Tag Archives: autostrazi

autostrada

Şova: Nu pot fi gata la timp autostrăzi de zeci de milioane de euro cu 100 de muncitori

Firmele care construiesc autostrăzi de zeci de milioane de euro nu au cum să termine la timp aceste lucrări cu 100 de muncitori şi 70 de utilaje, a declarat, joi, ministrul Transporturilor, Lucian Şova, la conferinţa “Connecting Europe through Innovation”.

“Starea lucrărilor pe şantiere este mult sub aşteptări. Am avut discuţii cu toţi contractorii de pe aceste şantiere, care m-au asigurat că vor respecta termenele de execuţie. Însă, pe mine nu m-au convins că ţintele de execuţie pentru proiecte de zeci de milioane de euro pot fi atinse cu 100 de muncitori şi 70 de utilaje. Anvergura companiilor care au câştigat aceste lucrări este extrem de mare pe hârtie şi mică în realitate. Nu mă feresc să spun acest lucru”, a arătat Şova.

El a susţinut că au fost depăşite barierele legate de exproprieri.

“Din păcate, constat că de la documente până la şosea e o cale lungă, uneori prea lungă, de cele mai multe ori din vina partajată administraţie-antreprenori. Am depăşit deja barierele legate de exproprieri. Facem un efort, dar ritmul lucrărilor este extrem de lent. E păcat că ratăm o şansă cu toţii să respectăm termenele propuse”, a continuat ministrul Transporturilor.

Şova a amintit, în acest context, că ţara noastră se confruntă cu o criză a forţei de muncă în această perioadă, mai ales în construcţii.

“Nu dau vina, ci caut soluţii. Probabil administraţia trebuie să facă un efort”, a adăugat oficialul guvernamental.

Tags: , , ,
autostrada

ZF: “Cel mai prost Guvern din ultimul deceniu pentru infrastructura rutieră”

Toţi se întreabă de ce nu avem autostrăzi şi şosele modernizate, dar răspunsul este simplu pentru cine se uită pe alocările bugetare: în 2017 au mers pentru investiţii în infrastruc­tura rutieră doar 1,6 mld. lei, faţă de 6-7 mld. lei pe an în perioada 2009-2013.

Cu toate că puterea economică a statului român s-a dublat în ultimul deceniu, adică veniturile şi cheltuielile la bugetul general consolidat s-au dublat, corespunzător cu dublarea nominală a PIB-ului, cheltuielile pentru autostrăzi şi drumuri naţionale s-au redus la o treime în valoare absolută.

Există o întreagă discuţie în spaţiul public privind alocările de bani pentru investiţii. Unele evaluări includ fonduri europene, altele nu. Unii spun: noi am alocat cei mai mulţi bani pentru investiţii, record ca procent din PIB. Alţii spun – sunteţi la minim istoric. Care este adevărul? Cum să te descurci în noianul de cifre şi tipuri de măsurători?

Cea mai corectă reprezentare a atitudinii fiecărui guvern în ceea ce priveşte investiţiile în infrastructură este dată de execuţia bugetului Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), fostă CNADNR – Compania Autostrăzilor şi Drumurilor Naţionale.

Pe baza execuţiilor bugetare publicate de Ministerul de Finanţe din 2006 şi până în 2017, care prezintă datele defalcate, rezultă un fapt simplu: banii alocaţi pentru investiţii în infrastructura rutieră au scăzut în fiecare an din 2013 încoace.

Articolul integral AICI. 

Tags: , , ,
autostrada

Ce autostrăzi va licita CNAIR în 2018

Anul viitor vor fi lansate procedurile de achiziţie publică a proiectării şi execuţiei unor drumuri expres şi autostrăzi care „vor conecta regiunea Moldovei cu celelalte provincii istorice”, se arată într-un comunicat transmis joi de Ministerul Transporturilor (MT).

