Tag Archives: asociatia cluj napoca 2021 capitala culturala europeana

timisoara1

Clujul a pierdut. Ce oraș din România va fi Capitală Culturală Europeană în 2021

Timișoara este orașul românesc ales pentru a deveni Capitală Europeană a Culturii în 2021, a anunțat, vineri, Steve Green, șeful juriului, într-o conferință de presă desfășurată la sediul Bibliotecii Naționale a României.

Orașul a fost ales de Juriul internațional de experți delegat de UE, condus de Steve Green.

Joi și vineri a avut loc Selecția Finală a orașelor candidate la titlul de ‘Capitală Europeană a Culturii 2021′, orașele Baia Mare, București, Cluj-Napoca și Timișoara susținându-și prezentările în fața juriului.

Imediat după anunțarea orașului castigator, Asociația Cluj-Napoca 2021 Capitală Europeană a Culturii, cea care a coordonat programul cultural și strategia municipiului Cluj-Napoca în această competiție, a publicat pe Facebook următoarele: 

Felicitări Timișoara 2021!
Capitala Europeană a Culturii în 2021 va fi Timișoara!

Juriul european a desemnat astăzi Timișoara drept propunerea României pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021. Anunțul a fost făcut de Corina Șuteu, ministrul Culturii și Steve Green, președintele juriului european care a evaluat orașele candidate, la sediul Ministerului Culturii.

Asociația Cluj-Napoca 2021 Capitală Europeană a Culturii, cea care a coordonat programul cultural și strategia municipiului Cluj-Napoca în această competiție, transmite sincere felicitări echipei Timișoarei și celorlalte echipe finaliste. Alături de Cluj-Napoca, în etapa finală au mai intrat municipiile Baia Mare și București.

Cluj-Napoca este astăzi o comunitate care se înțelege mai bine pe sine, o comunitate conștientă de problemele pe care le are, dar conștientă că poate oferi și soluțiile la aceste probleme.

La capătul a șase ani de efort constant am reușit să închegăm un proiect cultural unic, de care suntem mândri, o identitate culturală a unui oraș care și-a început parcursul spre o dimensiune europeană, abordată extrem de curajos prin “zgândărirea” unor răni nevindecate, dar aflate în curs de vindecare.

Asociația Cluj-Napoca 2021 Capitală Europeană a Culturii mulțumește tuturor prietenilor, colaboratorilor și susținătorilor săi pentru pasiunea și dedicarea depuse în numele unui scop comun. Suntem încântați de felul în care comunitățile Clujului au reacționat la presiunea pe care această competiție a adus-o cu sine și de rezultatul final al colaborării lor, o strategie sănătoasă de dezvoltare urbană și personală prin intermediul culturii, pe care toate aceste comunități și-au asumat-o voluntar și au început să o aplice.

“Felicitări în primul rând câștigătorilor! A fost o onoare pentru mine să fiu implicat în acest proiect pentru o perioadă atât de lungă. Sunt foarte multe persoane cărora doresc să le mulțumesc pentru susținerea și încrederea acordate necondiționat unui proiect care deja a schimbat în cei șase ani profilul cultural al orașului”, a transmis Florin Moroșanu, președintele Asociației Cluj-Napoca 2021 Capitală Europeană a Culturii.

“Felicitări, Timișoara! Munca noastră, a întregii comunităţi, nu va fi fără rezultat. Am adunat deja atâtea lucruri bune în aceşti ani la Cluj şi e momentul să demonstrăm împreună că tot ce-am discutat în aceşti ani e într-adevăr realizabil, cu sau fără acest titlu”, a declarat Ștefan Teișanu, directorul executiv al Asociației Cluj-Napoca 2021 Capitală Europeană a Culturii.

“Mulțumesc comunității clujene pentru implicarea și susținerea proiectului nostru cultural. Doresc să-i asigur că munca lor nu va fi abanadonată și proiectul Asociatiei va merge mai departe, chiar dacă titlul a plecat azi în altă parte” a spus Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca.

Proiectul continuă. Cluj-Napoca își va urma parcursul european prin implementarea dosarului de candidatură așa cum întreaga comunitate își dorește.

