Tag Archives: antreprenoriat

ubb foto

50 de burse pentru cursuri de antreprenoriat la UBB

Fundația Prințul de Wales oferă 50 de burse pentru două noi serii de traininguri de antreprenoriat în cadrul UBB.

Foști militari din Armata Română și tineri care trăiesc în mediul rural sau doresc să dezvolte o afacere în mediul rural au participat, în luna noiembrie 2018, la un training intensiv de antreprenoriat, coordonat de Centrul de Formare Continuă, Învățământ la Distanță și cu Frecvență Redusă al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

,,Trainingul este foarte util și pentru cei care au nevoie să își consolideze abilitățile de management, de marketing și/sau de implementare de strategii, implicând formatori cu experiență în educația adulților’’, afirmă inițiatorii programului.

Acest proiect pilot este rezultatul colaborării de succes dintre Fundația Prințul de Wales și UBB, expresie a implicării universității în comunitate, prin dezvoltarea de programe de formare continuă de înaltă calitate. Într-adevăr, ca o universitate orientată world-class, UBB are dezvoltate toate cele trei misiuni principale: generarea de cunoaștere (prin cercetare), diseminarea cunoașterii (prin educație – predare/învățare) și utilizarea cunoașterii (prin transfer inovativ și outreach), recunoscute ca atare și în clasamentele internaționale ale universităților, unde UBB ocupă primul loc din țară. Punând cercetarea în centrul procesului academic, educația la UBB devine modernă, cu tehnici de predare/învățare interactive și cu servicii către comunitate inovative și cu un nivel ridicat de calitate.

Pornind de la acest profil academic competitiv al UBB și pentru a continua experiența de colaborare pozitivă, Fundația Prințul de Wales oferă încă 50 de burse pentru alte două serii de traininguri de antreprenoriat în cadrul UBB. Pentru detalii și înscrieri vă rugăm să contactați Centrul de Formare Continuă, Învățământ la Distanță și cu Frecvență Redusă. Data limită pentru înscrieri : 18.01.2019.

Tags: , , , , ,
bani

Majorarea salariului minim în ritmul prevăzut în programul de guvernare va creşte şomajul în rândul tinerilor şi va descuraja antreprenoriatul

Majorarea salariului minim pe economie în ritmul prevăzut în noul program de guvernare, la 2.000 lei în 2018 şi la 2.400 lei în 2020, după alte 12 majorări în ultimii opt ani, va creşte şomajul în rândul tinerilor, va descuraja antreprenoriatul şi va accentua polarizarea între firmele mici şi cele mari, arată un studiu de impact realizat de Iancu Guda, preşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) şi lector al Institutului Bancar Român (IBR).

Este al doilea studiu de impact al măsurilor fiscale din noul program de guvernare al coaliţiei PSD-ALDE realizat de Iancu Guda, după cel privind introducerea impozitului pe cifra de afaceri în locul celui pe profit.

Nici guvernul, nici PSD şi nici autorii programului de guvernare nu au făcut public niciun fel de studiu de impact al măsurilor propuse.

Studiul de impact porneşte de la o analiză a poverii cheltuielilor salariale pentru companii, pe baza ultimelor situaţii financiare disponibile.

Pentru 2015, cheltuielile cu salariile reprezentau, în medie, 11% din cheltuielile totale ale companiilor, însă există diferenţe majore între dimensiunile companiilor.

Pentru firmele cu afaceri de cel mult 100.000 euro pe an, salariile reprezintă 21% din cheltuielile totale, în timp ce pentru marile companii, cu afaceri de peste 100 milioane euro, povara salariilor este de doar 8% din cheltuielile totale, arată studiul.

În plus, în cinci mari sectoare-cheie ale economiei româneşti, salariile depăşesc 20% din costuri: alte activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor (39%), industria textilă (29%), IT (28%), salubritate (22%) şi transporturi (21%).

Dintre acestea, doar în IT majorările salariale au fost generate de un exces de cerere, în celelalte sectoare fiind înregistrate costuri mai mari mai ales ca urmare a creşterii salariului minim.

În 2008, salariul minim reprezenta 27% din salariul mediu, însă ponderea a ajuns la 43% în 2016 şi va urca la 63% în 2020, dacă se aplică majorările propuse în programul de guvernare.

Majorarea poate avea efecte grave asupra multor firme.

