Tag Archives: banca mondiala

spitalul-de-urgente1

Priorităţi pentru Cluj: 8.000 de persoane vor Spital Regional. LISTA proiectelor de 1,5 miliarde euro

Proiectele mari ale Clujului costă 1,5 miliarde de euro. Clujenii mai pot alege investiţiile prioritare pentru oraş până în data de 22 martie 2019, în cadrul campaniei Băncii Mondiale intitulată “Alege prioritățile orașului tău”.

Clujenii sunt printre cei mai interesaţi de modul în care se dezvoltă oraşul în care trăiesc. Peste 8.000 de persoane au votat proiectele prioritare, până în prezent, plasând astfel Clujul între oraşele cu cele mai multe voturi exprimate în cadrul acestei campanii, alături de Braşov şi Sibiu. La nivel naţional, peste 85.000 de români şi-au exprimat alegerile pentru cele mai importante proiecte de dezvoltare urbană.

Valoarea estimată a proiectelor Clujului – 1,5 miliarde euro

“Clujul și zona metropolitană au proiecte cu un buget mai mic și investiții mai diversificate. Peste 50% din suma proiectelor propuse merge pe infrastructură rutieră și de sănătate, urmând ca restul proiectelor să fie pentru centură, transport public, aeroport, infrastructură culturală și de afaceri”.

  • Autostrada Transilvania (tronsoane Nădășelu – Mihăiești și Topa Mică – Zimbor) – 200 mil. euro
  • Spitalul Regional Cluj-Napoca – 377 mil. euro
  • Construirea Centrului Cultural Transilvania – 65 mil. euro
  • Electrificarea și modernizarea căii ferate Cluj – Episcopia Bihor – 477 mil. euro
  • Drumul de legătura A3 – DN1 (Tureni) – 30 mil. euro
  • Construcția unui centru expozițional – 25 mil. euro
  • Construcția unui spital monobloc de pediatrie – 60 mil. euro
  • Trenul metropolitan Nădășelu – Dej – 25 mil. euro
  • Extinderea și modernizarea Aeroportului Internațional Avram Iancu – 125 mil. euro
  • Drumul TransRegio Feleac (Centura Cluj Sud: Gilău – Apahida) – 150 mil. euro

8.000 de clujeni au ales! Alege şi tu priorităţile pentru Cluj. Marile proiecte costă 1,5 miliarde euro

Clujenii vor Spital Regional de Urgenţă

Conform statisticilor Băncii Mondiale, până în prezent, prioritatea numărul 1 pentru oraşul Cluj-Napoca este construirea Spitalului Regional de Urgenţă.

Din nefericire, Guvernul PSD amână acest proiect şi România ar putea rămâne fără bani europeni pentru construcţia celor trei spitale din Cluj, Iaşi şi Craiova. În urmă cu două zile, Corina Creţu, comisarul european pentru politică regională, a transmis o scrisoare prim-ministrului Viorica Dăncilă, prin care îi solicită acesteia să comunice la Bruxelles poziţia oficială a Guvernului în privinţa spitalelor regionale.

Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a declarat, în februarie 2019, că dacă studiile de fezabilitate pentru spitalele regionale din Cluj şi Craiova nu vor fi terminate la timp, se va depune în prima fază cerere de finanţare pentru cel din Iaşi. La scurt timp de la aceste declaraţii, Consiliul Judeţean ( CJ) Cluj a cerut executivului să demareze în regim de urgență realizarea studiului de fezabilitate pentru spitalul din Cluj. Şeful judeţului a anunţat că a eliberat terenul pentru viitorul spital din Floreşti (Cluj). De asemenea, Consiliul Judeţean Cluj doreşte să preia proiectul SRU, Ministerul Sănătăţii refuză .

ALEGE PROIECTELE PRIORITARE PENTRU CLUJ-NAPOCA, până în data de 22 martie 2019, AICI! 

Campania ‘Priorităţile Oraşului Tău’ este cel mai mare exerciţiu de consultare publică din ţară pe tema dezvoltării urbane şi este realizată de Banca Mondială în parteneriat cu Federaţia Zonelor Metropolitane şi Aglomerărilor Urbane din România, autorităţile publice subnaţionale şi UrbanizeHub.