Vă mulțumim că în acești șase ani ați fost mereu alături de noi. Susținerea pe care ne-ați arătat-o constant ne onorează.
Încheiem cu eternul salut optimist pe care toți clujenii l-au adoptat ca fiind al lor, Servus!

Tags: , , , , ,
1795287_736883979663518_177294558_o

Emotii pentru Cluj! Azi va fi anunțat numele orașului din România recomandat pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021

Numele orașului din România recomandat pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 va fi făcut public vineri, 16 septembrie 2916, a anunțat ministrul Culturii, Corina Șuteu, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Săptămâna aceasta are loc Selecția Finală a orașelor candidate la titlul de ‘Capitală Europeană a Culturii 2021′. Orașele Baia Mare, București, Cluj-Napoca, Timișoara își vor susține prezentările în fața juriului de experți independenți. Vineri, de la ora 17,15, la sediul Bibliotecii Naționale a României, în sala Mircea Eliade, în cadrul unei conferințe de presă vom face public numele orașului recomandat pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 în România. La eveniment, voi fi însoțită de președintele juriului de experți, Steve Green, și de reprezentanții Comisiei Europene”, a scris Șuteu.

Potrivit site-ului capitalaculturala2021.ro, până la sfârșitul acestui an va avea loc si desemnarea formală a orașului câștigător.

Clujul are buget de 35 de milioane de euro

În cazul în care oraşul Cluj-Napoca va fi desemnat Capitală Culturală Europeană în anul 2021, pentru implementarea proiectului va fi alocat un buget de 35 de milioane de euro: 15 milioane de euro sprijin de la Primăria Cluj-Napoca, 10 milioane euro de la Guvern, 6 milioane de la Consiliul Judeţean Cluj, 2.5 milioane din sponsorizări şi 1.5 milioane din fonduri europene.

Bugetul va acoperi în primul rând costurile programului cultural, mai apoi cheltuielile pentru marketing şi comunicare, iar la final cele cu angajaţii şi colaboratorii, respectiv costurile administrative şi logistice, între anii 2017-2022.

Candidatura Clujului are la bază 9 teme principale: satul transilvan, creativitatea socială, interculturalitate, Someș de la Vest la Est, Youth Legacy, artele spectacolului, centru european de artă contemporană, Cluj Media City, Treasure Cluj.

Tags: , , , ,
cluj-napoca-my-favorite

Cât de ”secrete” trebuie să fie proiectele cu care Clujul candidează la titlul de Capitală Culturală Europeană

Care sunt proiectele cu care Clujul va candida în vederea obțineriititlului de Capitală Culturală Europeană? Florin Moroșanu, directorul executiv al Asociatiei Cluj Capitala Culturala Europeana 2021 spune că, din pricina competiției, acestea vor fi prezentate Consiliului Local cu câteva zile de depunerea aplicației finala, care va avea loc pe 12 august. Reprezentanții societățiii civile susțin că ar fi mai potrivită organizarea, în această lună, a unei întâlniri tehnice a Consiliului Director al Asociației împreună cu primarul și specialiștii și companiile care au contribuit la proiecte, pentru a face o selecție a acestora înainte de forma finală care va fi depusă juriului.

Dicuțiile au avut loc la finele săptămâniii trecute, cu prilejul dezbaterii publice ”Dobândirea titlului de Capitală Culturală Europeană – deziderat major pentru orașul Cluj-Napoca”, organizată de Consiliul Civic Local.

După ce a prezentat agenda rămasă de acoperit până la desemnarea apitalei Culturale Europene, Moroșan a precizat că proiectele vor fi cunoscute doar cu câteva zile înainte de depunere. ”Prima etapă se termină în 12 august, cu depunerea aplicaței în forma finală, în 9 septembrie urmează vizita juriului la Cluj iar pe 16 septembrie vom afla decizia juriului. Cel mai important lucru, care ne dă posibilitatea să câștigăm acest titlu este aplicația. Începând cu luna ianuarie, împreună cu echipa de lucru, am luat aplicația și recomandările juriului pentru a o îmbunătăți. În prima versiune am încercat să nu dezvoltăm foarte mult programul cultural și artistic ci să dezvoltăm alte componente cum ar fi conceptul organizatoric, faza de pregătire și instrumentele necesare. Noi am considerat că în etapa a doua programul cultural și artistic vor face diferența. De aceea, strategic, am luat această decizie ca în prima versiune să punem mai puțin conținut de acest gen dar să punem toate celelalte componente pentru care juriul solicita clarificări. Pentru Cluj-Napoca juriul este interesat și de moștenrea pe care acest titlu o va lăsa orașului”, a precizat directorul executiv al Asociatiei Cluj Capitala Culturala Europeana 2021.

