Tag Archives: baciu

1_3_178430_1538386520_00993_fav

Autostrada Gilău – Nădăşelu “paralizează” traficul în Baciu

Blocajele în trafic în Baciu sunt la ordinea zilei, însă inaugurarea celor 9 km ai tronsonului Gilău – Nădăşelu, din Autostrada Transilvania, creează o nouă problemă: maşinile de mare tonaj care merg către Moldova și Maramureș ies de pe A3 şi tranzitează comuna clujeană, paralizând circulaţia auto. 

Edilul comunei Baciu, Ioan Florin Mureşan, face un apel către instituţiile abilitate pentru a rezolva problema şi propune două soluţii: limitarea accesului pentru traficul care vine pe autostradă, în special în zilele lucrătoare, şi direcționarea sa pe autostradă către Turda, cu direcția Turda – Vâlcele – Centura de ocolire a Clujului.

Mai jos, scrisoarea integrală a primarului din Baciu

Către:
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere
Prefectura Județului Cluj
Inspectoratul de Poliție județean Cluj
Primăria Cluj Napoca

​Stimați conducători responsabili ai instituțiilor mai sus menționate!

În calitatea mea de primar al comunei Baciu vă adresez acest apel disperat pentru a interveni de urgență în scopul salvării de la sufocare și paralizie a comunității noastre, formate din 12.000 de locuitori. Demersul nostru, cu caracter de urgență, survine în urma unui fenomen pe care l-am anticipat și asupra căruia am tot avertizat autoritățile competente că se va produce și va afecta grav siguranța circulației și calitatea vieții pe raza comunei noastre.

Este vorba de transferul traficului greu care merge către Moldova și Maramureș prin comuna noastră, după darea în folosință a tronsonului de autostradă Gilău – Nădășelu. După cum arată și imaginile făcute în dimineața zilei de 1 octombrie, traficul spre Cluj-Napoca este paralizat și de multe ori blocat din cauza faptului că șoferii camioanelor și mașinilor de mare tonaj ies de pe autostradă pentru a tranzita comuna Baciu, intrând în Cluj-Napoca și traversând municipiul prin zona Bd. Muncii, direcția centura Muncii – Apahida.

Alegerea acestui traseu, indicat inclusiv de GPS, pentru că e mai scurt, generează efecte grave asupra poluării comunității noastre cu noxe și cu gaze de eșapament; blochează traficul auto și pietonal al cetățenilor și al ocuitorilor noștri, mai ales în cursul dimineții, și va conduce la provocarea unor accidente rutiere, care sperăm să nu-i rănească pe oameni.

Iată de ce vă solicităm, stimați conducători responsabili ai instituțiilor mai sus menționate:

1. să dispuneți de urgență limitarea, în intervalul orar 07:00–09:00, în zilele lucrătoare, a accesului traficului care vine pe autostradă, de la Nădășelu către Gilău.

2. să direcționați acest trafic pe autostradă către Turda, cu direcțiaTurda – Vâlcele – Centura de ocolire a Clujului.

Fac un apel către domnul primar al municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, să se alăture apelului nostru, întrucât toată viziunea și strădania domniei sale de protejare a cetățenilor clujeni de efectele nocive și periculoase ale traficului greu prin oraș sunt anulate în acest moment.

Poluarea, riscurile și provocările traficului greu îi afectează în aceeași măsură pe băceni și pe clujeni, iar autoritățile alese de cetățeni au datoria să-și unească eforturile pentru a le satisface interesele. Sunt convins că apelul nostru va fi ascultat și soluționat ca atare.

Clujul are 61 km de autostradă 

Reprezentanții Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere au recepționat, vineri, 28 septembrie, lucrările de la podul Gilău peste Someșul Mic și au deschis traficul pe încă 9,6 km de autostradă. Este vorba despre autostrada de lângă Cluj-Napoca, parte a A3.

Podul, în lungime de 320 m, face legătura între Gilău și Nadășelu, astfel că odată cu deschiderea traficului pe acest sector de autostradă, conducătorii auto pot circula pe 61 km, între Câmpia Turzii și Nădășelu. Tronsonul dintre Gilău și Nădășelu are 9,6 km, care se adaugă la cei 774 km de autostradă existenți.

Sectorul de autostrada deschis recent circulației face parte din proiectul construirii Autostrăzii Transilvania, început în 2004, în baza unui contract semnat cu firma Bechtel Internațional. În 30 iulie 2018, a mai fost deschisă circulația pe 29 km din Autostrada Sebeș – Turda.

