii: bănciile sunt imorale etc. Băncile nu sunt societăţi de caritate. Ele dau credite ca să obţină banii înapoi. Cum să duci banii de la deponenţi către creditare? Europa se îndreaptă către modelul anglo-saxon: scăderea rolului băncilor şi creşterea rolului pieţelor de capital”.

Tags: , , , ,
credite-darea-in-plata

Cu ce avansuri îşi pot lua românii credite

Anul 2016 a fost un an al schimbărilor. Efectele intrării în vigoare a Legii dării în plată au fost resimţite imediat de către români, ca urmare a modificării avansului la creditele ipotecare. Dacă la început majoritatea băncilor au recurs la majorarea avansului, ulterior acestea fie au renunţat la creditele ipotecare, fie au scăzut avansul, însă nu la nivelul celui iniţial.

Incă mai avem ipotecare cu avans zero

Unele bănci mai pot acorda cu avans zero, însă există o condiţie: să aduceţi în garanţie un imobil suplimentar aflat în proprietatea dumneavoastă sau a unei terţe persoane fizice :

  • la ING Bank se poate contracta un dacă se aduce un imobil suplimentar în garanţie
  • la Leumi Bank avansul minim este cuprins între 0-35%. Cu garanţii imobiliare suplimentare avansul poate fi mai mic de 35%. 

Citeşte articolul integral AICI. 

Tags: , , , ,
credite-darea-in-plata

BNR: Standardele de creditare au fost relaxate semnificativ

Băncile au relaxat semnificativ, în trimestrul trei al acestui an, standardele pentru creditele ipotecare destinate populației, după două trimestre consecutive de înăsprire, și se anticipează că tendința de relaxare va continua și în trimestrul patru, dar cu o amplitudine mai redusă, relevă rezultatul Sondajului privind creditarea companiilor nefinanciare și a populației, noiembrie 2016, realizat de Banca Națională a României (BNR).

‘Standardele de creditare, în T3/2016, au fost relaxate semnificativ în cazul creditelor ipotecare și au rămas relativ neschimbate în cazul creditelor de consum. Băncile anticipează că, în următorul trimestru, va continua tendința de relaxare a standardelor aferente împrumuturilor pentru achiziția de locuințe și terenuri, însă cu o amplitudine mai mică, în timp ce pentru creditele de consum nu previzionează modificări ale condițiilor de creditare’, reiese din sondaj.

Relaxarea standardelor la ipotecare a intervenit, potrivit BNR, după două trimestre de înăspriri semnificative în contextul adoptării Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite.

O relaxare importantă a avut loc, în trimestrul trei al anului, în ceea ce privește avansul minim solicitat de bănci clienților și costurile creditării, altele decât dobânzile.

În acest context, băncile autohtone remarcă faptul că prețurile imobilelor rezidențiale s-au majorat moderat în T3/2016, iar în următorul trimestru se așteaptă ca acestea să rămână relativ neschimbate.

În schimb, cererea de credite s-a redus, atât pentru creditele ipotecare, cât și pentru cele de consum în T3/2016, dar instituțiile de credit estimează că, în trimestrul următor, cererea se va majora pe ambele segmente de creditare, dar mai intens în cazul creditelor ipotecare.

Totodată, ‘rata creditelor solicitate de persoane fizice și respinse de către bănci a fost în creștere moderată în cazul creditelor ipotecare și s-a păstrat relativ constantă în cazul creditelor de consum’, se mai arată în sondajul BNR.

În zona euro, potrivit BNR, instituțiile de credit au continuat să relaxeze și în T3/2016 standardele de creditare aferente împrumuturilor ipotecare și a celor de consum.

‘Pentru următoarele trei luni, se previzionează continuarea relaxării standardelor de creditare pentru creditele ipotecare și menținerea constantă a standardelor pentru creditele de consum’, mai reiese din documentul citat.

Sondajul este efectuat trimestrial de BNR în lunile ianuarie, aprilie, iulie și octombrie și are la bază un chestionar care este transmis primelor 10 bănci alese după cota de piață aferentă creditării companiilor și populației. Aceste instituții dețin aproximativ 80% din creditarea acestor sectoare.