Moroșan a afirmat că din pricina concurenței nu e bine să fie publice proiectele din acest stadiu. ”Referitor la proiectele noi care apar în aplicația ce o vom depune, multe sunt rezultatul întâlnirilor, a discuțiilor tematice pe care le-am avut în ultimele luni. Nu știu cât de oportun este să spun ce aducem în plus, pentru că suntem într-o competiție. Am observat pe parcursul timpului, că din dorința noastră de a fi foarte deschiși și transparenți, am prezentat pe site  strategia, liniile de program, am fost surse de inspirație pentru alții.

Aș vrea ca lucrurile noi pe care le aducem acum să fie prezentate Consiliului Local,  precum și întreg proictul, așa cum va fi el depus la București. Probabil că la finele lunii iulie, cu câteva zile înainte de depunerea aplicației, am dori să trimitem documentul către Consiliul Local care să și-l asume, la fel precum anul trecut și-au asumat componenta bugetară a acestui proiect”, a punctat Moroșanu.

Ce recomandări au venit din partea reprezentanților civicilor prezenți la dezbatere și ce propuneri au făcut pentru îmbunătățirea aplicației cu care Clujul va intra în competiție, puteți vedea în comunicatul Consiliului Civic Local, pe care îl prezentăm în continuare:

”Dezbaterea cu tema: ”DOBANDIREA TITLULUI DE CAPITALA CULTURALA EUROPEANA –DEZIDERAT MAJOR PENTRU ORASUL CLUJ-NAPOCA, rescrierea proiectului dupa recomandarile Juriului de Preselectie  si a noilor propuneri inovative ale clujenilor”, s-a desfasurat in Sala de Sticla a Primariei si a fost moderata de catre dl. Iosif Pop (dl arh.Vasile Mitrea nu a participat din motive obiective).

La intalnire au fost prezenti membrii CCL, reprezentantul Asociatiei Cluj-Napoca 2021 – Capitala Culturala Europeana, dl. Presedinte Florin Morosanu, reprezentanti ai societatii civile, mass-media.

Discutiile s-au purtat pe baza Aplicatiei depuse la Comisia de Jurizare de catre Asociatia Cluj-Napoca  2021, a Recomandarile Juriului, a intrebarilor si propunerilor adresate in scris ori verbal, de catre: dl.arh. Vasile Mitrea, dl.prof.dr. Radu-Adrian Mlesnita, dl.ing. Petre Ungureanu, dl.ec. Iosif Pop, dna.jud. Gabriella Purja, dl.prof. Vasile Surd, dl.arh. Ionel Vitoc.

In esenta, intrebarile si propunerile (formulate în mare parte de către președintele Consiliului Civic Local, Iosif Pop – n.red.)s-au referit la:

– Cooptarea in echipa de rescriere a proiectului si folosirea experientei celor din proiectul “Cluj Napoca-2015 Capitala Europeana a Tineretului”,

– Stadiul activitatilor, completarea continutului aplicatiei, pregatirea raspunsurilor la recomandarile Juriului de Preselectie si scoaterea unor idei/proiecte care nu corespund acestor recomandari,

– Proiectele si propunerile de colaborare cu tarile invecinate si orasele infratite,

– Posibilitatea ca grupurile de lucru sa colecteze noi proiecte pentru aplicatie; formalizarea lor in timp util pe modelul fisei standard difuzate,

– Sansele de finalizare a obiectivelor infrastructurii culturale: Centrul European de Arta Contemporana, Centrul de Cultura Transilvania, Centrul regional de Excelena, Cluj Innovation City, Muzeul de Istorie a Orasului, Muzeul Emil Racovita, Muzeul Fotografiei si Filmului, Palatul Banffy, Turnul Pompierilor, Muzeul Satului, Expo Transilvania, Orasul verde, Orasul Inteligent, Placile –inscrisurile de pe monumentele istorice, Muzeul Farmaciei, Amenajarea malurilor Somesului, etc.

