Tag Archives: autostrada

1

Cel mai spectaculos nod rutier din România este lângă Cluj FOTO/VIDEO

Nodul Turda conectează A10, A3 și DN1 și este aproape finalizat. Acesta face parte din lotul 4 al Autostrăzii A10 Sebeș-Turda, constructor Porr.

2

3

“După cum bine știți, acest tronson de 16,3 km s-a împotmolit în alunecarea masivă din apropierea Lacului Stejeriș. Chiar dacă aliniamentul autostrăzii ar putea fi gata în acest an și am putea circula în condiții de siguranță, rămâne de văzut dacă autoritățile din CNAIR și MT vor dori și vor găsi soluțiile birocratice pentru a putea deschide circulația, având în vedere că lotul nu va fi 100% finalizat în acest an. Urmărim atent situația și vă ținem la curent”, scriu reprezentanţii Asociaţiei Pro Infrastructura.

Tags: , , , ,
autostrada feat

Un lot din Autostrada Sebeş – Turda va fi terminat în octombrie

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) plătește lucrările pentru un lot din şoseaua de mare viteză. Lucrările celui mai avansat proiect de autostradă din ţară, lotul 3 Sebeş – Turda, ar putea fi gata luna viitoare.

Constructorul primeşte 6 milioane de euro pentru construirea a 12,4 km din autostrada Sebeş – Turda, lot 3, conform Capital. Tirrena Scavi SPA Italia – Sucursala Cluj decontează 26,8 milioane de lei pentru proiectarea şi execuţia a 12,4 km din lotul 3 al autostrăzii. Conform CNAIR, lucrările pentru cei 12,4 km de autostradă sunt finalizate în proporţie de 90%.

Contractul pentru lotul 3 a fost semnat în mai 2014, lucrările costă 420 de milioane de lei, proiectantul celor 12,4 km de autostradă este Aecom Ingieniera SRL, consultant Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri (DRDP) Cluj, iar antreprenor, asocierea Tirrena Scavi, Societa Italiana per Condotte D’Acqua. Autostrada Sebeş – Turda face legătura dintre A1 şi A3. Lucrările sunt finanţate din fonduri europene (85%) şi de la bugetul de stat (15%).

Autostrada este împărţită în patru sectoare: lot 1 – 17,0 km, de la intrarea pe autostradă în Sebeş până la Pârâul Iovului (constructori: Impresa Pizzarotti, Pomponio), cost 541 de milioane de lei; lot 2 – 24,3 km de la Pârâul Iovului la intrarea în Aiud (Aktor, Euroconstruct Trading), 549 de milioane; lot 3 – 12,5 km, de la intrarea în Aiud până la nodul Decea (Tirrena Scavi, Societa Italiana per Condotte d’Acqua), 420 de milioane; lot 4 – 16,3 km, de la Decea până în Turda (Porr Construct, Porr Bau), 470 de milioane, sume fără taxa pe valoarea adăugată.

Tags: , , , ,
00161199_large

Încă 9 km de autostradă lângă Cluj, însă necirculabili FOTO/VIDEO

Lucrările la tronsonul Gilău – Nădăşelu au fost demarate în august 2014, fiind realizate de asocierea UMB Spedition – Tehnostrade. Costul se ridică la 59 de milioane de euro, iar finanţarea este asigurată doar de la bugetul de stat. 

00161192_large

00161193_large

00161194_large

00161195_large

00161197_large

O nouă filmare aeriană cu acest tronson, al cărui stadiul fizic este foarte aproape de 100% și cel mai probabil până în luna octombrie se vor finaliza și restul lucrărilor, a fost publicată de Asociaţia Pro Infrastructura.

”Lotul de 8,7 km va deveni “muzeu” pentru că șoferii nu vor putea circula pe aici minim un an de zile. Dacă până acum Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere ne-a obișnuit cu muzee care se terminau brusc în câmp, de data aceasta primim un muzeu care se termină în canalul Someșul Mic lângă Cluj-Napoca.

Deși responsabilii din Ministerul Transporturilor România și CNAIR sunt conștienți de acest aspect, în loc să trateze proiectul finalizării podului peste Someș ca o prioritate (vezi final filmare), astfel încât lotul filmat să devină operațional, dânșii se ocupă de alte chestiuni, cum ar fi inaugurarea de proiecte nefinalizate, licitarea de proiecte fără acord de mediu, fără studii geotehnice pertinente sau cu toate avizele expirate.

După ce licitația pentru construcția podului a fost lansată inițial în anul 2015, ea a fost anulată un an mai târziu, nefiind una conformă. În octombrie 2016, proiectul a fost din nou licitat. La începutul lunii iulie, după 9 luni pline de stângăcii și întârzieri nepermise din partea echipei care se ocupa cu evaluarea ofertelor, s-a încheiat într-un final această licitație, urmând în mod natural să se semneze contractul. Un ministru și un director general care ar fi văzut acest proiect ca o prioritate ar fi semnat contractul a doua zi, dar nu, ministrul Cuc și directorul Ioniță erau prea ocupați în acea perioadă cu vizitele penibile pe șantiere.

Din păcate, au trecut 2 luni din momentul în care construcția acestui pod ar fi putut începe. Solicităm (pentru a câta oară?) decidenților să încheie această bătaie de joc la adresa contribuabililor români și să semneze contractul pentru finalizarea podului peste Someș!”, scriu reprezentanţii Asociaţiei Pro Infrastrctura pe Facebook.

Amintim că, în luna mai 2017, sensul giratoriu al nodului Nădășelu a fost deschis circulaţiei auto.

Tags: , , ,
autostrada

Harta interactivă cu autostrăzile României

A fost lansată o hartă interactivă cu toate proiectele majore de infrastructură rutieră și feroviară din România. Iniţiativa aparţine Asociației Pro Infrastructură. 

“Harta este bazată pe trasee OpenStreetMap și este actualizată foarte des folosind informațiile primite de la sursele noastre, dar și prin contribuțiile membrilor comunității PeUndeMerg.ro, prezentând detalii importante despre fiecare proiect major. Pe hartă puteți vedea, în amănunt, traseele autostrăzilor și centurilor rutiere, dar și segmentele de căi ferate aflate acum în diverse stadii de implementare. Puteți întelege mai bine care proiecte sunt blocate, care nu au autorizație de construire sau acord de mediu emis ori proiect tehnic aprobat. Puteți chiar voi contribui! Dacă aveți informații noi, dacă găsiți erori sau pur și simplu aveți orice fel de întrebări, dați-ne de știre”, scriu reprezentanţii ONG-ului.