Tags: , , , ,
ACFA Banking

O firmă de IT din Cluj oferă alternativă la Internet Banking

O firmă de IT din Cluj, care ofertă servicii de software şi consultanţă IT, prezintă într-un video o idee care ar putea fi folosită de băncile din România pentru a oferi o alternativă a serviciului Internet Banking, accesibilă prin SMS, unui număr mai mare de utilizatori.

Utilizatorii serviciilor de internet banking au acces într-un mod mai facil la functile cele mai des folosite online, de verificare a soldului şi vizualizare istoric tranzacţii făcute.

Sistemul arata funcţii noi şi utile pe care clientul le poate utiliza: “Unde am cheltuit luna aceasta?” urmând a fi afişat un clasament (“TOP 5”) care afişează unde au fost făcute cele mai mari plăti. A doua funcţie la fel de folositoare, este cea care permite utilizatorilor să îşi programeze plăţile unei facturi său serviciu, printr-un simplu SMS.


“Serviciile de internet banking oferite de bănci sunt foarte complexe, cuprinzând o mulţime de funcţii pe care mulţi dintre noi, clienţii acestor servicii, cel mai probabil nu o să le folosim niciodată, dar ele sunt prezente în sistem şi ne “aglomerează” interfaţa de lucru. Prin prezentarea făcută de noi dorim să arătăm serviciilor bancare un sistem mai simplu şi accesibil utilizatorilor de internet banking la operaţiunile şi functile oferite de acesta.” a precizat Răzvan Cazacu, CEO ACFA Solutions.

Tags: , , , , , ,
Vrei-sa-accesezi-credit-Prima-Casa--Vezi-cu-ce-oferte-vin-bancile-in-2014

Noile fonduri pentru Prima Casă, disponibile de luni

Ministerul Finanţelor Publice a aprobat alocarea pe bănci a celor 500 de milioane de lei, sumă totală cu care a fost suplimentat plafonul de garanţii pentru programul „Prima Casă”, fondurile urmand sa fie disponibile finantatorilor de luni, 10 octombrie.

Finanţatorii care au primit plafoane sunt: Banca Românească, Banca Transilvania, BancPost, Bank Leumi, BCR, BRD, CEC Bank, Credit Agricole, Garanti Bank, ING Bank, Marfin Bank, OTP Bank, Piraeus Bank, Raiffeisen şi Unicredit.

Hotărârea privind suplimentarea cu 500 de milioane de lei a plafonului total de garanţii care pot fi emise anul acesta în cadrul Programului „Prima casă” a fost adoptată de Guvern în şedinţa din 28 septembrie. Fondurile suplimentare vor fi utilizate pentru acoperirea cu prioritate a solicitărilor de acordare a unei finanţări garantate în cadrul Programului, aflate în diverse stadii de aprobare şi pre-aprobare la finanţatori.

Plafonul de garanţii pentru anul 2016 al Programului „Prima casă” a mai fost suplimentat cu 500 de milioane de lei, în luna mai. Astfel, după cele două suplimentări, plafonul de garantare al acestui program guvernamental va fi, în acest an, de 2,69 miliarde de lei.

În total, de la lansarea Programului în 2009 şi până la finalul lui august 2016, au fost acordate 197.608 garanţii în valoare totală de 16,88 de miliarde de lei.

În acest moment, rata de neplată de către beneficiarii programului Prima Casă este de 0,3%.

Tags: , , , , ,
bani_59_

Bănci fragile, scădere economică, datorii greceşti exagerat de mari, vechile răni provocate Europei de criză încă nu s-au vindecat

Se împlineşte aproape un deceniu de la marea criză globală din 2007-2008, iar rănile provocate de aceste turbulenţe financiare în diferite părţi ale Europei încă sângerează.

Economii anemice, bănci şubrede şi datoriile enorme ale Greciei, toate reamintesc că liderii europeni mai au mult de lucru pentru a readuce pe continent liniştea de dinainte de criză, scrie Ziarul Financiar.