Tags: , , , , ,
baciu

2 milioane de euro pentru drumurile din Baciu. Încep lucrările la minicentura spre Cluj

Primăria Baciu a semnat contractele pentru executarea lucrărilor de modernizare a două drumuri importante din comuna clujeană. Costurile se ridică la suma de 2 milioane de euro, bani de la Uniunea Europeană (UE), iar durata de execuţie este de un an.

8,14 km de drum agricol şi ieşire alternativă la drumul naţional

“În cazul primului contract de lucrări este vorba de modernizarea unui drum extravilan de 8,14 km. Costul acestei modernizări este de 1 milion de euro, finanțare nerambursabilă obținută de Primăria Baciu de la UE. Timpul de execuție a lucrării este de un an”, a declarat edilul comunei Baciu, Ioan Florin Mureşan.

Lucrările la modernizarea a 8,14 km de drum agricol în comună – dintre care un tronson de 3,8 km va fi folosit ca o alternativă de ieşire la drumul naţional extrem de aglomerat – vor fi executate de firma clujeană AGM Group. Traseul acestui drum va fi str. Jupiter – str. Neptun – str. Bisericii Ortodoxe și str. Valea Seacă.

“În cadrul proiectului este cuprins un drum de legătură între strada Cometei și Valea Seacă prin zona Iertaș. Avem în vedere modernizarea din fonduri proprii a drumului de la Strada Cometei – până la intersecția străzilor Neptun cu Jupiter.

Acest drum va fi o variantă care va lega Cartierul Nou de Strada Valea seacă pe 3,74 km și va putea prelua traficul de pe străzile Neptun, Cometei, Privighetorii, Castanilor și Aluniș. 3,2 km vor fi modernizați prin fonduri PNDR din proiectul menționat, iar 0,54 km, din fonduri proprii.

Se are în vedere și racordarea rețelei existente de străzi cu acest drum respectiv străzile Neptun, Cometei, Privighetorii, Castanilor și Aluniș prin modernizarea porțiunilor neasfaltate”, se arată pe site-ul Primăriei Baciu.

Ziduri de sprijin pe Castanilor și Planetelor

Cel de-al doilea contract de lucrări are ca obiectiv modernizarea unui traseu intravilan de 7,2 km. “Proiectul vizează şi refacerea sau consolidarea malurilor și amenajarea unor ziduri de sprijin pe străzile Castanilor și Planetelor. Această complexă lucrare de modernizare va costa tot 1 milion de euro, bani alocaţi din fonduri europene. Lucrărie au ca termen de execuţie tot un an de zile”, a mai spus Mureşan.

3 săptămâni până la startul lucrărilor

Cele două firme care au câștigat licitațiile au trecut la organizarea de șantier, urmând ca în maxim trei săptămâni să înceapă lucrările. “Primăria Baciu a emis autorizațiile de construire pentru cele două lucrări, banii sunt în contul nostru de la trezorerie, noi nu mai avem alte obligații și proceduri de îndeplinit pentru începerea lucrărilor”, a conchis primarul localităţii clujene.

Tags: , , ,
luni-indice-imobiliare.ro__800x600

Se ieftinesc apartamentele în Cluj? Ce se întâmplă în Baciu şi Floreşti

O agenţie imobiliară susţine că prețurile apartamentelor de vânzare din Cluj-Napoca au scăzut, în luna mai, cu 19 euro/mp față de luna aprilie, dar totuși au înregistrat o creştere de 71 euro/mp față de aceeași lună a anului precedent, când indicele a înregistrat 1293 euro/mp.

Un top al cartierelor din Cluj-Napoca care au înregistrat cele mai mari scăderi de preț în luna mai, față de luna aprilie sunt:

1. Zonă Centrală – o scădere cu 96 euro/mp (de la 1626 euro/mp în luna aprilie, la 1530 euro/mp în luna mai)
2. Zorilor – o scădere cu 44 euro/mp (de la 1569 euro/mp în luna aprilie, la 1525 euro/mp în luna mai)
3. Grigorescu – o scădere cu 26 euro/mp (de la 1235 euro/mp în luna aprilie, la 1209 euro/mp în luna mai)
4. Mănăștur – o scădere cu 23 euro/mp (de la 1275 euro/mp în luna aprilie, la 1252 euro/mp în luna mai)
5. Europa – o scădere cu 22 euro/mp (de la 1265 euro/mp în luna aprilie, la 1243 euro/mp în luna mai)
6. Mărăști – o scădere cu 13 euro/mp (de la 1470 euro/mp în luna aprilie, la 1457 euro/mp în luna mai)
7. Bună Ziua – o scădere cu 3 euro/mp (de la 1337 euro/mp în luna aprilie, la 1334 euro/mp în luna mai).