Obiectivul campaniei îl constituie identificarea unei viziuni comune de dezvoltare metropolitană de către cetăţeni şi autorităţile publice mandatate să implementeze strategiile de dezvoltare locală, precum şi catalizarea dezvoltării principalelor zone funcţionale urbane din România.

Proiectele au fost propuse de către autorităţile publice subnaţionale şi extrase din documente strategice sau programatice existente, respectând următoarele criterii: au un prag valoric minim, ajustat în funcţie de capacitatea bugetară a fiecărei reşedinţe de judeţ şi nu au finanţare asigurată.

La finalul campaniei, Banca Mondială va lansa raportul ‘România Metropolitană’ ce va include prima viziune de dezvoltare metropolitană a ţării, rezultatele chestionarului, precum şi recomandări de dezvoltare metropolitană adresate autorităţilor publice.

Iniţiativa Băncii Mondiale vine ca rezultat al colaborării cu o serie de municipalităţi din România, cu scopul de a sprijini autorităţile publice în prioritizarea şi implementarea unor intervenţii esenţiale pentru dezvoltarea locală şi menite să îmbunătăţească calitatea vieţii cetăţenilor.

Tags: , , , , , ,
cluj-napoca-my-favorite

Clujul, oraşul unde românii vor să se mute. Peste 260.000 în următorii ani

Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Brașov vor atrage, în următorii ani, puțin peste 730.000 de locuitori, de aproape trei ori mai mulți decât Bucureștiul, potrivit Băncii Mondiale.

Numărul potenţialilor migranţi care aleg Cluj-Napoca este estimat de bancheri la 260.440 de persoane, peste nivelul prognozat pentru Bucureşti, unde sunt aşteptaţi încă 245.820 de locuitori, în viitorul apropiat. Următorul oraş vizat de migranţi este Timişoara, care are potenţialul de a atrage puţin peste 200.000 de noi rezidenţi. Acesta este urmat îndeaproape de Braşov, pentru care optează 196.000 de persoane, şi de Iaşi, preferat de 73.100 de migranţi.

Angajatorii caută, în acest moment, aproape la fel de mulţi salariaţi în Bucureşti ca în Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Braşov cumulat, potrivit unui studiu Colliers International. Pe de altă parte, în ultimii zece ani, aceste patru oraşe nu au beneficiat de livrări de spaţii de birouri comparabile cu cele din Capitală. Astfel, ele au un stoc de spaţii moderne de birouri de aproape patru ori mai mic decât al Bucureştiului, în condiţiile în care sondajele sugerează că migraţia internă se va concentra mai degrabă în aceste oraşe.

Prima jumătate de an a înregistrat un volum de investiţii imobiliare de puţin peste 400 mil. euro, în creştere cu 18% faţă de aceeaşi perioadă din 2017, un an care a reprezentat cel mai bun nivel post-criză. Mai multe detalii AICI.

Tags: , , , ,
Harta 3D a Romaniei

Banca Mondială: Creşterea economică a României nu s-a tradus în reducerea sărăciei

România are a doua cea mai rapidă creştere economică din Europa, dar aceasta nu s-a tradus în reducerea sărăciei, iar problema incluziunii este predominant o constantă rurală, 70% dintre cei săraci trăind în aceste zone, arată un raport al Băncii Mondiale.

„Aproximativ 45% din populaţia ţării se află în zonele rurale, unde sărăcia este cu 20 de puncte procentuale mai mare decât în zonele urbane. Această dualitate puternică este manifestată prin oportunităţi inegale şi un acces inegal la pieţe, fapt ce nu se mai întâmplă în niciuna dintre ţările Uniunii Europene”, se precizează în document.

Raportul arată că peste 900.000 de persoane (4,5%), trăiesc în sărăcie extremă în zonele marginalizate din România (3,2% din mediul urban şi 6,2% din populaţia rurală).

„Zonele marginalizate sunt, prin definiţie, domenii care combină capitalul uman scăzut, şomajul ridicat şi locuinţele necorespunzătoare. Aceste zone suferă de o combinaţie de străzi murdare sau inexistente, concentraţia de gospodării aflate în sărăcie extremă, niveluri foarte scăzute de educaţie, sănătate precară, mame adolescente, un număr mare de copii, şcoli de slabă calitate şi/sau şcoli segregate şi o rată înaltă de infracţionalitate în rândurile minorilor”, se arată în raport.