Economia Franţei, a doua ca mărime din zona euro, s-a comprimat uşor în al doilea trimestru, cu 0,1% faţă de cele trei luni anterioare, potrivit datelor revizuite ale institutului naţional de statistică francez.
Estimarea anterioară sugera că economia a stagnat. Franţa ocupă locul trei în topul destinaţiilor expor­turilor româneşti, după Germania şi Italia.
Economiştii se aşteaptă ca anul acesta economia să avanseze în acelaşi ritm ca anul trecut, după ce în primul trimestru creşterea PIB-ului a fost de 0,7%. Franţa se îndreaptă spre ale­gerile pentru preşedinte din primăvară în condiţiile în care politicile actualului şef al statului, socialistul François Hollande, nu au reuşit să aducă economia pe o traiectorie sigură de relansare. Mai grav, reformele pe care guvernul său intenţionează să le implementeze pe piaţa muncii sunt contrate prin proteste violente în marile oraşe franceze.
Pentru zona euro, un indicator PMI (purchasing manager’s index) arată că în septembrie afacerile au crescut în cel mai slab ritm din ultimele 20 de luni, scrie CNBC. Au încetinit inclusiv afacerile din Germania, cea mai mare economie din Uniunea Europeană. Evoluţia indicatorului PMI, calculat de Markit, sugerează că revenirea economică din regiune este lipsită de forţă.
Citeşte continuarea articolului în Ziarul Financiar.
Tags: , , , ,
case brasov

Despre Prima Casă și darea în plată: Finanțarea rămâne o problemă spinoasă pentru majoritatea potențialilor cumpărători de locuințe

Din 2014 încoace, piața rezidențială autohtonă și-a revenit în mod vizibil: prețurile și-au încetat cursul descendent, volumul tranzacțiilor a crescut, la fel ca și apetitul pentru dezvoltarea de noi proiecte. Acum însă noi dificultăți pun sub semnul întrebării menținerea acestei tendințe pe termen lung, arată o analiză imobiliare.ro

Bogdan C. și soția sa sunt căsătoriți de cinci ani și au o fetiță de patru. Locuiesc în chirie, într-un apartament cu două camere din Timișoara. Recent s-au gândit să facă un împrumut pentru a-și cumpăra o casă a lor, așa că au mers la bancă să se intereseze. Soluția ideală ar fi fost, desigur, să poată apela la programul Prima Casă. Li s-a spus însă că, pentru moment cel puțin, nu mai sunt fonduri. Cealaltă variantă ar fi să contracteze un credit ipotecar standard. Cum asta ar presupune achitarea unui avans de patru-cinci ori mai mare, cei doi nu pot decât să ridice trist din umeri. Cum ar putea strânge, din niște „salarii normale”, 8.000-10.000 de euro (pentru o casă de 40.000 de euro)?

Prima Casă, 90% din piața ipotecarelor

Departe de a fi singulară, situația celor doi ilustrează perfect starea de incertitudine pe care o traversează piața imobiliară autohtonă. Intrarea în vigoare a legii dării în plată, în urmă cu aproximativ trei luni, a dus la majorarea generalizată a avansurilor solicitate pentru ipotecarele standard, de la un minimum de 15% (la lei) până la circa 35% (sau mai puțin la unele bănci). În primă fază, această măsură nu a reprezentat o problemă atât de mare, întrucât piața se baza, în proporție covârșitoare, pe creditele de tip Prima Casă. Astfel, potrivit proiectului Strategiei Naționale a Locuirii, lansat recent în consultare publică, programul guvernamental a generat circa 90% din toate împrumuturile ipotecare acordate din 2009 încoace.

Adevărata provocare constă însă în faptul că, pe fondul numărului record de solicitări venite în urma discuțiilor legate de darea în plată, plafonul alocat pentru Prima Casă în 2016 s-a epuizat rapid (inclusiv un plus de 500 de milioane de lei). Pe de altă parte, autoritățile întârzie în a anunța noi suplimentări de fonduri, lăsând chiar să se înțeleagă că programul poate fi stopat. „În prezent, piața de finanțare a locuințelor este sprijinită în mare măsură de garanțiile oferite în cadrul programului «Prima Casă»”, recunosc oficialii Guvernului în proiectul citat. Nu se știe cu siguranță dacă sau când se va încheia acest program”, adaugă însă aceștia.