Poza noua 12.06.2018

În zonele limitrofe ale Clujului, Baciu și Florești, prețurile apartamentelor de vânzare au avut o traiectorie diferită.

Mai exact, în Baciu s-a înregistrat o scădere a prețurilor cu 14 euro/mp (de la 1022 euro/mp la 1008 euro/mp), în timp ce Floreștiul a înregistrat o creștere a acestora cu 16 euro/mp (de la 791 euro/mp în luna aprilie, la 807 euro/mp în luna mai).

“O clientelă constantă determină creșterea prețurilor. Diferența foarte mare de prețuri față de Cluj determină persoanele interesate de achiziționarea unui apartament să se orienteze spre Florești, prețul fiind aproape la jumătate. Dezvoltarea masivă a Floreștiului datorită construcțiilor noi calitative este un alt factor pe care clienții îl au în vedere atunci când iau în calcul achiziționarea unei locuințe în Florești”, susţin experţii imobiliari.

În tabelul de mai jos se poate observa, defalcat pe număr de camere, traiectoria pe care au avut-o prețurile apartamentelor din Cluj-Napoca și din zonele limitrofe (Baciu, Florești), în luna mai comparativ cu aprilie 2018, conform indice Blitz.

Poza noua 12.06.2018

Mai multe detalii AICI.

Tags: , , , ,
constr mansarda

Cele mai vânate locuri de construit în Cluj în 2015

Din cele 1.629 autorizații de construire emise în județul Cluj, marea majoritate au fost în Cluj-Napoca și în comunele limitrofe. Dacă cu un an înainte Cluj-Napoca și Florești erau destul de apropiate în privința numărului de autorizații emise, în 2015 ecartul a crescut semnificativ în favoarea municipiului. În continuare, în județ, ruralul este peste urban, doar în cele șase comune limitrofe municipiului reședință fiind emise cu 8% mai multe autorizații decât în Cluj-Napoca, iar cinci comune au eliberat mai multe astfel de acte administrative decât oricare oraș din județ cu excepția municipiului de reședință, arată datele Institutului Național de Statistică.

Mediul urban

Poziție Localitate Nr. autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale în 2015
1. Cluj-Napoca 609
2. Turda 34
3. Câmpia Turzii 27
4. Dej 26
5. Gherla 18
6. Huedin 6

 

Așadar, în municipiul reședință de județ au fost eliberate 609 autorizații de construire în 2015 pentru clădiri rezidențiale, în creștere cu 26,6% față de anul precedent.

Mediul rural

Dacă pentru mediul urban au fost emise în 2015 720 de autorizații pentru clădiri rezidențiale, pentru astfel de lucrări îm mediul rural au fost eliberate 909 autorizații, cele mai multe în Florești (în scădere față de 2014 și Apahida, în creștere.

Poziție Localitate Nr. autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale în 2015
1. Florești 350
2. Apahida 135
3. Feleacu 71
4. Baciu 57
5. Gilău 45
6. Chinteni 26
7. Mihai Viteazul 23
8. Jucu 21
9. Ciurila 18
10. Aiton 14

 

Astfel, raportat la 2014, anul trecut, în Florești au fost emise cu 10,3% mai puține autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, iar în Apahida, cu 19,5% în plus.

În cele șase comune limitrofe municipiului, Florești, Apahida, Feleacu, Ciurila, Chinteni și Baciu au fost eliberate în total 657 autorizații, cu aproape 8% mai multe decât în Cluj-Napoca în 2015.

La nivelul întregului județ, numărul autorizațiilor de construire în 2015 a fost cu 12,5% superior celui din anul precedent.

Conform precizărilor Institutului Național de Statistică, ”Clădirea este construcția permanentă care se ridică deasupra solului, formând un tot din punct de vedere constructiv și arhitectonic, izolată (distanțată) spațial sau despărțită de altele prin pereti exteriori, având acoperiș propriu și intrare separată.Clădirea rezidențială este acea clădire care este folosită integral sau în cea mai mare parte (peste 50 % din spațiul locuibil sau din volumul construit ) pentru locuit”.