„Sunt primii paşi concreţi pentru pregătirea fazelor premergătoare demarării construcţiei autostrăzilor Iaşi – Târgu Mureş, Iaşi-Ungheni şi Bacău-Braşov, drumul de mare viteză Paşcani-Siret şi a legăturii Paşcani-Bacău, pe coridorul 9 Pan-European”, precizează Ministerul Transporturilor. Tot în anul 2018 urmează să înceapă construcţia Variantei de Ocolire Bacău, după parcurgerea celor 6 luni destinate proiectării.

Autostrada Iaşi – Târgu Mureş (A8 – MONTANA, Târgu Mureş – Ditrău – Târgu Neamţ – Iaşi – Ungheni) este un proiect a cărui valoare estimată este de circa 9 miliarde de euro, iar Ministerul Transporturilor a purtat deja discuţii cu importante instituţii financiar-bancare pentru identificarea soluţiilor de finanţare. „În baza contractului consultanţă cu experţii Băncii Europene de Investiţii, CNAIR a avut o întâlnire tehnică de lucru pentru acest obiectiv. Există astfel posibilitatea ca în anul 2018 să fie parcurse etape importante în implementarea acestui proiect”.

Pentru realizarea unei legături rutiere rapide între Moldova şi Transilvania, CNAIR (Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere) desfăşoară în paralel demersuri care vizează procesul de implementare a Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020.

În baza contractului pentru proiectarea şi execuţia Variantei de Ocolire a Municipiului Bacău, CNAIR va începe anul viitor construcţia primilor 17 km ai Autostrăzii Moldova.

Tot anul viitor va începe prima fază pentru construirea a 78 km de autostradă, între Târgu Neamţ şi Iaşi, în baza unei proceduri de licitaţie pentru servicii de proiectare şi execuţie

Aceste proiecte vor însuma 95 de km de infrastructură modernă, pentru regiunea Moldova.

„Pe Coridorul 9 Pan European, CNAIR pregăteşte implementarea Tronsonului Bucureşti-Paşcani, cu o lungime de 82 de km, din care se va desprinde legătura Paşcani – Bacău”, se mai arată în comunicat.

De asemenea, în anul 2018 va începe procedura de achiziţie publică pentru servicii de proiectare destinate Autostrăzii Bacău-Braşov (190 km).

Potrivit MT, graficul demarării acestor proceduri destinate execuţiei a 329 de kilometri de infrastructură modernă, arată astfel:

– În luna februarie 2018 este estimată finalizarea perioadei de evaluare a ofertelor şi comunicarea rezultatului procedurii pentru elaborarea studiului de fezabilitate şi a Proiectului Tehnic destinat drumului de mare viteză Ploieşti-Buzău, cu o lungime de 65 de km. Se estimează că în luna aprilie 2018 va fi semnat contractul, după parcurgerea etapei de depunere şi soluţionare a contestaţiilor.

– Pentru elaborarea studiului de fezabilitate şi a Proiectului Tehnic destinat drumului de mare viteză Buzău-Focşani, este de asemenea estimată finalizarea perioadei de evaluare a ofertelor şi comunicarea rezultatului procedurii în luna februarie. Şi în acest caz se ia în calcul semnarea în luna aprilie 2018 a contractului pentru cei 72 de km ai proiectului.

– Aceleaşi repere calendaristice sunt estimate pentru elaborarea studiilor de fezabilitate şi a Proiectelor Tehnice, dar şi pentru semnarea contractelor destinate drumurilor de mare viteză Focşani-Bacău, cu o lungime de 110 km şi Bacău-Paşcani, în lungime de 82 de km.