Băncile mai scad avansurile

În acest context, schimbările generate de aprobarea legii dării în plată capătă alte proporții. De notat este că, între timp, băncile și-au mai temperat „avântul” în ceea ce privește restricționarea creditării. BCR, spre exemplu, și-a adaptat atitudinea prudențială la specificul piețelor regionale, luând decizia de a acorda împrumuturi cu avans de 25% (în loc de 35%) în cele mai mari 20 de orașe ale țării. Potrivit explicațiilor oficiale, decizia a fost luată pe baza faptului că, în orașele medii și mari, prețurile locuințelor sunt mai ridicate, piața imobiliară este mult mai dinamică, iar puterea de cumpărare a populației mai mare. În general vorbind, reprezentanții băncii estimează că „instituțiile bancare vor găsi soluții de reducere a avansurilor la creditele de locuință pentru categorii specifice de clienți”.

Cu toate acestea, viitorul creditării – și, implicit, al pieței tranzacțiilor cu locuințe – nu arată cu mult mai bine. „În contextul în care mai multe instituții bancare au anunțat măsuri specifice de scădere a avansurilor, aspectul nu rezolvă problemele pentru piața bancară în general și nici nu elimină dezavantajele create atât pentru bănci, cât și pentru clienți”, spun oficialii BCR. Potrivit acestora, băncile nu vor putea ignora riscul general creat de darea în plată, ci vor putea identifica doar soluții particulare, în funcție de profilul clienților și lichiditatea piețelor imobiliare regionale. Astfel, poate că avansurile vor mai fi „calibrate”, dar asta va însemna de fapt o perioadă redusă de creditare sau aplicarea unor criterii de venit mult mai stricte.

Unde mai pui că, la fel ca în cazul celor doi timișoreni, și un avans de 20-25% este, pentru mulți, pur și simplu prea mare…

„Evoluția recentă a creditării pentru locuințe a avut un ritm de creștere susținut de 9-10% anual. (…) În acest moment, se poate estima cu realism faptul că ritmul de creștere a creditării pentru locuințe va încetini semnificativ, în contradicție cu nevoile generate de calitatea scăzută a fondului locativ din România (locuințe vechi, aglomerate și înghesuite, cu nevoie de modernizări și reabilitări și chiar cu risc seismic ridicat).” BCR

Tags: , , , , , , ,
primacasa_78515400

Revolta băncilor împotriva legii dării în plată s-a sfârşit. Ce decizie au luat

Revolta băncilor împotriva legii dării în plată prin impunerea unor avansuri minime la creditele ipotecare standard în lei de 30-35% a durat doar două luni, în condiţiile în care standardele ridicate de creditare nu au făcut altceva decât să trimită vânzările noi în cădere liberă şi implicit şi veniturile ban­che­rilor de pe acest segment.

Acum aproape toate băncile se gândesc cum să intre din nou în piaţă şi analizează posibilitatea reducerii avansului, conform reprezentanţilor asocia­ţiei băncilor (ARB), iar alte precum BCR şi Piraeus au făcut deja pasul înapoi, scrie Ziarul Financiar.

BCR, cea mai mare bancă locală, a redus avansul minim de la 35% la 25% doar pentru imobilele ipotecate din 20 de oraşe mari ale României, precum Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi sau Constanţa.

BCR, care majorase avansul la începutul lunii mai, înainte de intrarea în vigoare a legii dării în plată, afirmă că decizia de reducere a avansului a venit după o analiză a evoluţiilor pieţelor regionale şi a nevoilor clienţilor.

„Problema de accesibilitate este dată de creşterea avansurilor la creditele ipotecare standard, este o consecinţă directă a legii dării în plată. BCR nu şi-a dorit şi nici nu a planificat vreodată creşterea avansurilor la credite, ci s-a dedicat permanent misiunii de a fi cel mai mare şi mai accesibil finanţator imobiliar din România.“

Specialiştii din piaţă se aşteaptă ca exemplul celei mai mari bănci din România să fie urmat şi de celelalte bănci din sistem.

De altfel, decizia BCR nu este singulară nici în acest moment, în condiţiile în care şi Piraeus Bank a taiat avansul la creditele ipotecare la 20%. Piraeus Bank, o bancă medie din sistemul bancar local, s-a răzgân­dit în ceea ce priveşte avansul minim după ce la mijlocul lunii mai urcase suma minimă cerută clienţilor la 40%, cel mai mare nivel din piaţă. Nicio altă bancă cu excepţia Piraeus nu cerea clienţilor un avans de 40%, media avansului fiind de 30-35%.