„Serviciile publice lipsesc sau sunt de slabă calitate, iar persoanele din comunităţile marginalizate au puţine oportunităţi de a obţine o educaţie mai bună sau un loc de muncă decent”, spun realizatorii raportului.

Banca Mondială menţionează în document că sărăcia şi degradarea materială a romilor a scăzut, însă rămâne la un nivel ridicat, în special în cartierele mărginaşe.

„Conform Studiului EU-MIDIS II: European Union minorities and discrimination, ponderea romilor expuşi riscului sărăciei a fost de 70% în 2016, în scădere de la 84% în 2011. Cu toate acestea, diferenţa faţă de media naţională de 25% rămâne substanţială. Sărăcia veniturilor printre romi se corelează puternic cu concentrarea rezidenţială, adică nivelurile sărăciei sunt mai mult pronunţate în cartiere unde toţi sau majoritatea locuitorilor sunt romi. În mod surprinzător, 68% dintre romi raportează trăind în astfel de cartiere segregate”, arată documentul.

Raportul mai arată că aproape o treime dintre romi trăiesc în gospodării care „experimentează foamea”.

„Inegalitatea are un efect profund asupra copiilor, împiedicând mobilitatea economică şi cea a ţării, cu potenţial de creştere pe termen lung. Circa 4 din 10 copii români sunt săraci, numărul fiind cel mai mare din UE”, se mai arată în raportul citat.

„România are încă cei mai mulţi copii în sistemul de protecţie a copilului, deşi se înregistrează progrese în ceea ce priveşte transferul acestora de la îngrijirea instituţională la cea comunitară. Situaţia copiilor romi din România este deosebit de dură: a fi rom creşte şansele sărăciei mai mult decât orice alt factor. Integrarea romilor în educaţie este o provocare şi este strâns asociată cu incluziunea socială şi ocuparea forţei de muncă”, precizează Banca Mondială.

Rezultatele raportului arată că participarea romilor la educaţia timpurie şi îngrijirea copiilor a scăzut de la 45% în 2011 la 38% în 2016 şi, în acelaşi timp, proporţia persoanelor care abandonează şcoala timpuriu printre romi rămâne ridicată la 77% (2016) şi 64% procentul de romi cu vârste între 16 şi 24 de ani nu sunt angajaţi sau educaţi.

Studiul Băncii Mondiale mai arată că un alt factor de împiedicare a incluziunii sociale şi de reducere a sărăciei este reprezentat de constrângeri, în ciuda creşterii economice.

Tags: , , ,
Cluj-stiati-ca

București, Cluj-Napoca, Timișoara și Brașov. Oraşe “magnet” ale României

Aproximativ 3,6 milioane de români intenționează să se mute în următorii cinci ani, iar 66,5% dintre aceștia ar prefera tot în România, cele mai atractive fiind București, Cluj-Napoca, Timișoara și Brașov, potrivit unui sondaj menționat în raportul “Orașe-magnet, Migrație și navetism în România”, realizat de angajați ai Băncii Mondiale.

Astfel, 18% dintre respondenți (reprezentativi pentru aproximativ 3,6 milioane de persoane) au declarat că intenționează să se mute în următorii 5 ani, cu o rată medie a certitudinii de 85%. 82% au afirmat că nu s-au gândit să se mute în următorii 5 ani. În rândul celor care au în vedere să se mute, o pondere extrem de mare o au tinerii — vârsta medie a celor care intenționează să se mute este de 35 de ani. 75% dintre respondenții care au în vedere să se mute în următorii 5 ani nu au copii, iar din cei 25% care au copii, majoritatea au doar un singur copil.

În general, persoanele care iau în calcul această posibilitate au un nivel de studii mai ridicat, venituri mai mari și sunt,
într-o proporție mai mare decât media pe țară, angajați în sectorul privat. La nivel teritorial, locuitorii din regiunile cel mai puțin dezvoltate (de exemplu Sud-Muntenia, Nord-Est) sunt mai predispuși să se mute decât cei din regiunile mai dezvoltate (de exemplu Vest, Centru).

Atunci când au fost întrebați unde și-ar dori să se mute, 66,5% dintre respondenți au afirmat că ar prefera să se mute tot în România, în timp ce 31,3% au menționat că ar prefera să se mute în străinătate. Astfel, rezultatele arată că aproximativ 2, milioane de români iau în calcul ideea de a se muta tot pe teritoriul țării în următorii 5 ani, în timp ce 1,1 milioane au în vedere să emigreze — o inversare față de dinamica anilor anteriori, când majoritatea românilor preferau să se mute în străinătate.