Harta este disponibilă AICI. 

00160808_large

Noutăţi despre autostrăzile Clujului

Autostrada Suplacu de Barcău – Borş trebuie să fie gata în doi ani

Documentația pentru proiectarea și execuția celor 60 km ai tronsonului Suplacu de Barcău – Borș a fost transmisă spre Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), în vederea publicării.

Proiectul este format din trei loturi: Suplacu de Barcău – Chiribiș (26 km), Chiribiș – Biharia (29 de km) și Biharia – Borș (5 km). Cu o valoare însumată de 215 milioane de euro, fără taxa pe valoarea adăugată, contractul urmează să prevadă o perioadă de proiectare de şase luni și o perioadă de 18 de luni pentru construcție.

Perioada de garanție a lucrărilor, prevăzută în documentație, este cuprinsă între 5 și 10 ani, în funcție de opțiunea ofertanților. Pentru acest proiect, prevăzut în Master Planul General de Transport, ofertele trebuie depuse într-un interval de trei luni din momentul publicării.

“Contractul pentru segmentul Suplacu de Barcău- Borș va conține o serie de condiții stricte printre care eliminarea posibilității judecării litigiilor la Curtea de Arbitraj de la Paris, eliberarea autorizației de construcție doar după avizarea proiectului tehnic, precum și stabilirea clară a nivelului sancțiunilor aplicate antreprenorului, în cazul în care acesta nu respectă termenele și calitatea lucrărilor”, conform conducerii Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

Constructorul care a lucrat pe tronsonul Suplacu de Barcău – Borş după ce Bechtel a abandonat şantierul a pierdut şi el contractul, dar şi banii încasaţi ca avans. Ministrul Transporturilor, Alexandru Răzvan Cuc, a anunţat că toți banii încasați de asocierea Corsan – Corvian Construccion – Consinit – Road Consulting & Design Solution – Via Design au fost recuperați de la UniCredit Bank, în baza scrisorii de garanție depuse de constructor.

În 3 ianuarie, UniCredit a virat în contul CNAIR 60 de milioane de lei, iar în 21 martie, încă 2,3 milioane, penalități de întârziere, aferente “avansului acordat și nejustificat”. Lucrările pentru construcția acestui tronson au fost realizate, în proporție de peste 50%, de Bechtel. Şantierul a fost abandonat după ce, în 2013, Ministerul Transporturilor a reziliat contractul cu americanii. După ce lucrările s-au degradat în fiecare an, asocierea firmelor spaniole şi româneşti a câștigat contractul pentru finalizarea tronsonului.

Segmentul Suplacu de Barcău – Borș face parte din Autostrada Transilvania și urmează să asigure legătura dintre Vestul României și Ungaria, prin Vama Borș. Este al patrulea contract de lucrări în cadrul Autostrăzii Transilvania pe care Ministerul Transporturilor îl reziliază în ultimii patru ani.

Acestea au fost Brașov – Borș, constructor Bechtel, (2013), Târgu-Mureș – Ungheni, constructori Lemacons, Vega & Arcada (2016), Suplacu de Barcău – Borș, constructor Corsan & Consinit (2016), Nădășelu – Mihăiești, constructori ICM SpA, Viaponte (2017).

Proiectul autostrăzii Braşov – Borş a început în 2004, în baza unui contract de 2,2 miliarde de euro încheiat cu compania americană Bechtel, ce trebuia executat până în 2012. Contractul a suferit multe modificări, fiind reziliat în 2013. Pentru 12,5% din autostradă statul a plătit Bechtel 1,2 miliarde de euro.

Ulterior s-au dat noi termene de finalizare, ultimul estimat fiind 2020. Din șoseaua Brașov – Borș, de 433 km, sunt finalizați 52 km, pe tronsonul Câmpia Turzii – Gilău, construit de Bechtel. În prezent se află în lucru sau în pregătire tronsoanele Gilău – Nădăşelu, Târgu-Mureş – Ogra – Câmpia Turzii, Suplacu de Barcău – Borş.

De la Cluj-Napoca la Aiud pe autostradă, din toamnă

Lucrările pe loturile 3 și 4 ale Autostrăzii Sebeș-Turda sunt în grafic și vor fi date în folosință la finele acestui an, conform ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc.

“Mă bucur că lucrările pe loturile 3 și 4 ale autostrăzii sunt în grafic, iar constructorii ne-au asigurat că vor fi date în folosință la finele acestui an. Autostrada Sebeș-Turda se regăsește în Programul de Guvernare PSD și este vitală pentru asigurarea legăturii dintre Coridorul IV Pan-European și Autostrada Transilvania”, a mai spus Cuc.

Proiectul “Construcția autostrăzii Sebeș-Turda” presupune execuția a 70 de kilometri de autostradă, asigurând o legătură directă și rapidă între Autostrada A1, Sibiu – Sebeș – Orăștie – Deva – Timișoara – Arad – Nădlac, parte din Coridorul IV Pan-European, și Autostrada A3, Brașov – Făgăraș – Târgu Mureș – Turda – Cluj Napoca – Oradea – Borș, numită și Autostrada Transilvania.

Autostrada Sebeș-Turda: 70 km

Lot 1 – 17,0 km – de la intrarea pe autostradă în Sebeş până la Pârâul Iovului
Constructori: asocierea Impresa Pizzarotti – Pomponio
Cost: 541 mil. lei, fără TVA

Lot 2 – 24,3 km – de la Pârâul Iovului până la intrarea în Aiud
Constructori: asocierea Aktor – Euroconstruct Trading
Cost: 549 mil. lei, fără TVA.

Lot 3 – 12,5 km – de la intrarea în Aiud până la nodul de la Decea
Constructori: asocierea Tirrena Scavi – Societa Italiana per Condotte d’Acqua
Cost: 420 mil. lei, fără TVA

Lot 4 – 16,3 km – de la nodul Decea până în Turda
Constructori: asocierea Porr Construct – Porr Bau
Cost: 470 mil. lei, fără TVA

Amintim că iniţial toate loturile de la A10 au avut ca termen de dare în folosinţă sfârşitul lui 2016, însă s-au produs întârzieri importante din cauza lipsei avizelor obligatorii pentru construire.

În prezent, România are 733 km de autostradă, iar fostul ministru al Transporturilor, Sorin Buşe, a declarat, în decembrie 2016, că România va avea mai mult de 1.000 km în 2018. În plus, Buşe a estimat că numărul de kilometri de autostradă deschişi circulaţiei în 2017 va fi de cel mult 150.