„Ca urmare a realizării acestor documentaţii tehnice, în baza unor calcule şi argumente temeinice, se va stabili tipul de drum de mare viteză, la un standard minim acceptat de drum expres. Nu este exclus standardul de autostradă, dar este nevoie de o argumentare a acestei potenţiale soluţii. Aceasta deoarece standardele impuse de MPGT (n.n.- Master Planul Genereal de Transport) în materie sunt minimale, iar abordarea este una generală şi nu una de detaliu. Denumirea serviciilor de proiectare are în vedere corelarea cu prevederile MPGT la nivelul clasificării noului drum care urmează să fie implementat, fără a fi însă limitat la acesta”, precizeazăî Ministerul Transporturilor.

În vederea pregătirii pentru implementarea lucrărilor de execuţie, CNAIR SA va lansa anul viitor proceduri de achiziţie publică pentru servicii de proiectare destinate mai multor obiective.

Astfel, pe traseul autostrăzii Iaşi-Ungheni, cu o lungime de aproximativ 25 de kilometri, este necesară refacerea traseului, ca urmare a repoziţionării podului de la Ungheni. Aceasta atrage după sine necesitatea refacerii traseului şi implicit a documentaţiei tehnice pentru implementarea lucrărilor de execuţie.

Procedurile de achiziţie publică vor viza inclusiv drumul de mare viteză Paşcani-Siret, cu o lungime de aproximativ 120 de Km. Acest proiect va finaliza practic Coridorul 9 Pan-European şi va oferi un nivel optim de accesibilitate la nivel naţional şi european.
„În concluzie, anul viitor urmează să fie demarate demersurile pentru implementarea fazei de proiectare şi execuţie a 95 de km de autostradă. În plus, în anul 2018 vor fi parcurse mare parte din etapele tehnice necesare elaborării documentaţiei tehnice pentru implementarea celor 329 de km de drum de mare viteză”, menţionează Ministerul Transporturilor.

Pentru alţi 145 de kilometri de autostradă sau drum expres vor fi lansate anul viitor procedurile de achiziţie publică. Se are în vedere în acest calcul inclusiv semnarea şi demararea contractelor.

„CNAIR va mai pregăti implementarea unor lucrări de execuţie pentru conexiunea cu Transilvania, pentru care, din păcate, nu au fost parcurse etapele ori au fost insuficient parcurse în planificarea precedentă. Pentru realizarea unei conexiuni corespunzătoare cu zonele istorice ale României, anul viitor va fi pregătită, în vederea implementării spre execuţie, inclusiv documentaţia destinată autostrăzii Braşov-Bacău, cu o lungime de aproximativ 190 de kilometri”, se mai arată în comunicat.

VEZI ŞI

CNAIR: În 2017 au fost daţi în folosinţă 15,4 kilometri de autostradă, alţi 21 km sunt aproape gata

CNAIR a promis 100 km în 2017. Bilanţul real: 0 km de autostradă

Tags: , , , , ,
autostrada

API cere demiterea CNAIR pentru „dezastrul” proiectelor de infrastructură

Asociaţia Pro Infrastructură solicită ministrului Transporturilor demiterea conducerii Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) şi înlocuirea acesteia cu profesionişti care să poată rezolva „dezastrul” din domeniul infrastructurii.

Reprezentanţii Asociaţiei spun că CNAIR nu a avut niciun obiectiv îndeplinit în anul 2017 şi nu a dus la bun sfârşit niciun proiect de infrastructură.

„În afara sectorului de 15 km dintre Dumbrava şi Margina dat în circulaţie pe 6 martie 2017, tronson care face parte din Autostrada A1 Lugoj-Deva care a fost finalizat încă din decembrie 2016, compania condusă de directorul general interimar Ştefan Ioniţă nu este în stare să deschidă traficul până la sfârşitul anului curent nici macăr pe segmente de drum noi, perfect circulabile, precum Autostrada A10 Sebeş-Turda loturile 3 şi 4, sau Varianta de Ocolire Caracal”, exemplifică Asociaţia, susţinând că CNAIR doar fuge de responsabilitate şi dă dovadă de „incompetenţă managerială”.