Din perspectivă teritorială, locuitorii din vestul României iau mai mult în calcul posibilitatea mutatului în străinătate, în timp ce locuitorii zonelor mai apropiate de București sunt mai predispuși să se mute în interiorul țării. Locuitorii din mediul urban și cei cu un nivel de studii mai ridicat sunt mai predispuși să emigreze, în timp ce aceia cu un nivel de studii mai redus și locuitorii din zona rurală sunt mai predispuși să se mute în interiorul țării. Studiul arată că bărbații preferă să emigreze, iar femeile preferă migrația în interiorul țării.

La întrebarea privind preferința destinației în interiorul României, 71,4% dintre respondenți și-au declarat înclinația către zonele urbane.

Potrivit raportului, cele mai atractive orașe sunt București, Cluj-Napoca, Timișoara și Brașov. O pondere covârșitoare de respondenți doresc să locuiască în Cluj-Napoca, Timișoara și Brașov — adică ponderea persoanelor care și-ar dori să locuiască în aceste orașe este mult mai mare decât ponderea populației din propria zonă urbană funcțională (ZUF) raportată la populația întregii țari.

La întrebarea “În ce oraș v-ar plăcea mai mult să locuiți?”, 15,23% au indicat București, 11,37% — Cluj-Napoca, iar 9,14% — Timișoara. Dar la întrebarea “În ce oraș, diferit de cel în care locuiți în prezent, v-ar plăcea cel mai mult să locuiți?”, 15,32% au menționat Cluj-Napoca, 14,46% București și 11,88% Timișoara.

Raportul precizează că sondajul a fost aplicat unui eșantion reprezentativ de 1.250 de persoane din România, utilizând o metodă de eșantionare aleatorie care a ținut seama de distribuția teritorială a populației, de structura demografică și de
distribuția pe sexe și pe zone urbane/rurale.

Conform raportului, Cluj-Napoca este al doilea oraș ca mărime din România, dar zona sa urbană funcțională (ZUF) este abia a cincea. ZUF Ploiești se situează pe poziția a doua (după București) în ceea ce privește numărul de navetiști atrași, peste o treime dintre aceștia făcând naveta spre zonele peri-urbane ale ZUF (adică nu spre centrul urban). În mod similar, ZUF Timișoara s-a situat pe poziția a doua ca număr de migranți atrași în perioada 2001-2011, peste o treime dintre aceștia mutându-se în zonele peri-urbane din cadrul ZUF. De asemenea, Timișoara se situează pe poziția a doua ca număr de persoane angajate la nivel de ZUF, 35% dintre acestea lucrând în zonele peri-urbane din cadrul ZUF

“Rezultatele finale ale recensământului din 2011 indică faptul că 6,18 milioane de cetățeni români (30,7% din totalul populației stabile) și-au schimbat reședința în țară cel puțin o dată în timpul vieții. Numărul este ușor mai mic decât cel raportat cu ocazia recensământului din 2002 (6,73 milioane, 31%). În plus, aproximativ 3 milioane de români au migrat în afara țării după 1990. Spre deosebire de navetă, cele mai multe fluxuri migratorii din România se desfășoară pe distanțe mari. Aproape 51% dintre migranți s-au mutat în alt județ decât cel în care s-au născut sau în care obișnuiau să locuiască și doar 49% s-au mutat într-o altă localitate din același județ. Acest lucru indică faptul că migrația pe termen lung este mai intensă în zonele unde naveta este limitată de distanță, explicând astfel și colapsul demografic care se înregistrează în multe zone rurale izolate din România”, se arată în raport.

Analiza arată că între anii 2001 și 2011, perioada de creștere economică rapidă a României, 65,5% dintre migranți proveneau din zone urbane — mutându-se în principal din localități și orașe mai mici către orașe mari și din orașele mari spre suburbii. În zonele urbane funcționale ale orașelor Cluj-Napoca, Brașov, Timișoara și Iași, peste 75% dintre migranți au provenit din zone urbane.

Pe ansamblu, în procesele de migrație care au avut loc în România în ultimele 5-6 decenii, zonele urbane au raportat un bilanț pozitiv de aproximativ 1,6 milioane de persoane.