– Investitiile imediate in estetica si stuctura urbana istorica, degradata,

– Valorificarea tezaurului cultural din bibliotecile universitatilor si din patrimoniul confesional,

– Modalitatile de evitare a repetarii situatiei de neplata si de amanare nejustificata a raportarii modului de repartizare si cheltuire a banilor publici alocati proiectului Cluj 2015-Capitala Europeana a Tineretului,

– Cooptarea oraselor europene infratite cu municipiul Cluj-Napoca in proiecte de tipul: targuri si expozitii comune, festivalul cantecelor si dansurilor, schimburi culturale si scolare, etc,

– Implicarea centrelor culturale si de cooperare internationala, reprezentantelor consulare si economice  aflate la Cluj-Napoca,

– Transparenta din partea echipei executive si de scriere a aplicatiei, deschiderea accesului pentru proiectele de valoare, informarea si constientizarea populatiei, readucerea in proiect a: Academiei de Muzica, a Corului Filarmonicii Transilvania, a Targului de Carte, a Comunitatilor Confesionale, UBB, USAVM, altor asociatii culturale omise etc,

– Daca exista in grupul de lucru pentru rescrierea aplicatiei, experti in masura sa raspunda profesional la toate observatiile grave facute de Juriului de Preselectie, pentru a ridica nivelul de competenta si responsabilitate al echipei si a nu se periclita obtinerea titlului din motive subiective sau de orgolii,

– Daca exista fonduri pentru expertiza profesionala si disponibilitate in atragerea intelectualilor de varf ai Clujului in acest proiect,

– Prezentarea calendarului fazei finale pentru depunerea proiectului si a etapelor de insusire de catre Colegiul Director si AGA 2021, Consiliul Local si cetatenii Clujului.

*****

Raspunsurile oferite de catre dl.Presedinte Florin Morosanu din calitatea de Sef executiv al Asociatiei si al Proiectului, sunt:

– Calendarul redepunerii Dosarului: 12.aug.2016-varianta finala; 9.sept.2016-vizita Juriului la Cluj-Napoca;16.sept.2016 depunerea aplicatiei si decizia finala a Juriului,

– Cel mai important moment care urmeaza in saptamana urmatoare este formularea raspunsurilor la recomandarile Juriului,

– Colaborarea cu tarile vecine si cu orasele care au detinut Titlul de Capitala Culturala, este deschisa si intensa,

– In limita a 80 de pagini cerute de dosarul de candidatura s-a raspuns la obiectivele obligatorii si esentiale iar pentru etapa finala sunt disponibile de completat alte 20 de pagini pentru dezvoltarea programului cultural si artistic,

– Pentru Cluj-Napoca, concluziile Juriului se axeaza si pe mostenirea pe care o lasa acest proiect orasului nostru,

– Intalnirile cu grupurile tematice de lucru au adus imbunatatiri ale proiectului, etapa a II-a va insemna reusita sigura iar dosarul final va fi prezentat in CL cel tarziu in luna iulie 2016,

– Proiectul CCE nu isi propune si nu rezolva toate problemele majore ale orasului dar: tema de proiectare pentru Somesul navigabil este lansata, Cluj Innovation City are probleme de rezolvat cu alunecarile de teren, Centrul European de Excelenta exista, Centrul Cultural Transilvania este autorizat pentru construire, Muzeul Pompierilor are tema de proiectare, unele dintre muzee au pe rol cauze de retrocedare rezolvabile in timp, pentru deschiderea de curti si ganguri exista proiecte, Muzeul Farmaciei, Cinema Favorit si Gara Mica a CFR se afla in negocieri pentru achizitionarea imobilelor,

– Confesiunile religioase sunt chemate sa realizeze un proiect comun de pelerinaj: Fatim-Gherla legat de cultul Fecioarei Maria (pentru propunerea de intalnire a Sinodurilor Confesionale la Cluj-Napoca in 2021 nu este inca un raspuns),

– Pentru Orasele Infratite se are in vedere un eveniment de integrare in Zona Culturala si construirea unor instalatii de tip Nantes,

– Nu exista un numar mare de sponsori privati in proiect dar se acopera peste 50% din Buget iar executia anuala a BVC va fi prezentata in AGA cu toate detaliile cerute de regulile europene si locale,

– In scrierea si executia Proiectului sunt angajate 4 persoane competente, alti 6 experti straini sunt in al 4-lea an de implicare a Proiectului iar dupa castigarea titlului pot fi integrati tinerii care au dobandit experienta in CET,

– Pentru completarea dosarului cu noi proiecte exista disponibilitate maxima si se raspunde zilnic la solicitari.