De asemenea, este amânată şi închiderea coridorului de autostradă Sibiu-Nădlac (A1), cu toate că directorul CNAIR Ştefan Ioniţă şi-a luat angajamentul de a lansa licitaţia pentru tunelurile lipsă aferente lotului 2 până în luna noiembrie, iar deschiderea anul viitor a lotului 3 este pusă în pericol pentru că CNAIR refuză să plătească antreprenorului lucrările suplimentare executate prin realizarea descărcării (semi-nodului) de la Holdea, afirmă Asociaţia Pro Infrastructură.

În plus, multe proiecte semnate în anii trecuţi şi anunţate că vor începe în acest an vor fi amânate, vorbind despre centurile Satu Mare, Rădăuţi şi Beiuş-Ştei), cele aflate în execuţie au nu au avansat (Târgu Jiu, Mihăileşti, Bucureşti, Tecuci), cele anunţate că vor fi deblocate au rămas în acelaşi stadiu (Carei, Suceava, Iaşi), iar unele sunt reziliate, (Târgu Mureş).

„Marile performanţe din acest an ale actualei conduceri CNAIR sunt proiectele de miliarde “ridicate pe SEAP”. Din păcate, aceste performanţe sunt iluzorii, fiind vorba de coloşi cu picioare de lut! Lansarea de licitaţii pe studii de fezabilitate vechi, incomplete şi fără studii geotehnice corespunzătoare, prin caiete de sarcini prost pregătite, sunt doar un alt praf în ochi aruncat cetăţeanului care speră să circule pe o infrastructură rutieră demnă de secolul XXI. Procedurile de licitaţie lansate sunt TOATE amânate în repetate rânduri şi unele dintre ele sunt aproape de anulare în urma deciziilor judecătoreşti, precum în cazul drumului expres Craiova-Piteşti”, acuză Pro Infrastructură.

Asociaţia solicită, în baza acestui bilanţ, minsitrului Transporturilor demiterea conducerii CNAIR, pentru ca anul 2018 să nu fie „un an pierdut pentru rezolvarea infrastructurii vitale a României”, şi înlocuită cu oameni profesionişti care „să reducă dimensiunea dezastrului măcar în ceasul al 12-lea”.

Tags: , , , ,
autostrada feat

Felix Stroe: În 2018, dăm în folosinţă cel puţin 150 de kilometri de autostradă

Ministrul Transporturilor, Felix Stroe, a declarat, marţi, în judeţul Hunedoara, că în anul 2018 vor fi daţi în folosinţă cel puţin 150 de kilometri de autostradă, dar şi că nu va mai fi permis ca firmele să obţină contracte mai multe decât „pot să ducă”.

Ministrul Transporturilor a efectuat, marţi, o vizită de lucru pe lotul 4 al autostrăzii Lugoj – Deva, fiind însoţit de secretarul de stat Mircea Biban şi de şeful Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Ştefan Ioniţă. Felix Stroe a declarat că Ministerul Transporturilor „a revenit la organizarea tradiţională”, pe domenii mari de activitate.

„La această primă vizită de lucru sunt lângă mine secretarul de stat Mircea Biban, cel care de ieri (n.r. luni) răspunde de domeniul rutier al activităţii Ministerulul de Transporturi, şi de directorul general al CNAIR, Ştefan Ioniţă. Ministerul Transporturilor a revenit la organizarea tradiţională, pe domenii mari de activitate, şi secretarii de stat au primit atribuţii clare, ferme pe domenii de activitate: naval, aerian, feroviar, rutier. Domnul Biban va fi prezent direct sau prin subordonaţii lui în toate şantierele şi va răspunde de progresul fizic al acestor lucrări. E o implicare a tuturor factorilor de decizie, de sus până jos, astfel încât să putem să intensificăm puternic ritmul de lucru şi să facem autostrăzi în România”, a afirmat ministrul Transporturilor.