Între anii 2001 și 2011, perioada de creștere economică rapidă, o parte covârșitoare a migranților (66,3%) a fost reprezentată de tineri (sub 35 de ani). Orașele care s-au bucurat de cel mai mare succes în atragerea tinerilor au fost în principal centrele universitare importante din țară — Cluj-Napoca (80,1%), Iași (74,4%), Timișoara (70,2%), București (69,5%), Sibiu (68,4%), Craiova (67,6%).

Între 2001 și 2011, 56,6% dintre persoane au migrat din motive personale, 19,4% din motive educaționale și 11,1% din motive profesionale. Din numărul total al migranților, 42,9% sunt bărbați și 57,1% femei, acestea din urmă prezentând nu numai un grad mai mare de mobilitate, ci și o mai mare disponibilitate de a migra pe termen lung. Majoritatea migranților către cele 40 de reședințe de județ, mai precis 34% dintre ei, au studii secundare de nivel superior (liceale și postliceale), fiind urmați de cei cu studii primare (25,9%), terțiare — universitare și postuniversitare (23%) și studii secundare de nivel inferior — gimnaziale (15,8%).

Tags: , , ,
bani_59_

Banca Mondială: România va beneficia de un împrumut de 500 de milioane de euro

România va beneficia de un împrumut de 500 de milioane de euro de la Banca Mondială pentru eficientizarea finanțelor publice și reformarea anumitor instituții în vederea susținerii unei creșteri economice sustenabile și îmbunătățirii standardelor de viață, a anunțat, vineri, Banca Mondială.

“Consiliul Directorilor Executivi al Băncii Mondiale a aprobat astăzi (15 decembrie n.r.) suma de 500 milioane euro (echivalentul a 558,27 milioane de dolari SUA), care va fi acordata României în contul celui de-al doilea împrumut pentru politici de dezvoltare privind eficientizarea finanțelor publice și creșterea economica (DPL)”, se arată într-un comunicat al Băncii Mondiale remis vineri AGERPRES.

Obiectivul acestui nou program este acela de a reforma anumite instituții și de a pune în aplicare politici care sunt vitale pentru atingerea unui nivel sporit de creștere sustenabilă, pentru crearea de noi locuri de muncă mai bine plătite, precum și pentru îmbunătățirea standardelor de viață în România.

“Autoritățile din România au demonstrat un angajament susținut pe calea implementării unei agende de reforme care reprezintă nucleul eforturilor de reducere a sărăciei și a excluziunii, și al creării de oportunități mai bune pentru cetățenii României”, a declarat Cyril Muller, vicepreședinte al Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrala.

Acesta a precizat că Banca Mondiala va susține în continuare România pe drumul transformării economice și al unei convergențe mai rapide cu UE.

Potrivit sursei citate, noul program sprijină trei priorități principale, în primul rând concentrându-se pe amplificarea potențialului de creștere al României prin sporirea nivelului de performanță și de guvernanță al întreprinderilor de stat și creșterea nivelului de competitivitate la export și al performanțelor macroeconomice. În plus, împrumutul DPL va contribui la îmbunătățirea eficienței modului în care este cheltuit banul public, prin sprijinirea achizițiilor centralizate în sectorul de sănătate.

“Acest proces va genera economii semnificative care vor putea fi direcționate spre îmbunătățirea calității serviciilor de sănătate și care vor reduce discrepanțele existente între România și alte state UE în domeniul sănătății”, precizează Banca Mondială.

În al doilea rând, programul va contribui la reducerea gradului de sărăcie și de excluziune socială prin sprijinirea unei reforme cuprinzătoare a sistemului de asistență socială. Aceasta reformă urmează să scoată jumătate de milion de români din starea de sărăcie. În plus, reforma cadastrului va oferi posibilitatea înregistrării gratuite și sistematice a proprietăților imobiliare, inclusiv achiziționarea, vânzarea și transferul prin moștenire al terenurilor, pentru mai mult de un milion de români, în special pentru persoanele din cadrul comunităților marginalizate și pentru romi. “Un sistem de cadastru funcțional va fi de o importanță vitală pentru atragerea de noi investiții”, menționează comunicatul BM.