Tags: , , , ,
00160042_large

Şantierul autostrătii muzeu de lângă Cluj FOTO/VIDEO

Cea mai recentă filmare din avion realizată pe A3 Autostrada Transilvania, între Târgu Mureș și Câmpia Turzii, arată blocajele majore care duc la crearea de autostrăzi-muzeu.

00160039_large

00160040_large

00160043_large

00160045_large

“Pe cei 47,3 km care vor uni (oare peste câți ani?!) Câmpia Turzii de Aeroportul Târgu Mureș, nu se lucrează decât pe aproximativ 21 km, adica doar pe 45% din întreaga distanță. Și nu, nu este vina constructorilor, așa cum îi place dlui ministru Cuc să manipuleze opinia publică. Vina este 100% a autorităților incapabile să rezolve problemele birocratice la timp pentru a emite Acordul de Mediu și apoi autorizația de construire pentru restul de 55% din acest tronson de autostradă!

Cea mai gravă situație este pe lotul dintre Chețani și Câmpia Turzii (pe filmarea aeriană între minutele 10:53-16:09), constructor Straco, unde nici măcar un km de autostradă nu este autorizat! Pe acest segment, cei de la Straco stau degeaba de mai bine de un an de zile, de la emiterea ordinului de începere în luna mai 2016. Stau degeaba pentru că nu pot intra în teren, neavând emisă autorizația de construire! Așa cum se poate vedea din avion, pe lotul acesta există doar câteva depozite de agregate, constructorul neputând să facă mai mult în acest moment, blocajul fiind total.

Dar stați! Situația aceasta inacceptabilă devine absurdă și penibilă pentru că 13,7 km din totalul de 47,3 km dintre Câmpia Turzii și Târgu Mureș vor fi… muzeu! Da, cele două loturi care acum sunt în execuție (pe filmarea aeriană între minutele 00:38-04:50, loturi construite de Strabag, respectiv Geiger), vor fi gata în vara anului 2018, în lunile iulie-august, deci peste un an de zile. Dar NU vor putea fi folosite pentru că nodul Iernut, aflat pe lotul vecin (constructor Astaldi-Max Boegl), nu are în acest moment autorizație de construire. Birocrația (obținerea avizelor și autorizațiilor) și execuția efectivă a nodului se traduc în minim 18 luni de așteptare din acest moment.

Concluzia? Minim 6 luni de autostradă-muzeu pentru 13,7 km! Un segment de autostradă pregătit să preia traficul peste un an, dar care va sta nefolosit minim 6 luni de zile!

În loc să ofere un spectacol ieftin, de proasă calitate, dl Cuc ar trebui să facă tot ce ține de dumnealui pentru a debloca toate aceste proiecte, împreună cu șeful CNAIR și responsabilii din Ministerul Mediului și ai celorlalte agenții și ministere implicate în hățișurile birocratice. Așteptăm cu maxim interes emiterea tuturor avizelor și autorizațiilor pentru Autostrada Transilvania și pentru celelalte proiecte majore de infrastructură din România. Și cerem responsabilitate, respect pentru cetățean și informare corectă și obiectivă a opiniei publice din partea oficialilor din minister și CNAIR!”, explică cei de la Asociaţia ProInfrastructura.

A3 Târgu Mureş – Ogra – Câmpia Turzii are circa 56 km şi a fost împărţită în cinci loturi. Dintre acestea, în momentul de faţă, patru loturi sunt contractate, iar pentru al cincilea contractul a fost reziliat în luna aprilie la cererea constructorului care a acuzat că CNADNR a aşteptat mai bine de un an de la semnarea contractului fără să emită ordinele de începere a lucrărilor.

Târgu Mureş – contract reziliat

Ungheni – Ogra (10,1 km) cu Asocierea SC STRABAG SRL – SC STRACO GRUP SRL pentru 251 mil. lei. Termen de finalizare: mai 2017

Ogra – Iernut km 0+000 – la km 3+600 – GEIGER TRANSILVANIA SRL – WILHELM GEIGER GmbH & Co.KG pentru 55,8 mil lei. Ordin de începere: 04.05.16. Termen de proiectare&executie: 16 luni

Iernut – Cheţani – km 3+600 – km – km 21+500 – asocierea ASTALDI SPA – MAX BOEGL ROMANIA SRL – ASTALROM SA – CONSITRANS SRL pentru 438 mil lei. Ordin de începere: 04.05.16. Termen de proiectare&executie: 16 luni

Cheţani-Câmpia Turzii km 21+500 – km 37+191 – S.C. STRACO GRUP S.R.L. – S.C. SPECIALIST CONSULTING S.R.L. – S.C. TOTAL ROAD S.R.L pentru 280 mil lei. Ordin de începere: 04.05.16. Termen de proiectare&executie: 16 luni

 

Tags: , , , ,
autostrada

90 km de autostradă ar putea deveni funcţionali în 2017

Statul nu a finalizat în 2016 niciun tronson de autostradă dintre cele aflate în execuţie, a declarat ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, care a precizat că în 2017 ar putea deveni funcţionali 90 km, dacă nu vor mai fi probleme, răspunzând unei interpelări adresate de deputatul PMP Eugen Tomac.

“În anul 2016, nu a fost finalizat niciun tronson de autostradă din cele aflate în execuţie. (…) Menţionăm că din cei 99,569 km de autostradă vor deveni funcţionali 90 de km (în anul 2017-n.r.), iar realizarea acestora este posibilă sub rezerva soluţionării în termenul estimat a tuturor problemelor existente în contractele respective (finalizarea procedurilor de evaluare mediu, finalizarea procedurilor de expropriere a terenurilor suplimentare, obţinerea tuturor avizelor şi acordurilor necesare emiterii autorizaţiilor de construcţii)”, a declarat ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, răspunzând unei interpelări adresate de preşedintele executiv al PMP, deputatul Eugen Tomac.

Eugen Tomac a făcut public răspunsul primit de la ministrul Transporturilor, criticând intenţia Guvernului Tudose de a mări accizele la carburanţi sub pretextul finalizării construcţiei de autostrăzi, în condiţiile în care “statul nu reuşeşte să construiască 1 km de autostradă”, deşi are „la dispoziţie miliarde de euro din fonduri euro”, susţine deputatul PMP.

“Sunt convins că milioane de români doresc să ştie câţi kilometri de autostradă a construit statul anul trecut. Am vrut sa cunosc oficial, direct de la ministrul Transporturilor, care este situaţia cu privire la lucrările de construcţii ale autostrăzilor pe teritoriul României, iar răspunsul este unul halucinant: în 2016 nu s-a construit nimic, zero”, a declarat Tomac, potrivit unui comunicat remis Mediafax, subliniind că situaţia drumurilor s-a deteriorat faţă de anii trecuţi.