Felix Stroe a precizat că va merge în vizite de lucru pe autostrăzile din România cel puţin o dată pe lună, dar şi că estimează că, în anul 2018, vor fi daţi în folosinţă cel puţin 150 de kilometri de autostradă.

„Exigenţa nu a fost mereu maximă. Nivelul de toleranţă va fi zero, pentru că aceste lucrări nu au suferit din cauza lipsei de finanţare. Au fost bani din fonduri UE, toate plăţile s-au făcut la timp. Urmărirea, monitorizarea, îndrumarea a fost defectuoasă. Din acest moment, domnul director general al CNAIR, împreună cu secretarul de stat Biban vor face analize săptămânale pe fiecare lot de autostradă. În ceea ce mă priveşte, cel puţin o dată pe lună o să ne întâlnim pe autostrăzile patriei. Nu sunt nici pesimist, nici optimist, sunt realist şi realitatea este că fiind banii, ne lipseşte organizarea. De aceea, trebuie să umblăm la organizare. Deci, la anul, păcat că în acest an am pierdut timpul, pentru că majoritatea problemelor birocratice s-au rezolvat, nu am folosit timpul eficient, dar în ceea ce priveşte anul 2018 va fi un an de boom. Vă spun în mod realist, nu optimist, nici nu ne gândim în anul 2018 să nu dăm în folosinţă 150 de kilometri de autostradă, cel puţin. Acesta este scopul principal al Ministerului de Transporturi pentru anul 2018”, a declarat ministrul Transporturilor.

Potrivit lui Felix Stroe, pentru ca cei 150 de kilometri de autostradă să fie daţi în folosinţă anul viitor, la Ministerul Transporturilor s-a schimbat programul de muncă, astfel că se lucrează şi sâmbăta şi duminica.

„Vom fi pe toate autostrăzile în lucru. Am spus că vom da în folosinţă cel puţin 150 de kilometri de autostradă, dar pentru asta voi acţiona zi şi noapte pentru acest deziderat. La Ministerul de Transporturi s-a schimbat programul de muncă, de câteva zile. Începe la ora 07.30 şi se termină noaptea târziu, se foloseşte şi sâmbăta şi duminica, dar nu în birou, oamenii vor merge pe autostrăzi, căi ferate, la metrou. Acolo ne veţi întâlni”, a precizat ministrul Transporturilor.

De asemenea, Felix Stroe a mai afirmat că nu li se va mai permite anumitor firme să obţină contracte mai multe dacă nu pot să le ducă la bun sfârşit.

„Nu se poate să te abonezi… Au câştigat corect, legal, dar fără să-şi evalueze corect forţele, s-au repezit să liciteze şi cu preţuri mai mici, nerealiste şi sunt depăşiţi ca forţă, organizare, utilaje, capacitate managerială de a urmări lucrările, ceea ce nu vom mai permite. O companie care nu a demonstrat că are capacitate de organizare şi managerială de a urmări lucrările, că are număr de utilaje necesare nu vom mai permite să obţină contracte mai multe decât poate să ducă. Vom face o listă cu aceste companii. Din păcate, legea nu e întru totul favorabilă lansării acestui concept, dar vom încerca să-l implementăm”, a conchis ministrul Transporturilor.

În ultimii 25 de ani, miniştrii Transporturilor s-au lăudat cu construcţia a cel puţin 10.000 km de autostrăzi. La momentul actual, avem mai puţin de 750 km

România are în prezent mai puţin de 750 de kilometri de autostrăzi, dar dacă s-ar fi împlinit promisiunile politicienilor din ultimii 25 de ani infrastructura de mare viteză ar fi avut cel puţin 10.000 de kilometri, reiese din declaraţiile politice din perioada postdecembristă analizate de MEDIAFAX.