“Incapacitatea de adaptare pe termen scurt a companiilor, prin creşterea valorii adăugate pentru acomodarea cheltuielilor în creştere, poate duce la dificultăţi financiare sau chiar întreruperea activităţii. Cel mai elocvent exemplu în acest sens este sectorul fabricării produselor textile, care înregistrează în ultimii trei ani cel mai ridicat procent al companiilor insolvente raportat la numărul firmelor active”, arată studiul de impact realizat de Iancu Guda.

În plus, măsura ar avea şi alte efecte grave, mai ales asupra celor care trebuie să intre pe piaţa muncii.

“Creşterea şomajului în rândul tinerilor, în condiţiile în care aceştia reprezintă segmentul cu experienţa cea mai redusă din forţa de muncă. Conform cifrelor Eurostat (…), deşi rata generală a şomajului din România este una dintre cele mai scăzute din UE (şi aproape de şomajul natural în marile oraşe), situatţia arată mult mai prost dacă ne concentrăm doar asupra categoriei de vârstă 20-25 de ani, unde România înregistrează al treilea cel mai ridicat nivel, respectiv 24,2%”, arată studiul.

Alte efecte nocive ar fi accentuarea polarizării şi creşterea diferenţelor dintre companiile mici şi cele medii sau mari şi descurajarea antreprenoriatului, mai ales atunci când există impredictibilitate cu privire la evoluţia viitoare a cadrului fiscal şi altor cheltuieli, mai arată studiul de impact.

Măsura majorării accelerate a salariului minim poate avea efecte pozitive doar într-un anumită conjunctură greu de realizat, menţionează studiul.

“Din păcate, realitate ultimilor zece ani ne indică lipsa fundamentelor structurale care să susţină propagarea unor posibile efecte pozitive pe termen mediu-lung (creşterea consumului care să antreneze avansul sustenabil al producţiei interne, fundamentată pe un management financiar solid). În concluzie, majorarea repetată a salariului minim generează efecte negative pe termen scurt, care vor persista în dauna efectelor pozitive improbabile pe termen mediu-lung”, a declarat Iancu Guda, autorul studiului.

În programul de guvernare din ianuarie, PSD primitea creşterea accelerată a salariului minim pe economie, la 1.450 lei (322 euro) în 2017 (măsură aplicată de la 1 februarie) şi apoi la 1.510 lei (335 euro) în 2018, 1.625 lei (361 euro) în 2019 şi 1.750 lei (389 euro) în 2020.

În noul program de guvernare, creşterea este accelerată semnificativ, iar PSD propune salariu minim diferenţiat, mai mare cu 15-25% pentru studii superioare.

“Nivelul salariului minim brut în România, în următorii 4 ani, va fi de 2.000 lei în 2018, 2.200 lei în 2019 şi 2.400 lei în 2020. Pentru cei cu studii superioare salariul minim va fi de 2.300 lei in 2018, 2.640 lei in 2019 si 3.000 lei in 2020″, arată noul program de guvernare.

Vineri, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Florin Pogonaru, a declarat că salariul minim diferenţiat pentru studii superioare este o măsură comică, menită să salveze universităţile private.

viewscnt

Tags: , , , ,
business

Tot mai puţini români vor să devină antreprenori. Ce îşi doresc

52% dintre români au o atitudine pozitivă faţă de antreprenoriat, relevă studiul Amway Global Entrepreneurship Report (AGER). Această cifră este atât sub media europeană (74%), cât și sub cea globală (77%).

De asemenea, studiul arată că barbații (54%) și femeile (51%) din România se plasează la valori aproximativ egale cu privire la atiudinea pozitivă față de antreprenoriat.

„Românii manifestă în continuare o atitudine în general pozitivă față de activitatea de antreprenoriat, această atitudine fiind mai pronunțată în rândul populației tinere și educate. Chiar și așa, intenția românilor de a-și dezvolta propria afacere rămâne mai mult o dorință, fiind mult mai scăzută față de media europeană sau de cea internațională. Potențialul antreprenorial rămâne în continuare mai ridicat pentru populația masculină, în grupa de vârstă de 35 – 49 ani și cu studii universitare”, explică Carmen Păunescu, profesor al Facultății de Administrarea Afacerilor cu predare în limbi străine, Departamentul UNESCO pentru Administrarea Afacerilor, Academia de Studii Economice din Bucureşti.