Tomac a afirmat că mai sunt doar trei luni în care se pot realiza lucrări de construcţii deoarece oricând, în luna noiembrie, acestea pot fi sistate din cauza condiţiilor meteo, iar şansele ca până la sfârşitul anului să fie finalizaţi cei 90 de km de autostradă despre care vorbea ministrul Transporturilor sunt “slabe”.

“Ministrul Transporturilor recunoaşte că nici în 2017 nu s-a construit nimic, dar afirmă că, până la sfârşitul anului, ar putea să se finalizeze lucrări la 90 km de autostradă, sub rezerva soluţionării în termen a tuturor problemelor existente în contractele de execuţie. Iar problemele sunt extrem de complexe: finalizarea procedurilor de evaluare mediu; finalizarea procedurilor de expropriere a terenurilor suplimentare; obţinerea tuturor avizelor şi acordurilor necesare pentru emiterea autorizaţiilor de construire. (…) Oficial sunt slabe şanse să circulăm în 2017 pe vreun nou tronson de autostradă. Nu mai vorbim de abandonul total de către PSD al proiectului de autostradă Ploieşti-Brasov sau Ploieşti-Sibiu”, a suţinut

Tags: , , ,
00159894_large

De la Turda la Aiud, pe autostradă FOTO/VIDEO

O nouă filmare aeriană cu drona arată progrese semnificative pe lotul 4 al Autostrăzii A10 Sebeș-Turda, constructor Porr.

00159895_large 00159896_large

“Ultimul obstacol major este implementarea soluției tehnice pentru zona Lacului Stejeriș, acolo unde se vor executa coloane forate și, dacă nu avem surprize neplăcute, lucrările pot fi încheiate în luna octombrie. Constructorul este bine mobilizat și, conform surselor noastre, se dorește ca acest lot de autostradă să poată fi deschis traficului la final de octombrie, împreună cu lotul 3. Avem, așadar, șanse foarte mari ca spre finalul toamnei să circulăm pe 25 de km noi de autostradă între nodurile Turda și Aiud”, sunt de părere reprezentanţii Asociaţiei ProInfrastructura.

Autostrada Sebeș-Turda:

Lot 1 – 17,0 km – de la intrarea pe autostradă în Sebeş până la Pârâul Iovului
Constructori: asocierea Impresa Pizzarotti – Pomponio
Cost: 541 mil. lei, fără TVA

Lot 2 – 24,3 km – de la Pârâul Iovului până la intrarea în Aiud
Constructori: asocierea Aktor – Euroconstruct Trading
Cost: 549 mil. lei, fără TVA.

Lot 3 – 12,5 km – de la intrarea în Aiud până la nodul de la Decea
Constructori: asocierea Tirrena Scavi – Societa Italiana per Condotte d’Acqua
Cost: 420 mil. lei, fără TVA

Lot 4 – 16,3 km – de la nodul Decea până în Turda
Constructori: asocierea Porr Construct – Porr Bau
Cost: 470 mil. lei, fără TVA

 

Tags: , , , ,
00157984_large

Cel mai spectaculos nod rutier din România, lângă Cluj, în linie dreaptă VIDEO

Cel mai spectaculos nod rutier din România, parte a lotului 4 al Autostrăzii A10 Sebeș-Turda (constructor Porr), a intrat acum în linie dreaptă.

”După îndelungi tergiversări și blocaje birocratice, plantația de Paulownia din nodul Turda este istorie. Cel mai spectaculos nod rutier din România, parte a lotului 4 al Autostrăzii A10 Sebeș-Turda (constructor Porr), a intrat acum în linie dreaptă. Conform surselor noastre, și ultimul blocaj major de pe acest lot este aproape de a fi eliminat, CNAIR și constructorul stabilind condițiile pentru implementarea soluției tehnice pentru zona Lacului Stejeriș. Prin urmare, în acest moment, toate semnalele pe care le avem indică lunile octombrie-noiembrie 2017 pentru finalizarea acestui lot. Așadar, la finalul toamnei, vom avea conexiune directă pe autostradă între localitățile Aiud și Turda pentru că va fi dat în folosință și lotul 3 al Autostrăzii A10 (constructor Tirrena Scavi). Cu alte cuvinte, vom putea circula pe autostradă neîntrerupt de la Cluj-Napoca (Gilău) și până la Aiud, eliberând DN1 de traficul infernal dintre aceste două orașe”, au scris reprezentanţii Asociaţiei Pro Infrastructura pe Facebook.

 

Autostrada Sebeș-Turda:

Lot 1 – 17,0 km – de la intrarea pe autostradă în Sebeş până la Pârâul Iovului
Constructori: asocierea Impresa Pizzarotti – Pomponio
Cost: 541 mil. lei, fără TVA

Lot 2 – 24,3 km – de la Pârâul Iovului până la intrarea în Aiud
Constructori: asocierea Aktor – Euroconstruct Trading
Cost: 549 mil. lei, fără TVA.

Lot 3 – 12,5 km – de la intrarea în Aiud până la nodul de la Decea
Constructori: asocierea Tirrena Scavi – Societa Italiana per Condotte d’Acqua
Cost: 420 mil. lei, fără TVA

Lot 4 – 16,3 km – de la nodul Decea până în Turda
Constructori: asocierea Porr Construct – Porr Bau
Cost: 470 mil. lei, fără TVA

Amintim că iniţial toate loturile de la A10 au avut ca termen de dare în folosinţă sfârşitul lui 2016, însă s-au produs întârzieri importante din cauza lipsei avizelor obligatorii pentru construire.

Tags: , , , , , , ,
00155990_large

Şantierul Autostrăzii Turda-Sebeş. Un lot va fi gata anul acesta FOTO/VIDEO

Un lot din Autostrada Sebeş – Turda poate fi gata în 2017. O demonstrează o filmare aeriană publicată recent de Asociaţia Pro Infrastructura.

Pe lotul 4 stadiul lucrărilor a avansat vizibil de la ultima filmare, însă punctele critice – lacul Stejăriș, plantația de Paulownia din nodul Turda, stâlpii de curent de pe aliniament – sunt încă nerezolvate. Dacă în perioada imediat următoare aceste probleme nu se vor soluționa astfel încât constructorul să înceapă lucrările aferente, deschiderea circulației pe cei 16 km la final de 2017 va fi practic imposibilă.

