Tag Archives: apa potabila

1_3_180559_1543918229_03483_fav

Apă potabilă și canalizare pentru 300.000 de clujeni și sălăjeni. Costă 335 mil. euro

355 de milioane de euro. Aceasta este suma obţinută prin accesarea de fonduri europene în vederea modernizării reţelei de apă şi canalizare din judeţele Cluj şi Sălaj. 

Finalitatea acestui program este extrem de precisă, respectiv racordarea la reţeaua de apă potabilă a circa un sfert de milion de persoane şi la cea de canalizare a peste 70 de mii de locuitori. În urma implementării proiectului, un procent de aproape 100% din populaţia judeţului Cluj va fi racordată la apă şi canalizare, fapt care îl situează pe primul loc în România în privinţa numărului de gospodării conectate la un sistem centralizat de furnizare a apei potabile.

Valoarea totală a investiţiilor din cadrul acestui proiect regional se ridică la peste 355,6 milioane de euro. Din valoarea eligibilă a proiectului, 85% reprezintă contribuţia Uniunii Europene din Fondul de Coeziune, 13% este contribuţia de la bugetul de stat, iar 13% este contribuţia autorităţilor locale din aria proiectului, respectiv cele din judeţele Cluj şi Sălaj.

Având finalitatea la sfârşitul anului 2023, proiectul vizează îmbunătăţirea infrastructurii de apă şi apă uzată din 174 de localităţi prin extinderea şi dezvoltarea serviciului de alimentare cu apă potabilă, controlată microbiologic, în condiţii de siguranţă şi protecţie a sănătăţii în localităţi care au peste 50 de locuitori şi asigurarea colectării şi epurării apelor uzate pentru aglomerările mai mari de 2.000 persoane.

Lucrările efective vor demara în primăvara anului viitor când vor fi semnate contractele de de execuţie. În acest moment, Compania de Apă Someş este în faza de pregătire a documentaţiilor tehnice în vederea obţinerii autorizaţiilor de construire.

Tags: , , , ,
harta apa

Harta apei potabile din România. Situația Clujului

 Unul dintre paradoxurile modernizării României și creștere a calității vieții oamenilor este relevat și de rețelele de apă potabilă din fiecare județ și acoperirea localităților. Dacă, de pildă, Giurgiu și Teleorman excelează în modernizarea drumurilor județene și comunale, sunt ultimele la acoperirea cu apă potabilă  a localităților componente.

Iată însă cele mai puternice rețele de apă potabilă, conform datelor nstitutului Național de Statistică, valabile la finele anului trecut.

Cu o lungime totală a rețelei de distribuție de apă poabilă de 3.513 kilometri, județul  Argeș ocupă prima poziție în acest clasament. Din cele 102 localități ale județului, 90 – adică 88,2% – au acces la rețeaua de apă potabilă.

Poziția secundă este a județului Prahova, unde lungimea totală a rețelei de apă potabilă este de 3.266 klometri. 60 din cele 66 de localități ce formează județul sunt racordate la rețea (85,6%).

Județul Timiș ocupă cea de a treia treaptă a clasamentului, cu o rețea de apă potabilă de 3.065 kilometri, ce acoperă 93,9 dintre localitățile județului (93 din 96).

A patra treaptă este a județului Cluj, cu o rețea totală de 2.899 kilometri. O dingură comună din județul Cluj din totalul de 81 de localități nu era racordată la rețeaua de apă potabilă, comuna Mica, însă, potrivit declarațiilor primarului de acolo, deja a fost găsită finanțarea și din 2016 încep lucrările de alimentare cu apă potabilă. Județul Cluj este primul ca acoperire a rețelei: 98,8% dintre localități sunt conectate la rețeaua de apă potabilă.

Constanța este de asemenea un județ cu o acoperire mare a rețelei de apă potabilă: 98,6% dintre localitățile componente (69 din totalul de 70). Lungimea totală a rețelei – 2.892 kilometri.

A șasea poziție în clasamentul alcătuit după lungimea rețelei de apă potabilă este a județului Arad: 2.651 kilometri. O proporție de 89,7% dintre localitățile județului (70 din 78) au acces la rețeaua de apă potabilă.

Bihorul urmează pe cea de a șaptea treaptă, cu o rețea de 2.522 kilometri și o acoperire de 87,1% (88 de localități dintr-un total de 101).

Îi succede Galațiul, cu o rețea de 2.215 kilometri, unde 87,7% dintre localități (57 din totalul de 65) au acces la ea și Buzăul, cu o rețea de 2.146 kilometri și o acoperire de 84,7% (76 de localități din 87).

Poziția a zecea este a județului  Vâlcea, cu o rețea de apă potabilă de 2.139 kilometri și o acoperire de 75,3% (67 localități din 89).

Paradoxal, unele dintre județele care au beneficiat de cele mai masive modernizări ale drumurilor jduețene și comunale (vezi harta AICI)  – Teleorman și Giurgiu – au cele mai slabe rețele de apă potabilă. În Giurgiu doar 33,3% dintre localități (adică 18 din 54)au acces la rețeaua de apă potabilă și așa lungă de doar 458 kilometri iar în Teleorman 40,2% dintre localitățile componente (39 din 97) au legătură la rețeau în lungime totală de 1.062 kilometri.

Notă 1: Termenul de localitate a  fost folosit în sensul de unitate administrativ teritorială: municipiu, oraș și comună. Datele  Institutului Național de Statistică nu defalcă localitățile până la nivel de sat.

Nota 2: Potrivit sursei citate, ”Lungimea totală a rețelei simple de distribuție a apei potabile reprezintă lungimea tuburilor și conductelor instalate pe teritoriul localității respective, pentru transportul apei potabile de la conductele de aducțiune sau de la stațiile de pompare, până la punctele de branșare a consumatorilor. Lungimea rețelei de distribuție se va înscrie ca rețea simplă, avându-se în vedere ca în cazul în care pe aceeași stradă există două sau mai multe conducte instalate, se va lua în considerare lungimea lor însumată. Se includ atât rețelele de serviciu, cât și arterele principale și secundare de distribuție. Nu se include în lungimea rețelei de distribuție lungimea branșamentelor sau lungimea conductelor de aducțiune. Lungimea conductei de aducțiune nu se include chiar dacă la ea sunt racordați o serie de consumatori.”

(Titus CRĂCIUN)

Tags: , , ,