Referitor la indicele AESI (Amway Entrepreneurial Spirit Index), care măsoară spiritul antreprenorial al românilor, acesta a înregistrat o tendință descrescătoare, cu valori mult mai scăzute față de media globală, dar aproape comparabile cu media europeană.

În medie, 34% dintre respondenţii români şi-au manifestat dorința de a deveni antreprenor şi de a iniția o afacere, în scădere cu 5% faţă de 39% la studiul din 2015.

De asemenea, 21% dintre românii care au răspuns sunt convinşi că posedă abilităţile necesare pentru a fonda o afacere (comparativ cu 24% în 2015) şi 45% spun că nu vor renunţa la intenția de a avea o afacere proprie chiar dacă familia şi prietenii îi vor descuraja (comparativ cu 51% în 2015).

Mergând în detaliu, studiul arată că indicele AESI pentru femei este de 30% (comparativ cu 36% în 2015), în timp ce bărbaţii au un scor mai mare, de 36%, dar mai scăzut decât în 2015 (41%). Comparând grupele de vârstă, indicele AESI este cel mai puternic la românii sub 35 de ani (47%), în comparație cu persoanele între 35 şi 49 de ani (39%) şi cele cu vârsta peste 50 de ani (19%). Respondenţii cu studii universitare arată o mai mare dorinţă de a începe propria afacere (45%) comparativ cu 31% dintre cei fără studii universitare.

Ce îşi doresc românii?

  • 42% dintre români au optat pentru „independenţa faţă de un angajator, să fiu propriul şef”;
  • 41% doresc „posibilitatea unui al doilea venit”;
  • 26% au ca scop principal „propria împlinire şi posibilitatea de a-şi pune în practică ideile”;
  • 19% vor „o mai bună compatibilitate între familie, timp liber şi carieră”;
  • 13% vizează „să se întoarcă pe piaţa muncii, ca alternativă la şomaj”.

Comparativ cu anii trecuţi a scăzut „posibilitatea unui al doilea venit” cu 8% şi a crescut „compatibilitatea între familie, timp liber şi carieră” cu 4%.

Întrebaţi despre cum văd dezvoltarea antreprenoriatului în următorii cinci ani, 22% dintre români spun că este mai probabil să devină antreprenori, 29% cred că este probabil să fie antreprenori full-time sau part-time, în timp ce 23% spun că este puţin probabil să fie antreprenori.

Când au fost întrebaţi cum se simt în postura de a cauta şi a găsi clienţi pentru propria afacere, românii s-au arătat indecişi: 38% se simt confortabil să facă acest lucru, în timp ce 37% se simt inconfortabil, iar restul de 25% nu au răspuns la această întrebare.

Tags: , , , ,
b4cd45b9dcdf28778c9b938159445747_L

Cât te costă să înveți business în diverse colțuri ale lumii

Recent, la Cluj-Napoca, a avut loc o nouă ediție a celui mai mare târg de universități străine (RIUF).

Ținând cont de profilul publicației catcostaclujul.ro, pe baza informațiilor oferite de ghidul Edmundo, vă prezentăm o listă cu tarifele de școlarizare percepute de diverse universități de business din lume. De asemenea, unde este cazul, sunt prezentate și bursele oferite de universități sau ofertele part-time job. Nu în ultimul rând, pentru fiecare țară în parte, am inclus în articolul nostru și o parte a coturilor vieții de zi cu zi: cazare și mâncare.

MAREA BRITANIE

Ulster Business School

Domenii de studiu (licență): Business, Contabilitate, Finanțe-Bănci, Marketing, IT și Informatică, Programe Interdisciplinare.

Taxe școlarizare: 4.000 lire/an

Cheltuieli: 500-1.000 lire/lună

Surse de finanțare: part-time job (20 de ore/săptămână, 5 lire/oră).

Hult Business School

Domenii de studiu (licență): Business, Finanțe-Bănci, Marketing.

Taxe școlarizare: 23.580 lire/an

Cheltuieli: 700-1.500 lire/lună

Surse de finanțare: burse în valoare de 3.000 lire/an pentru studenții cu rezultate academice excelente și un venit familial sub 32.000 lire/an sau un part-time job (20 de ore/săptămână, 5 lire/oră).