Pe lotul 3 șansele pentru finalizarea lucrărilor și implicit deschiderea circulației pe 8 din cei aproximativ 12 km între nodurile rutiere Decea și Aiud până la finalul acestui an sunt mai mult decât promițătoare. “Acum câteva zile unul dintre membrii comunității noastre a realizat un fotoreportaj de la sol în care a surprins câteva zone spectaculoase din lotul 3 al Autostrăzii A10 Sebeș-Turda (între Aiud și Decea), constructor Tirrena Scavi. V-am selectat câteva cadre cu zona Gâmbaș (viaduct și pod peste Mureș, debleul și spațiul de servicii) și nodul Aiud”, spun cei de la Pro Infrastructura într-o postare pe Facebook.

00155992_large

00155995_large

00155998_large

Deși vremea este una propice, pe secțiunea a doua a acestei autostrăzi avansul este insesizabil față de filmarea precedentă. Chiar dacă este cel mai lung lot dintre cele 4, avansul în ceea ce privește lucrările de terasamente bate pasul pe loc. În acest ritm, finalizarea acestui lot până la finalul anului 2018 este tot mai greu de atins.

Pe primul lot, autostrada prinde contur în multe puncte de pe traseu. Avansul lucrărilor este promițător, dar din păcate, zona autorizată și pe care se lucrează în prezent nu va putea fi deschisă traficului fără autorizarea capetelor acestui lot, nodurile Alba Iulia Nord și Sebeș.

 

Amintim că iniţial toate loturile de la A10 au avut ca termen de dare în folosinţă sfârşitul lui 2016, însă s-au produs întârzieri importante din cauza lipsei avizelor obligatorii pentru construire. În concordanţă cu stadiul în care se află lucrările, se profilează deschiderea circulaţiei pe loturile 3 şi 4, între Aiud şi Turda, în a doua jumătate a anului 2017.

Autostrada Sebeș-Turda:

Lot 1 – 17,0 km – de la intrarea pe autostradă în Sebeş până la Pârâul Iovului
Constructori: asocierea Impresa Pizzarotti – Pomponio
Cost: 541 mil. lei, fără TVA

Lot 2 – 24,3 km – de la Pârâul Iovului până la intrarea în Aiud
Constructori: asocierea Aktor – Euroconstruct Trading
Cost: 549 mil. lei, fără TVA.

Lot 3 – 12,5 km – de la intrarea în Aiud până la nodul de la Decea
Constructori: asocierea Tirrena Scavi – Societa Italiana per Condotte d’Acqua
Cost: 420 mil. lei, fără TVA

Lot 4 – 16,3 km – de la nodul Decea până în Turda
Constructori: asocierea Porr Construct – Porr Bau
Cost: 470 mil. lei, fără TVA

 

Tags: , , ,
autostrada

Veşti bune pentru Autostrada Sebeş-Turda

Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a declarat, luni, la Alba, că loturile 3 şi 4 ale Autostrăzii Sebeş-Turda au termen de finalizare luna decembrie, dar este nemulţumit de situaţia lotului 1, anunţând că va avea o întâlnire cu antreprenorul, deoarece ”are o mobilizare destul de dezamăgitoare”.

Întrebat, luni, de corespondentul MEDIAFAX, după ce a efectuat o inspecţie pe lotul 3 al Autostrăzii Sebeş-Turda, dacă se simte vizat de o eventuală remaniere, ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a declarat că pe el îl interesează să monitorizeze „proiectele de infrastructură” şi va fi „judecat” pentru ceea ce face la Ministerul Transporturilor.

„Eu îmi fac treaba până în ultimul moment cât sunt ministru. Nu mă simt vizat de nimic în momentul de faţă. Nu am avut discuţii de asemenea natură nici cu domnul prim-ministru, nici cu domnul preşedinte Dragnea. Drept dovadă mă vedeţi pe şantiere şi continui să-mi fac treaba şi să respect termenele care mi le-am asumat”, a răspus Răzvan Cuc.

Ministrul Transporturilor a adăugat că are săptămânal discuţii cu premierul Grindeanul privind progresul lucrărilor, termene şi proiecte de infrastructură.

„Discuţiile cu domnul prim-ministru sunt săptămânale pe progres. Aşa e şi normal să fie, de altfel, pentru că lumea vrea să vadă o mobilizare exemplară a Ministerului, dar vreau să vă spun că de multe ori nu depinde numai de Ministerul Transporturilor să avem proiectele implementate, ci mai depinde de lipsa contestaţiilor. Să nu avem contestaţii când se atribuie lucrarea, sunt mai multe lucruri care nu ţin de Ministerul Transporturilor dar suntem un guvern unit şi lucrăm la deblocarea proiectelor de infrastructură”, a mai spus Răzvan Cuc.

Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a vizitat, luni, loturile 1, 2 şi 3 ale Autostrăzii Sebeş-Turda, acesta declarând presei că este „profund nemulţumit” de primul lot.

„Am fost în inspecţie pe lotul 1, 2 şi 3. Am fost profund nemulţumit de ce am găsit pe lotul 1. Mâine aştept antreprenorul de pe lotul 1 la o întâlnire cu compania (n.r., CNAIR) la sediul Ministerului să ne spună exact ce planuri are, întrucât are o mobilizare destul de dezamăgitoare şi progresul fizic este destul de lent. Să ne spună dacă vrea să mai lucreze pentru companie şi pentru România în general că în ritmul ăsta nu voi mai tolera niciodată să avem astfel de întârzieri nejustificate din varii motive invocate de antreprenori. După cum am spus şi după ce am văzut tronsoanele Lugoj-Deva, statul român este un partener onest şi acelaşi lucru îl aştept şi de la antreprenori”, a spus ministrul Transporturilor.

Cuc a anunţat că va efectua săptămânal controale, mai ales pe loturile care au termen de finalizare sfârşitul anului, iar Ministerul Transporturilor vizează şi ”calitatea lucrărilor”.

Întrebat ce a găsit pe lotul I, Răzvan Cuc a declarat: ”M-am uitat şi la vizitele foştilor miniştri în şantier şi când am văzut că progresul fizic a crescut cu 1%… este foarte puţin, în condiţiile în care ei vin cu tot felul de scuze: trebuie să mai luăm un acord, un aviz, lucrurile acestea trebuiau făcute dinainte. Ştiu că anul trecut a fost un an mort pentru infrastructură (…) Ei şi-au asumat că îl vor finaliza undeva la sfârşitul primului semestru 2018, dar cu astfel de mobilizare, eu nu cred. Eu nu tolerez astfel de comportament”, a mai spus ministrul.