– Experienta pe care a dobandit-o in cei 6 ani de cand se ocupa de acest proiect il indreptateste sa ia deciziile necesare in continuare.

*****

Din calitatea de membru in Colegiului Director al Asociatiei Cluj2021CCL, dl.arh. Ionel Vitoc face urmatoarele aprecieri:

– Pentru acest proiect nu a existat un interes major al autoritatilor orasului,

– Rolul echipei executive este sa cheme si sa implice populatia municipiului in acest proiect,

– Castigul tintit de catre promotorii europeni este dezvoltarea orasului prin cultura,

– Pentru perioada 2016-2021 si deceniul urmator, Primaria este chemata sa isi inscrie in programele proprii si in Buget obiective culturale majore, corelate cu proiectul CCE,

– Multe dintre institutiile de cultura isi sustin astazi activitatile in spatii improprii,

– In contextul international si politic local, Clujul are sansa de a castiga aceasta competitie doar prin activitatea in sine,

– Considera ca echipa executiva a Proiectului si-a facut datoria, in limita competentelor proprii pe care le-a atins,

– Grija si preocuparea este legata in mod special de orientarea pe care o va avea Comisia de Jurizare.

*****

Din calitatea de reprezentant al 3 organizatii membre ale Asociatiei Cluj-2021 si CCL, Dl. Dr. Radu-Adrian Mlesnita face urmatoarele aprecieri:

– Precalificarea este un succes deosibit dar recomandarile Juriului sunt esentiale si obligatoriu de respectat in detaliu,

– Clusterele transilvane au depus fisele a 15 proiecte elaborate de specialisti din universitatile si organizatiile clujene, in care sunt solutii inovative ce acopera doar o parte din recomandarile Juriului; ar fi bine ca fisele sa fie distribuite transparent si altor specialisti, dornici sa contribuie la rescrierea aplicatiei,

–  Organizarea grupului de lucru pentru rescrierea proiectului, selectia si includerea celor mai relevante idei trebuie sa fie urmarite de specialisti de mare valoare,

–  Nu a inteles de ce a fost refuzata asistenta germana nerambursabila oferita de dansul (reprezentant oficial al SES-Germania in Romania) atat la inceputul proiectului cat si in aceasta etapa finala, de catre conducerea Asociatiei Cluj2021CCE si Primarie; expertii germani, mai ales cei din orasele care au fost in aceasta situatie dar si cei din Koln-oras infratit, ar fi adus expertiza lor fara a se cheltui vreun ban din bugetul Asociatiei.

*****

Concluzia Consiliului Civic Local este ca timpul ramas pentru completarea si redepunerea proiectului este foarte stras, cu toate ca rezultatele preselectiei au fost comunicate in decembrie 2015.

Deschiderea de care trebuie sa dea dovada echipa executiva pentru finalizarea aplicatiei la timp, presupune si finalizarea rapida a listei specialistilor de valoare, depasirea ”micile orgolii”, pentru a se intari capacitatea de rescriere a proiectului, conform cerintele tehnice impuse de procedura Comisiei Europene.

Recomandarea Consiliului Civic Local pentru demersul din aceasta luna, se refera la organizarea unei intalniri tehnice de clarificare si selectie la nivelul Colegiului Director al Asociatiei CJ2021CCE si a Primarului – in calitate de director tehnic. La reuniune sa fie invitati specialistii si firmele clujene ce au formulat propuneri de proiecte, atat in contextul recomandarilor Juriului de preselectie, cat mai ales in vederea eliminarii unor idei mai putin valoroase in favoarea completarii aplicatiei cu cele care sa aduca succesul obtinerii titlului mult dorit.”, se arată în comunicatul CCL.

 

Tags: , , , , , , ,
klausen

București, te iubim… mai ales după ce te părăsim câteva zile. Pentru Cluj

Un site de artă urbană din București a inaugurat o rubrică de travel – “inspirație pentru o vară nomadică în România”, iar prima oprire este în capitala Transilvaniei. La Cluj-Napoca.