În cele din urmă, acest program va sprijini la nivel global bunurile publice prin adoptarea primei Strategii Naționale pentru Schimbările Climatice și a Planului de Acțiune privind Schimbările Climatice. Se așteaptă ca aceste măsuri să stimuleze investițiile în sursele de energie regenerabile și fără emisii de carbon și să îmbunătățească eficiența energetică la nivelul sectoarelor rezidențial și industrial.

“Prioritățile de reformă ale guvernului se concentrează pe obținerea unei convergențe mai rapide a României spre UE, pe reducerea gradului de sărăcie și de excluziune, pe consolidarea încrederii investitorilor în economia românească, pentru susținerea unei creșteri sustenabile pe termen lung. Împrumutul DPL va fi un factor catalizator important pentru creșterea productivității și pentru sporirea potențialului de creștere al României pe termen mediu”, a declarat Anca Dragu, ministrul Finanțelor Publice.

Banca Mondială și-a deschis biroul în România în anul 1991. Începând de atunci, Banca a furnizat împrumuturi în valoare de peste 10,6 miliarde dolari SUA, garanții și granturi în sectoare cum ar fi educația, sănătatea, agricultura, mediul, asistența socială, justiția, transportul și altele. Portofoliul curent al Băncii include împrumuturi pentru investiții, activități analitice și asistență tehnică pentru sprijinirea priorităților de reformă ale României.

Corporația Financiară Internațională (IFC), divizia Băncii Mondiale dedicată activităților în sectorul privat are un program dinamic și a a investit până acum peste 2,5 miliarde dolari SUA de la momentul demarării activităților sale în România. În anul 2014, România a devenit membru contributor al Asociației Internaționale de Dezvoltare (International Development Association — IDA), prin intermediul căreia Banca oferă finanțare concesională beneficiarilor cu cele mai mici venituri, marcând astfel un punct de reper în rolul crescând al României de contributor la activitatea Băncii Mondiale.

În anul 2016, Grupul Băncii Mondiale și România au sărbătorit 25 de ani de parteneriat continuu pe calea sprijinirii măsurilor de reducere a sărăciei și de dezvoltare durabilă.

Tags: , ,
zona-euro

România trebuie să plătească 1,26 miliarde euro către UE și Banca Mondială, în 2017

România trebuie să plătească peste 1,26 miliarde euro, în 2017, către Uniunea Europeană și Banca Mondială, din împrumutul stand-by contractat în 2009, potrivit Ministerului Finanțelor Publice (MFP).

Din această sumă, 1,15 miliarde euro reprezintă rate de capital, iar restul dobânzi și comisioane. Peste 1,25 miliarde euro urmează a fi rambursate UE și doar 9 milioane euro către Banca Mondială.

În acest an, România a plătit 113 milioane euro către UE și Banca Mondială. Astfel, cea mai mare parte a sumei a fost rambursată către Uniunea Europeană, respectiv 104 milioane euro. Către Banca Mondială au mers 9,1 milioane euro. Întreaga sumă de 113 milioane euro reprezintă plăți de dobânzi și comisioane.

În 2015, România a plătit peste 1,83 miliarde euro către Fondul Monetar Internațional, Uniunea Europeană și Banca Mondială. De asemenea, 2015 a fost și anul în care a fost achitat împrumutul de la FMI. Astfel, ultima tranșă a fost în februarie și s-a ridicat la 165 milioane euro. Către această instituție România a rambursat, în total, peste 2,49 miliarde de euro.

Anul trecut, țara noastră a rambursat Uniunii Europene peste 1,651 miliarde euro, din care 1,5 miliarde sunt rate de capital și restul dobânzi și comisioane. Către Banca Mondială au fost plătite 9,5 milioane euro (dobânzi și comisioane).

În perioada 2009 — 2015 suma totală rambursată către cele trei instituții s-a ridicat la 4,837 miliarde euro, din care peste 2,396 miliarde euro către FMI, 2,273 miliarde către UE și 67 milioane euro către Banca Mondială.

România mai are de plătit, până în 2023, peste 4,77 miliarde de euro către Banca Mondială și UE. Cea mai mare sumă va merge către UE, respectiv 3,71 miliarde euro, scrie agerpres.ro

Graficul MFP arată că 2015 a fost vârful de plată pentru împrumut, adică 1,8 miliarde de euro, dar mai sunt încă trei plăți mari în 2017, 2018 și 2019. În 2017, România are de achitat peste 1,2 miliarde de euro, în 2018 — 1,4 miliarde și în 2019 — 1 miliard de euro.