Acesta a adăugat că îi place ”mobilizarea constructorului de pe lotul 3”, unde a făcut declaraţiile şi urmează să meargă şi pe lotul 4, dar din cunoştinţele sale progresul este de 65%.

Întrebat în ce luni ale anului vor fi date în folosinţă loturile 3 şi 4, ministrul Transporturilor a răspuns că există termen luna decembrie 2017, dar „poate ne fac dânşii (n.r. – constructorii) o surpriză şi finalizează mai repede”.

Autostrada Sebeş-Turda va avea o lungime totală de 70 de kilometri şi va traversa parţial judeţele Alba şi Cluj, fiind împărţită în patru loturi.

Primul lot se întinde pe 17 kilometri, de la intrarea pe autostradă în Sebeş, până la Pârâul Iovului, după Alba Iulia. Lotul doi are o lungime de 24,3 kilometri şi se întinde de la Pârâul Iovului până la intrarea în Aiud, iar lotul trei, care are 12,5 km, se întinde de la intrarea în Aiud până la Decea. Ultimul lot are 16,3 km şi se termină în Turda.

Valoarea lucrărilor, fără TVA, este de 541.739.137 de lei pentru lotul unu, 549.332.393 de lei pentru lotul doi, 420.511.921 de lei pentru lotul trei, 470.004.894 de lei pentru lotul patru, toate fiind finanţate din Fondul de Coeziune, 85%, şi Bugetul de Stat – 15%.

Tags: , , , ,
paglisa drum 2

Niciun kilometru nou de autostradă în 2016, dar mii de kilometri de drum de pământ

Potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS), reţeaua de autostrăzi din România nu s-a extins cu niciun kilometru în 2016, rămânând la lungimea consemnată în 2015, în timp ce peste zece mii de kilometri de drumuri (din care 15 naţionale) erau de pământ.

La sfârşitul anului 2016, din totalul drumurilor naţionale, 35,2% (6.200 km) erau drumuri europene şi 4,2% (747 km) autostrăzi, iar din punctul de vedere al numărului de benzi de circulaţie, 1,6% (280 km) erau drumuri cu 3 benzi, 10,3% (1.820 km) drumuri cu 4 benzi şi 0,1% (22 km) drumuri cu 6 benzi. Lungimea de 747 km de autostrăzi este similară celei consemnate la sfârşitul anului 2015 de aceeaşi statistică a INS.

„La 31 decembrie 2016, drumurile publice totalizau 86.080 km, din care 17.612 km (20,5%) drumuri naţionale, 35.361 km (41,1%) drumuri judeţene şi 33.107 km (38,4%), drumuri comunale. Din punctul de vedere al tipului de acoperământ, în structura reţelei de drumuri publice s-au înregistrat: 33.928 km (39,4%) drumuri modernizate (în proporţie de 91,7% drumuri modernizate cu îmbrăcăminţi asfaltice de tip greu şi mijlociu), 21.068 km (24,5%) drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere şi 31.084 km (36,1%) drumuri pietruite şi de pământ”, arată INS.

În ceea ce priveşte starea tehnică a drumurilor publice, „41,7% din lungimea drumurilor modernizate şi 50,5% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere aveau durata de serviciu depăşită”. De asemenea, „drumurile judeţene erau în proporţie de 38,6%, drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere şi 42,2% dintre drumurile comunale erau drumuri pietruite”.La 31 decembrie 2016, liniile de cale ferată de folosinţă publică în exploatare însumau 10.774 km, din care 10.635 km (98,7%) linii cu ecartament normal şi 134 km (1,2%) linii cu ecartament larg. Densitatea liniilor la 1000 de kilometri pătraţi teritoriu a fost de 45,2‰. Densităţile cele mai mari s-au înregistrat, în ordine, în regiunea Bucureşti-Ilfov (154,7‰), regiunea Vest (58,9‰), regiunea Sud-Est (48,9‰) şi regiunea Nord-Vest (48,8‰).

La aceeaşi dată, „lungimea simplă a liniilor de cale ferată în exploatare electrificate era de 4.030 km, reprezentând 37,4% din reţeaua de căi ferate în exploatare”, a mai comunicat INS.

 

Tags: , , , , ,
Untitled

VIDEO cu stadiul şantierului Autostrăzii Sebeş – Turda. Un lot gata în 2017?

Un lot din Autostrada Sebeş – Turda poate fi gata în 2017. O demonstrează o filmare aeriană publicată recent de Asociaţia Proinfrastructura.

“Începem sezonul de filmări aeriene 2017 și pe autostrada A10! Vă prezentăm din dronă stadiul lucrărilor pe A10 Lot 3 (între Aiud și nodul Decea), constructor Tirrena Scavi. Se poate observa că șantierul este avansat, constructorul este bine mobilizat și acest lot are foarte mari șanse să fie gata în acest an, undeva la finalul verii sau în septembrie, cel mai târziu. Din pacate, acest lot nu va fi de mare folos dacă nu vom reuși să inaugurăm în același timp și lotul 4, lot care are în continuare câteva puncte nevralgice”, a scris reprezentantul asociației.

 

Amintim că, iniţial, toate loturile de la Autostrada A10 au avut ca termen de finalizare sfârşitul lui 2016, însă s-au produs întârzieri importante din cauza lipsei avizelor obligatorii pentru construcţie. Potrivit stadiului în care se află lucrările, se profilează deschiderea circulaţiei pe loturile 3 şi 4, între Aiud şi Turda, în a doua jumătate a anului 2017.

Autostrada Sebeș-Turda:

Lot 1 – 17,0 km – de la intrarea pe autostradă în Sebeş până la Pârâul Iovului
Constructori: asocierea SC Impresa Pizzarotti & C SpA – SC Pomponio SRL
Cost: 541,7 mil. lei fără TVA

Lot 2 – 24,3 km – de la Pârâul Iovului până la intrarea în Aiud
Constructori: asocierea Aktor SA – SC Euroconstruct Trading SRL
Cost: 549,3 mil. lei fără TVA.

Lot 3 – 12,5 km – de la intrarea în Aiud până la nodul de la Decea
Constructori: asocierea Tirrena Scavi SpA, Societa Italiana per Condotte d’Acqua S.p.A
Cost: 420,511 mil. lei fără TVA

Lot 4 – 16,3 km – de la nodul Decea până în Turda
Constructori: asocierea Porr Construct SRL, Porr Bau GmbH
Cost: 470 mil. lei fără TVA

 

 

Tags: , , , , ,
autostrada feat

Veşti bune pentru autostrada Lugoj-Deva

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) informează că a fost emisă autorizaţia de construire pentru Lotul 4 al Autostrăzii Lugoj-Deva, parte integrantă a Coridorului IV Pan-european.