“București, te iubim… mai ales după ce te părăsim câteva zile. Cu atâtea orașe uimitoare la doar un bilet de tren (sau cel mult un rezervor de benzină) distanță, nu ne putem abține de la a ne planifica tot mai multe weekenduri în deplasare. Pornim în vizită la cititorii din întreaga țară și aducem înapoi câte un concentrat de vacanță pentru când vă lovește dorul de ducă. Și cine altcineva să deschidă seria de recomandări de pe drum decât „capitala” Transilvaniei, Cluj-Napoca?”, scrie Violeta Năzare, autoarea articolului intitulat “Lista locurilor de descoperit în Cluj”.

Articolul vorbește despre scena artistică, festivaluri, baruri și cafenele sau plimbări la pas, însă nu înainte de a le da un sfat vital celor interesați să viziteze Clujul: “Slow down (n.red. încetiniți ritmul). Îmbrățișați lentoarea ardelenească și acordați-vă puțin timp să luați pulsul orașului cu o plimbare relaxată”.

Între obiectivele turistice de neratat sunt menționate: parcul central (străjuit de un șir de case vechi și impunătoare, cu aer nobiliar), plaja Grigorescu (bucurați-vă de un picnic liniștit), Podul Elisabeta (varianta locală a Podului Îndrăgostiților francez), Cetățuia (la apus pentru o panoramă multicoloră a orașului), turla Bisericii Sf. Mihail (o priveliște pe măsură), strada Horea (pasionaților de arhitectură), cartierul Andrei Mureșanu (vile pline de farmec în care au locuit personaje-reper ale culturii românești) și serele Grădinii Botanice (pe timp de vreme rea).

botanica

casino

IMG_1503

Fabrica de Pensule și Zug Zone sunt un must pentru iubitorii de artă contemporană – Clujul este un centru artistic major din România, iar Fabrica de Pensule nu trebuie să lipsească din programul vostru. Spațiul adăpostește galerii de artă contemporană, organizații culturale și ateliere ale unor artiști precum Adrian Ghenie sau Istvan Cîmpan, iar programul include evenimente variate: expoziții, piese de teatru, concerte, ateliere de dans și conferințe. Pentru o experiență mai underground, mergeți la Zug Zone, „zona culturală independentă” înființată de trupa clujeană de teatru Váróterem Projekt, ce reunește concerte, jam sessions, proiecții de filme și piese de teatru independent, plus câteva mostre de nota 10 de graffiti local”. – iar festivalurile TIFF, Mioritmic, Untold, Electric Castle, Zain sau Colours of Cluj sunt un pretext bun pentru a vizita Clujul an de an.

color-e1456482129573

zug4

Nu în ultimul rând, autoarea articolului recomandă cafenele – spre exemplu Sisters ” ce duce cu gândul la A1 din Capitală”, restaurante tradiționale (Zama) sau vegetariene (Samsara), vestitele baruri steampunk (Joben sau Enigma), iar noaptea se încheie ….dimineața în Gazette, Midi sau The Shelter.

fabrica1

samsaratea3

sisters

Amintim că orașele Cluj-Napoca și București, alături de Baia Mare și Timișoara concurează la titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021. Câștigătorul va fi desemnat în toamna acestui an.

Tags: , , , , , , , , , ,
20160127_141248

700 mii lei pentru Cluj Capitală Culturală, în 2016. Tudor Giurgiu (TIFF) se alătură echipei executive

Desemnarea câştigătorului titlului de Capitală Culturală Europeană în 2021 va avea loc în toamna acestui an, iar candidaţii sunt oraşele Baia Mare, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara.

Adunarea Generală a Asociaţiei (AGA) Cluj-Napoca 2021- Capitală Culturală Europeană s-a întrunit, astăzi, pentru a vota bugetul pe anul în curs, pentru a numi noua echipă care va gestiona candidatura oraşului în etapa finală a concursului şi pentru a definitiva obiectivele programului, în funcţie de recomandările făcute de juriul internaţional de experţi în raportul întocmit în urma evaluărilor din decembrie 2015 şi publicat de Comisia Europeană marţi, 26 ianuarie 2016.