În topul promisiunilor referitoare la autostrăzi, primul este Relu Fenechiu (ministru al Transporturilor în perioada decembrie 2012 – iulie 2013), cu ai săi 4.000 de kilometri. Relu Fenechiu este urmat de Dan Şova (ministru în perioada martie-iunie 2014), cu 2.020 de kilometri, şi de o serie de alţi miniştri şi oficiali care au oscilat în jurul cifrei de 1.000 de kilometri.

Estimările oficiale privind construcţia de autostrăzi au început cu „indicaţiile preţioase” lansate, la vremea lui, de Nicolae Ceauşescu, în „lumina” cărora IPTANA (Institutul de Proiectări Transporturi Auto, Navale şi Aeriene) a realizat un studiu pentru 3.600 de kilometri. Aceştia urmau să fie construiţi în trei etape: I cu 20 de kilometri (până în anul 2006), apoi II cu 636 de kilometri (anii 2006-2015) şi III cu 2.600 de kilometri (după anul 2015).

Primul care s-a remarcat, în perioada postdecembristă cu o declaraţie memorabilă pe tema infrastructurii a fost Traian Băsescu (ministrul Transporturilor în perioada aprilie 1991 – noiembrie 1992), care a spus că „România nu are nevoie de autostrăzi”. Apoi, ca preşedinte al României, a declarat – în martie 2009 – „vă garantez că peste doi ani România va avea 700 de kilometri de autostradă”, recomandând Guvernului să construiască respectivele şosele „din fonduri europene, nu prin parteneriat public-privat”.

CITEŞTE AICI ÎNTREGUL ARTICOL

Tags: , ,
autostrada

În 2015, România avea 747 km de autostradă şi 32.303 km de drumuri pietruite şi de pământ

Lungimea autostrăzilor a crescut anul trecut cu 9,4%, respectiv 64 km, faţă de 2014, acestea având o pondere de 4,2% (747 km) în ansamblul drumurilor naţionale, a anunţat luni Institutul Naţional de Statistică.

La finele anului trecut, drumurile publice totalizau 86.080 km, din care 17.606 km (20,5%) drumuri naţionale, 35.316 km (41%) drumuri judeţene şi 33.158 km (38,5%) erau drumuri comunale.

De asemenea, 32.641 km (37,9%) erau drumuri modernizate (în proporţie de 91,3% drumuri modernizate cu îmbrăcăminţi asfaltice de tip greu şi mijlociu), 21.136 km (24,6%) drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere şi 32.303 km (37,5%) drumuri pietruite şi de pământ.

În ceea ce priveşte starea tehnică a drumurilor publice, 41,5% din lungimea drumurilor modernizate şi 51,2% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere aveau durata de serviciu depăşită.

Din totalul drumurilor naţionale, 35,2% (6193 km) erau drumuri europene, 4,2% (747km) autostrăzi, 1,6% (281 km) drumuri cu 3 benzi de circulaţie, 10,3% (1807 km) drumuri cu 4 benzi de circulaţie şi 0,1% (22 km) drumuri cu 6 benzi de circulaţie.

Drumurile judeţene, erau, în proporţie de 39,9%, drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere, iar drumurile comunale, erau în proporţie de 44,4% drumuri pietruite.

În cazul căilor ferate de folosinţă publică, cele în exploatare totalizau 10.770 km, din care 10.632 km (98,7%) linii cu ecartament normal, 4 km linii cu ecartament îngust şi 134 km linii cu ecartament larg.

Densitatea liniilor la 1000 km2 teritoriu a fost de 45,2‰. Densităţile cele mai mari s-au înregistrat, în ordine, în regiunea Bucureşti-Ilfov (153,2‰), regiunea Vest (58,9‰), regiunea Sud Est şi regiunea Nord Vest (48,8‰).

La sfârşitul anului 2015, lungimea liniilor de cale ferată în exploatare electrificate era de 4.030 km reprezentând 37,4% din reţeaua de cale ferată în exploatare.

Tags: , , , , ,