Lotul 4 al Autostrăzii Lugoj-Deva are o lungime de 22,6 kilometri, iar traseul său traversează teritoriile administrative ale comunelor Gurasada, Ilia, Brănişca şi Şoimuş din judeţul Hunedoara.

„Lucrările autorizate cuprind şi lucrările executate în anul 2015 fără autorizaţie de construire care, prin aplicarea prevederilor OUG nr 7/2016, au fost expertizate şi declarate conforme cu proiectul tehnic, şi menţinute prin aprobarea Ordinului de ministru nr. 288/2.03.2017”, precizează CNAIR.

În prezent, Lotul 4 este realizat în proporţie de 48%, fiind efectuate o parte din lucrările la drum, de artă şi de consolidare. Autorizaţia de construire include şi realizarea unui nod rutier la Şoimuş, precum şi a unui centru de întreţinere. Acest tronson de autostradă se va conecta cu Lotul 3 al Autostrăzii Lugoj-Deva, în zona nodului rutier Ilia şi cu Autostrada Deva-Orăştie, în zona nodului rutier Şoimuş.

„Odată cu deschiderea şantierului de lucru, s-au creat premisele pentru aproximativ 500 de locuri de muncă”, anunţă CNAIR.

Valoarea totală a investiţiei este de 419,4 milioane de lei, din care 280,2 milioane de lei reprezintă suma alocată lucrărilor menţionate în autorizaţie.

Săptămâna aceasta, au fost deschişi circulaţiei rutiere 15 kilometri din Lotul 2 al Autostrăzii Lugoj-Deva, între localităţile Traian Vuia şi Margina.

Tags: , , ,
Piata-Avram-Iancu2_Cluj-Napoca

Buget 2017. Ce proiecte din Cluj finanţează Guvernul

Potrivit proiectului legii bugetului de stat pentru anul 2017, Clujul nu primeşte bani de la Guvernul Grindeanu pentru proiecte noi – ex. centura metropolitană, transportul intermodal, spital regional de urgenţă.

Aşadar, proiectele ce vor primi finanţare sunt:

Clădirea nouă a Institutului Oncologic – 29.096.000 lei

Sediul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară – 14.256.000 lei

Reabilitare DN 1C Dej – Baia Mare – 8.925.000 lei

Centura Vâlcele – Apahida – 7.840.000 lei

Sediul Inspectoratului Şcolar Municipal – 2.000.000 lei

Corpul nou de clădire de la Biblioteca Centrală Universitară – 1.500.000 lei

Extinderea sediului Direcţiei Generale a Finanţelor Publice – 850.000 lei

Biblioteca Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară – 389.000 lei

Centura Bulevardul Muncii – Apahida – 245.000 lei

Extinderea Casei Corpului Didactic – 200.000 lei

Sală de sport a CSS Viitorul – 200.000 lei

Autostrada Transilvania – 1,27 miliarde de lei

Autostrada Sebeş – Turda – 950 de milioane de lei

 Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2017 poate fi consultat AICI

Tags: , , , , ,
autostrada

Cum se va dezvolta infrastructura României până în 2030. Vezi promisiunile pentru Cluj

Master Planul General de Transport (MPGT) al României, în forma actuală aprobată, vizează două perioade de programare consecutive, respectiv 2014 – 2020 şi 2020 – 2030, fiind prevăzută, printre altele, continuarea şi finalizarea autostrăzilor Lugoj – Deva (loturile 2, 3, 4) şi Sebeş – Turda (loturile 1, 2, 3, 4), până în anul 2022, reiese dintr-un comunicat de presă al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

Un prim obiectiv stabilit în sarcina Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere este acela de implementare a proiectelor prevăzute în MPGT în funcţie de programul de eşalonare a acestora.

În cadrul MPGT sunt prevăzute continuarea şi finalizarea următoarelor proiecte pe construcţia de autostrăzi până în anul 2022 (perioadă care corespunde actualului exerciţiu financiar 2014-2020):

Implementarea fazei a II-a a proiectelor fazate:

  1. a) proiecte de autostrăzi:

            - Autostrada Lugoj – Deva (lot 2, 3, 4);

– Autostrada Sebeş – Turda (lot 1, 2, 3, 4).

 

  1. b) proiecte de modernizare/reabilitare drumuri naţionale:

            – Reabilitare DN 76 – Deva – Oradea;

– Reabilitare DN 66 – Rovinari – Petroşani;

– Reabilitare DN 56 – Craiova – Calafat;

– Modernizare DN 5 – Bucureşti – Adunaţii Copăceni;

– Reabilitare DN 6 – Alexandria – Craiova;

– Modernizare DN 73 – Piteşti – Braşov;

– Lărgirea la patru benzi Centura Bucureşti Sud.

  1. c) proiecte de construcţie a variantelor de ocolire/ poduri şi pasaje, respectiv finalizarea fazei a II-a a acestora:

            - Varianta de Ocolire Suceava;

– Varianta de Ocolire Braşov;

            - Varianta de Ocolire Tg. Jiu;

– Varianta de Ocolire Carei;

– Varianta de Ocolire Caracal;

– Varianta de Ocolire Săcuieni;

– Pasaj Ciheiului;

– Pod pe DN 5 la Giurgiu;

– Modernizare Centura Bucureşti (A1 – DN 7 şi DN 2 – A2);

– Centura de sud a municipiului Bucureşti.

  • Demararea proiectelor noi:

Finanţarea proiectelor de autostrazi în execuţie:

            - Autostrada Suplacu de Barcău – Borş;

– Autostrada Câmpia Turzii – Ogra – Tg. Mureş.

Derularea fazei de pregătire şi de execuţie a proiectelor de construcţie autostrăzi/ drumuri expres noi:

            - Autostrada Piteşti – Sibiu;

– Drum expres Ploieşti – Buzău;

– Drum expres Buzău – Focşani;

– Drum expres Focşani – Bacău;

– Drum expres Bacău – Paşcani;

– Drum expres Legatura A3 – Aeroport Henri Coandă;

– Autostrada Tg. Neamţ – Paşcani – Iaşi – Ungheni;

– Autostrada Piteşti – Craiova şi Variantele de Ocolire  Slatina

– Autostrada Comarnic – Braşov;

– Autostrada Sibiu – Braşov;

– Autostrada Nădăşelu – Suplacu de Barcău.