„Se intră într-o stare de normalitate odată cu reducerea avansurilor. Este un semn că băncile îşi doresc să dea credite şi să intre din nou în piaţă. După anunţul BCR cu siguranţă vor urma şi alte bănci. Mă aştept ca băncile mici să reducă avansul şi mai mult, poate chiar să-l ducă înapoi la 15%, în condiţiile în care ele au nevoie de atuuri competitive în faţa jucă­to­ri­lor mari“, a declarat Liviu Andrei, co­proprie­tar al Alliance Finance Broker.

Şi BRD, a doua cea mai mare din sistem, a anunţat la finalul lunii iunie că analizează posibilitatea reducerii avansului la creditele ipotecare, însă până acum nu a operat nicio schimbare în ofertă. În prezent, BRD cere clienţilor un avans minim de 35% la creditele ipotecare.

Potrivit unor surse din piaţă, şi Alpha Bank, jucătorul cu numărul opt din sistem, analizează posibilitatea reducerii avansului. Alpha cere un avans minim în cazul cre­ditelor ipotecare de 30%.

Legea privind darea în plată a intrat în vigoare pe data de 13 mai.

Citeşte continuarea articolului în Ziarul Financiar.

Tags: , , , , ,
bani ron

Bancherii au revenit la prima dragoste- creditul de consum. Creşterea este îngrijorătorare

Creşterea creditului de consum va continua să fie mare şi poate ajunge chiar la 20% anualizat, tendinţă care este îngrijorătoare, spune analistul economic Dragoş Cabat.

“Bancherii au revenit la prima dragoste – «creditul de consum». Creşterea creditului de consum va continua să fie mare şi poate ajunge chiar la 20% anualizat. Ea este îngrijorătoare deoarece vine pe fondul unei încetiniri a creditelor acordate cu ajutorul programelor guvernamentale şi creşterea îndatorării depăşeşte cu foarte mult creşterea economică”, a declarat Cabat.

Analistul este de părere că BNR nu ar trebui să ignore evoluţiile recente ale creditului de consum.

“BNR ar trebui să privească cu îngrijorare evoluţia creditării pentru consum. O creştere foarte mare a creditului pentru consum este un drum mai rapid către dezechilibre macroeconomice accentuate”, a spus Cabat.

Stocul creditelor de consum în lei acordate populaţiei a atins în luna mai un nou maxim istoric şi a ajuns la un nivel de 34,5 mld. lei, în creş¬tere cu 10% faţă de anul trecut. Stocul creditelor de consum acordate în valută a scăzut cu 23% faţă de acum un an şi a ajuns la echivalentul a 18,9 mld. lei.

Tags: , , , ,
1604181749_AgentiaBTCasilinaItalia_banca-transilvania

Băncile din România, în topul celor mai profitabile bănci europene

Băncile din România au ajuns în topul celor mai profitabile in­stituţii de credit europene după mai mulţi ani de pierderi, în urma curăţării bilanţurilor de mare parte din creditele neperformante. Dar rămâne de văzut dacă va reuşi să conserve în anii următori această performanţă.

Sistemul bancar românesc avea un indicator ROE (rentabilitatea capitalurilor) de 13,5% la sfârşitul primului trimestru, du­blu com­parativ cu media europeană, iar renta­bili­tatea activelor (ROA), a fost de aproape 1,59%, de peste patru ori mai mare decât me­dia UE, potrivit datelor cen­tralizate de Autoritatea Bancară Euro­peană (EBA), informează Ziarul Financiar.

Băncile din zona euro controlează circa 80% din sistemul bancar autohton, dar subsidiarele din România sunt mai profitabile decât unele bănci mari din Europa. De exemplu, băncile din Austria, Franţa şi Italia au rate de profitabilitate de 2-4 ori mai mici decât în România şi sub nivelul de alertă sta­bilit la 6% de Autoritatea Bancară Euro­pea­nă. Media ROE la nivelul UE era la sfârşitul primului trimestru de doar 5,8%.

Băncile din Polonia au o rentabilitate a capitalurilor de 9,8%, în timp ce în Ungaria şi Cehia profitabilitatea este de 11,3% şi respectiv 12%. În Grecia, băncile au unul dintre cele mai scăzute niveluri ale ROE din Europa, de doar 1,3%. Iar în Portugalia, ROE este în teritoriul negativ, la -2,5%.

Citeşte continuarea pe Ziarul Financiar

Tags: , , , ,