DANEMARCA

International Business Academy

Domenii de studiu (licență): Business, Finanțe-Bănci, Marketing, IT și Informatică, Management, Multimedia și Programe Interdisciplinare.

Taxe școlarizare: gratuit

Cheltuieli: 700 euro/lună

Surse de finanțare: part-time job (20 de ore/săptămână, 13 euro/oră).

Danish Academy of Business and Technology

Domenii de studiu (licență): Business, IT și Informatică, Management, Management Turistic și Marketing.

Taxe școlarizare: gratuit

Cheltuieli: 800 euro/lună

Surse de finanțare: part-time job (20 de ore/săptămână, 13 euro/oră).

OLANDA

Rotterdam Business School

Domenii de studiu (licență): Business, Finanțe-Bănci, Managment, Marketing, Comunicare și Jurnalism, Limbi Străine

Taxe școlarizare: 1.951 euro/an

Cheltuieli: 900 euro/lună

Surse de finanțare: part-time job în timpul anului, full-time pe timpul verii, 4.7 euro/oră.

FRANȚA

Pass-World

Domenii de studiu (studii postuniversitare): Contabilitate, Finanțe, Inovație și Antreprenoriat, Managementul vânzării, Marketing, Negociere, Resurse Umane.

Taxe școlarizare: 15.000 euro/an

Cheltuieli: 4.000 euro/an (cazare) și 400 euro/lună (mâncare)

Surse de finanțare: cei ce demonstrează că vor sta mai mult de 6 luni în Franța vor primi un ajutor financiar de aproximativ 30-40% din valoarea chirie.

Skema Business School

Domenii de studiu (licență): Business, Contabilitate, Economie, Finanțe-Bănci, Management, Management Turistic, Marketing.

Taxe școlarizare: 800 euro (înregistrare) + 10.000 euro/an

Cheltuieli: 1.000 euro/lună

Surse de finanțare: Bursă de 1.800 euro/an în funcție de rezultatele academice.

La Rochelle Business School

Domenii de studiu (licență): Business, Economie, Management, Management Turistic, Marketing, Comunicare și Jurnalism.

Taxe școlarizare: 8.200 euro/an

Cheltuieli: 900 euro/lună

Surse de finanțare: Burse parțiale la care se aplică odată cu formularele pentru admitere.

ELVEȚIA

HTMI Hotel and Tourism Management Institute

Domenii de studiu (licență): Business, Management, Management Turistic.

Taxe școlarizare și cheltuieli: 51.800 CHF/an

Surse de finanțare: Burse de 40% din costul studiilor pentru care se aplică cu cel puțin 6 luni înainte de începerea cursurilor.

COREEA DE SUD

Solbridge International School of Business

Domenii de studiu (licență): Afaceri, Management, Marketing, Finanțe-Bănci

Taxe școlarizare: 15.000 dolari/an

Cheltuieli: 2.000 dolari/an (cazare în campus), 350 dolari/lună (mâncare)

Surse finanțare: Burse de 30-70% din taxa de școlarizare în funcție de rezultatele academice sau part-time job (univsersitatea poate chiar să faciliteze obținerea unui astfel de loc de muncă).

ROMÂNIA

În ghidul Edmundo figurează și o universitate privată din România. Din București mai precis. The Entrepreneurship Academy.

Studenții școlii învață business, creînd și operând afaceri reale, asistați de un team coach. Aceștia dezvoltă singuri produse și servicii, fac vizite la companii și clienți, își aleg proiectele și livrează întreaga muncă. La finalul celor 4 ani de studii, studenții primesc o diplomă recunoscută internațional (emisă de către Team Academy Netherlands) și titlul de Bachelor of Business Administration, cu specializare în Antreprenoriat.

Taxe școlaizare: 6.500 euro/an

Cheltuieli: 500 euro/lună

Surse de finanțare: Academia oferă burse în cuantum total de 75.000 euro/an, sub rezerva confirmării susținerii financiare din partea spornsorilor.

Amintim că și în Cluj-Napoca există, din 2015, opțiunea unui MBA (Executive Master of Business Administration) britanic la UBB. Programul se adresează persoanelor care sunt în business de cel puţin trei ani. Diploma de absolvire este acordată de University of Hull. Durata programului este de 2 ani, iar costurile se ridică la 15.000 euro.

Tags: , , , , , ,