Potrivit datelor Băncii Naționale a României, la 4 mai 2009, Consiliul Directorilor Executivi al FMI a aprobat solicitarea României privind încheierea unui aranjament stand-by pentru o perioadă de doi ani, în valoare de 11,4 miliarde DST (aproximativ 12,9 miliarde euro sau 17,1 miliarde dolari SUA) și eliberarea primei tranșe în valoare de 4,37 miliarde DST (aproximativ 4,9 miliarde euro sau 6,6 miliarde dolari SUA).

“Din acest aranjament s-au tras 7 din cele 8 tranșe prevăzute, însumând 10,57 miliarde DST 1 (aproximativ 11,9 miliarde euro). În ceea ce privește cea de-a 8-a tranșă, aceasta a fost considerată, la solicitarea autorităților române, ca fiind de tip preventiv și, în contextul evoluțiilor macroeconomice favorabile, nu a fost trasă”, arată BNR.

România este membră a Fondului Monetar Internațional (FMI) din anul 1972, având în prezent o cotă de participare de 1030,2 milioane DST (0,43% din cota totală).

“România deține 11.039 voturi, echivalentul a 0,44% din total. Potrivit prevederilor OUG 123/27 decembrie 2011 și a Rezoluției Consiliului Guvernatorilor FMI nr. 66-2/15 decembrie 2010 cota de participare a României la FMI va fi de 1.811,4 milioane DST. Această nouă cotă va intra în vigoare după îndeplinirea condițiilor prevăzute în paragraful 5 din Rezoluția nr. 66-2. În cadrul FMI, România face parte din grupa de țări care include: Armenia, Bulgaria, Bosnia Herțegovina, Cipru, Croația, Georgia, Israel, Macedonia, Moldova, Muntenegru, Olanda, Ucraina, iar de la 1 noiembrie 2012 și Belgia și Luxemburg. Poziția de guvernator al României la FMI este deținută de guvernatorul BNR, iar cea de guvernator supleant de secretarul de stat din Ministerul Finanțelor Publice coordonator al activității privind elaborarea legislației, politicilor și reglementărilor contabile și fiscale”, informează BNR.

 

Tags: , , ,
romania_in_europa_23445567_76062700_19642200

România, pe locul 37 în topul Băncii Mondiale privind mediul de afaceri. Ce atuuri avem

România a urcat 11 poziţii în topul Băncii Mondiale privind mediul de afaceri, pe locul 37 din 189 de ţări, dar este devansată de ţări precum Macedonia, Georgia şi statele baltice şi stă cel mai prost în privinţa accesului la electricitate.

Mediul de afaceri din România este mai puţin primitor decât cel din Macedonia (12), Estonia (16), Lituania (20), Letonia (22), Georgia (24), Polonia (25), Cehia (36), potrivit topului “Doing Business 2016″ publicat miercuri de Banca Mondială.

În urma României se află state precum Bulgaria (38), Croaţia (40), Ungaria (42), Italia (45), Rusia (51), Turcia (55) şi Grecia (60).

România se află alături de China, Franţa şi Grecia printre ţările care au redus nivelul impozitării muncii şi al contribuţiilor obligatorii. Astfel, România a redus contribuţiile pentru asigurările sociale suportate de angajatori, de la 20,8% la 15,8%, din octombrie 2014.

De asemenea, România este menţionată pentru introducerea obligativităţii registrului electronic pentru licitaţii şi pentru îmbunătăţirea prevederilor referitoare la respectarea contractelor în timpul insolvenţei şi a probabilităţii de succes a reorganizării.

Tot în privinţa insolvenţei, România a simplificat procedurile şi a limitat la trei ani perioada de implementare a planului de reorganizare.

România se află pe locul 45 din 189 în privinţa uşurinţei de a începe o afacere, pe 105 în ceea ce priveşte obţinerea autorizaţiilor de construcţii, pe 133 în cazul accesului la electricitate şi pe 64 în cel al înregistrării proprietăţilor.

Singapore s-a menţinut pe prima poziţie în topul Doing Business, urmată de Noua Zeelandă, Danemarca, Coreea de Sud şi Hong Kong. Top 10 este completat în ordine de Marea Britanie, SUA, Suedia, Norvegia şi Finlanda. Germania este pe locul 15, Franţa pe 27, iar Spania pe 33.

Tags: ,