În condiţiile în care 2016 este anul decisiv pentru stabilirea viitoarei Capitale Culturale Europene, conducerea asociaţiei clujene a propus la AGA dublarea bugetului pentru anul în curs, adică 712.000 lei, faţă de 309.150 lei în 2015. Suma de 500.000 de lei ar reprezenta fonduri publice, 90.000 lei sponsorizări şi 122.000 lei cotizaţii.

Pentru a acoperi această majorare, s-a propus dublarea cotizaţiilor plătite de Consiliul Local şi Consiliul Judeţean, de la 22.000 de lei (fiecare), la 44.000 de lei, cât şi sporirea cuantumului cotizaţiilor provenite de la cele 6 universităţi de stat: la 10.000 de lei “de căciulă”. În prezent, UAD şi Academia de Muzică “Gheorghe Dima” ofereau sprijin financiar în valoare de 2.000 de lei (fiecare), iar UBB, UTCN, USAMV şi UMF câte 4.000 de lei.

Prorectorul UBB, profesorul Mihaela Luţaş, prezentă la adunarea generală a membrilor asociaţiei, a declarat în numele celor 6 rectori că instituţiile de învăţământ superior de stat din oraş vor menţinerea cotizaţiilor la nivelul celor din anul precedent.

Primarul Clujului, Emil Boc, a intervenit în discuţie şi a propus o soluţie de comprimis: “Vom creşte cotizaţia Consiliului Local şi cea a Consiliului Judeţean la 12.000 de euro (circa 55.000 de lei). Voi vorbi cu preşedintele CJ, el nu este prezent aici. Nu putem renunţa la proiecte din cadrul programulu candidaturii pur din motive financiare, voi participa şi la viitoarea şedinţă a membrilor Consorţiului şi sunt convins că reprezentanții universităților îşi vor schimva decizia”.

De cealaltă parte, cheltuielile pentru 2016 sunt estimate la 625.172 lei, faţă de 341.757 lei. Pe salarii vor fi cheltuiţi 451.000 lei, în timp ce delegaţiile vor costa 32.000 lei. Restul banilor vor merge pe organizarea de evenimente proprii, materiale de promovare, cheltuieli curente, etc.

Cea mai importantă şi delicată sarcină din acest an este rescrierea candidaturii, obiectiv ce va fi realizat în perioada februarie – mai. Din echipa executivă vor face parte în continuare Rariţa Zbranca şi IstvanSzakáts (care părăseşte Consiliul Director, în locul său fiind numit artisul platic Mihai Pop, manager al Galeriei Plan B din cadrul Fabricii de Pensule), vine cu forţe proaspete Tudor Gurgiu (directorul TIFF), iar Ştefain Teişanu (unul dintre fondatorii Jazz in the Park) a fost numit director executiv în locul lui Florin Moroşanu, ce va fi preşedintele asociaţiei, funcţie nou-creată, cu mandat de 3 ani.

În vederea elaborării noului dosar de candidatură, juriul competiţiei a recomandat echipei clujene să simplifice mecanismele de evaluare şi monitorizare, să întărească legătura cu mediul de afaceri, să dezvolte proiectul Cluj Media City şi să explice concret cum va fi valorificată moşternirea programului Capitalei Culturale Europene.

De asemenea, juriul va efectua o vizită în Cluj-Napoca undeva în august-septembrie, iar echipa Asociaţiei Cluj-Napoca 2021 – Capitală Europeană Culturală va avea 9 ore la dipoziţie ca să-i convingă că oraşul merită acest titlu.

Participarea municipiului Cluj-Napoca la programul UE ar urma să beneficieze de o finanţare de 35 de milioane de euro. Din această sumă, Primăria Cluj-Napoca ar urma să aloce, din 2017 până în 2022, 15 milioane de euro, Consiliul Judeţean 6 milioane, iar Guvernul României 10 milioane, restul banilor provenind de la EU şi din sponsorizări.

În 2021, titlul de Capitală Culturală Europeană va fi deţinut de un oraş din România şi unul din Grecia, cât şi de un oraș din statele candidate sau potențial candidate la UE, desemnarea acestui oraș fiind realizată printr-o competiție paralelă. În 2007, Capitala Culturală Europeană a fost Sibiul.

Tags: , , , , , , , , ,