Derularea fazei de pregătire şi de execuţie a proiectelor de reabilitare drumuri naţionale (Eurotrans şi Transregio) noi:

Finanţarea proiectelor de construcţie variante de ocolire cuprinse în perioada 2014 – 2020:

– Varianta de Ocolire Ştei;

– Varianta de Ocolire Beiuş;

– Varianta de Ocolire Aleşd;

– Varianta de Ocolire  Tecuci;

– Varianta de Ocolire Bacău;

– Varianta de Ocolire Satu Mare;

– Varianta de Ocolire Tg. Mureş;

– Varianta de Ocolire Mihăileşti;

– Varianta de Ocolire Râmnicu Vâlcea;

– Varianta de Ocolire Timişoara;

– Varianta de Ocolire Giurgiu;

– Varianta de Ocolire Vaslui;

– Varianta de Ocolire Sf. Gheorghe;

– Varianta de Ocolire Bârlad;

– Varianta de Ocolire Zalău.

Derularea fazei de pregătire şi de execuţie a proiectelor de reabilitare/modernizare – proiecte noi:

– A1 – Titu – Bâldana – Târgovişte – Sinaia;

– Piteşti – Rm. Vâlcea – Racoviţă;

– Bucureşti – Giurgiu;

– Modernizarea infrastructurii rutiere privind siguranţa circulaţiei pe DN 1, în sate liniare şi puncte negre.

Derularea fazei de pregătire şi de execuţie a proiectelor de valorificare a potenţialului turistic – proiecte noi:

– Transfăgărăşan;

– Alternativa Techirghiol.

Derularea fazei de pregătire şi de execuţie a proiectelor de valorificare a zonei Deltei Dunării – proiecte noi:

– Drum expres Constanţa – Tulcea – Brăila (+Pod peste Dunăre): Faza I –  Pod peste Dunăre+reabilitare Ovidiu – Tulcea (109 km).

  • Pregătirea proiectelor de construcţie autostrăzi pentru perioada de programare 2020 – 2030:

            - Autostrada Tg. Mureş – Ditrău – Tg. Neamţ;

– Autostrada Lugoj – Craiova;

– Autostrada Sibiu – Braşov.

“Acum, după aprobarea de către Guvern a Masterplanului General de Transport, acesta devine pentru noi lege şi, respectarea acestuia se va reflecta în implementarea tuturor proiectelor. Lucrul cel mai important este să finalizăm proiectele începute şi, mai ales, să pregătim foarte bine proiectele viitoare. Am avut mult de lucru la obţinerea avizelor şi a autorizaţiilor, însă am reuşit să deblocăm proiecte importante. Aşa cum am mai spus, un proiect bine început este pe jumătate realizat. Ştiu că tema studiilor de fezabilitate este mult discutată dar, sunt câteva lucruri pe care trebuie neapărat să le clarificăm. Ca să fie bine făcut, un Studiu de Fezabilitate are nevoie în proporţie de 80 – 90 % de studii în teren, se fac sute de foraje, cercetări arheologice. Toate acestea se fac de către oameni bine pregătiţi. Un Studiu de Fezabilitate nu se face din birou. Un Studiu de Fezabilitate cercetează şi analizează, prospectează, şi în final dă soluţii. Proiectul porneşte de la Studiul de Fezabilitate, în urma căruia rezultă fezabilitatea investiţiei” a declarat Cătălin Homor, director general CNAIR SA.

 

Tags: , , , , , , ,
autostrada

De ce a construit România doar 368 de kilometri de drumuri noi din fondurile europene, iar Polonia de 5 ori mai mult

România a construit doar 368 de kilometri de dru­muri noi din fondurile europene absorbite din exerciţiul fi­nanciar 2007- 2013, în timp ce Polonia a construit 1.886 de kilometri, arată datele publicate de Comisia Euro­pe­a­nă.

Potrivit Ziarul Financiar, în acelaşi timp, Ungaria a construit 502 kilo­metri de drumuri noi, Cehia – 312 kilometri, iar Bulgaria 175 de kilometri. Cum se explică aceste diferenţe?
„Polonia a avut un mecanism de cheltuire a fondurilor europene mult mai suplu decât l-am avut noi, rezultatele fiind vizibile în kilometri de drum, autostradă sau cale ferată construiţi sau reabilitaţi. În septembrie 2012 am traversat Polonia ajungând la Gdansk şi îmi amintesc că pe atunci Polonia era un mare şantier, o ţară dată peste cap în termeni de circulaţie decentă, dar în care se lucra la foc continuu. 1886 de kilometri noi construiţi înseamnă mai mult decât au reuşit România, Bulgaria, Ungaria şi Cehia îm­preună, pentru ca o astfel de comparaţie să fie relevantă şi ca suprafeţe compara­tive“, a explicat Dragoş Jaliu, partener în cadrul Structural Consul­ting Group (www.fonduri-structurale.ro).
El a precizat totuşi că datele trecute în raportul Comisiei Europene pentru România sunt afe­rente anului 2014, astfel că anii finali (2015 de implementare şi 2016 de trans­mitere a cererilor finale către Comisia Europeană) aduc finaliza­rea/fa­zarea multor proiecte cu cheltuieli efectuate şi transmise.
„Teoretic, stăm rău comparativ cu celelalte state. Practic, având în vedere efortul ultimilor 2 ani stăm un pic mai bine. La 30 septembrie 2016 pe programul de transport absorbţia efectivă se ridica la 70,14% (3 miliarde de euro). Mai avem la Comisie încă 300 de milioane de euro în verificare, asta înseamnă încă câţiva kilo­metri realizaţi (construiţi sau reabilitaţi)“, a mai spus Dragoş Jaliu.Numărul de kilometri de drumuri noi este unul dintre indicatorii folosiţi de experţii Comisiei Europene pentru a evalua impactul fondurilor structurale acordate în perioada 2007 – 2013 în statele membre. „Per ansamblu, finanţarea euro­peană a condus (în România –  n. red.) la construcţia a 368 km de drumuri noi, din care 314 au fost pe reţeaua transeuro­pea­nă de transport (TEN-T) şi la îmbună­tăţirea a 1.893 km de drumuri, noile dru­muri construite au reprezentat circa 12% din totalul drumurilor construite în pe­rioada respectivă“, se arată în raportul Comisiei Europene pentru România. De ase­menea, în document se mai precizează că în primul exerciţiu financiar al Româ­niei de după aderarea la Uniunea Euro­peană s-au construit 22 km de căi ferate noi (toate în cadrul programului TEN-T, reţeaua de transport care vrea să conec­teze statele membre) şi moderniza­rea a 122 km de linii de căi ferate existente.

Tags: , , , ,