(Titus CRĂCIUN)

Tags: , , , , , , , , ,
1238174_1414910762058653_1485452004_n

Cele mai mari creșteri de populație într-un an în localitățile Clujului

Populația județului și cea a municipiului reședință au înregistrat, la 1 ianuarie 2016, ușoare creșteri, în schimb, 66 din cele 81 de localități sunt raportate cu scăderi ale populației după domiciliu, relevă datele Institutului Național de Statistică. În afara municipiului Cluj-Napoca,tot mediul urban din județ se confruntă cu diminuarea populației. Cele mai masive creșteri s-au înregistrat în comunele limitrofe muncipiului de reședință, performer fiind Florești, a cărui populație a crescut cu 12,8% în ultimul am.

Populația după reședință a județului este, la 1 ianuarie 2016, de 721.955 persoane, în creștere cu 0,2% față de acum un an. În Cluj-Napoca sunt înregistrate 321.687 persoane, în creștere cu 0,1% față de 1 ianuarie a anului trecut. În primul tabel sunt localitățile care au înregistrat cele mai mari creșteri de populație în ultimul an.

Localitate Populația la 1 ianuarie 2016 Creștere în ultimul an
Florești 28.144 +12,8%
Apahida 11.912 +3,2%
Baciu 10.810 +3%
Ciurila 1.460 +2,5%
Chinteni 3.143 +1,5%

 

Cele 14 localități ale județului în care s-au înregistrat creșteri ale populației după domiciliu la 1 ianuarie 2016 față de 1 ianuarie 2015 sunt Cluj-Napoca, Apahida, Baciu, Bonțida, Chinteni, Cîțcău, Ciurila, Cuzdrioara, Feleacu, Florești, Gilău, Jucu, Măguri Răcătău și Săndulești.

Comunele Apahida și Baciu au depășit la populație după domiciliu orașul Huedin (9.598 persoane), iar Floreștiua a ”sărit” și peste Gherla (23.235 persoane) și cu ritmul de creștere din ultimul an ar putea depăși în curând și municipiul Câmpia Turzii (28.284 persoane)

66 dintre localitățile județului au avut descreșteri de populație pe parcursul anului trecut. Cele mai grave scăderi relative de populație au fost în Cătina, a cărei populație a scăzut cu 2,7%. Iată clasamentul localităților în care s-au înregistrat cele mai mari descreșteri de populație:

Localitate Populația la 1 ianuarie 2016 Descreștere în ultimul an
Cătina 1.871 -2,7%
Aiton 1.042 -2,5%
Valea Ierii 937 -2,1%
Petreștii de Jos 1.541 -2%
Panticeu 1.733 -1,9%
Sâncraiu 1.572 -1,9%

 

Într-o singură comună – Săvădisla – populația după domiciuliu era aceeași la 1 ianuarie 2016 cu cea de la 1 ianuarie 2015.

În continuare, în județ există două comune cu sub o mie de locuitori: Ploscoș (690) și Valea Ierii (937).

NOTĂ. Potrivit terminologiei Institutului Național de Statistică ”Populația după domiciliu la data de 1 ianuarie a anului de referință reprezintă numărul persoanelor cu cetățenie română și domiciliu pe teritoriul României, delimitat după criterii administrativ-teritoriale. Domiciliul persoanei este adresa la care aceasta declară că are locuința principală, trecută în actul de identitate (CI, BI), așa cum este luată în evidența organelor administrative ale statului. În stabilirea valorii acestui indicator nu se ține cont de reședinta obișnuită, de perioada și/sau motivul absenței de la domiciliu.”

Tags: , , , , , ,
floresti-gilau (2)

Comunele clujene care au depășit orașele

Patru dintre comunele județului Cluj au depășit deja ca număr de locuințe zonele urbane. Comuna Florești a devenit a treia localitate a județului, după numărul de locuințe private existente la 1 ianuarie 2015, devansând chiar și municipiul Dej.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, la 1 ianuarie 2015 în comna Florești erau înregistrate 16.278 de locuințe private, cu peste 1.200 mai multe decât în municipiul Dej, dublu față de Gherla și de cinci ori mai multe decât în orașul Huedin.

Dealtfel, orașul Huedin, cu 3.345 de locuințe private este devansat de încă trei comune: Apahida (5.734 locuințe private), Baciu (4.731) și Gilău (3.648).

În tabelul de mai jos sunt ordonate în funcție de numărul de locuințe private înregistrate la 1 ianuarie 2015 primele zece localități ale județului.

Localitate Număr de locuințe private la 1 ianuarie 2015
Cluj-Napoca 135.313
Turda 21.114
Florești 16.278
Dej 15.034
Câmpia Turzii 9.794
Gherla 8.604
Apahida 5.734
Baciu 4.731
Gilău 3.648
Huedin 3.345

 

(Titus CRĂCIUN)

(sursa foto: www.floresti-gilau.ro

 

Tags: , , , , , ,