Tag Archives: anat

Vacanta_de_vara

ANAT: Românii au cumpărat sejururi de 3,8 milioane euro cu voucherele de vacanţă

Românii au cumpărat sejururi cu vouchere de vacanţă în valoare de 3,8 milioane de euro, în primele patru luni ale anului, reprezentând mai mult de o treime din suma înregistrată tot anul trecut, de 10 milioane de euro, arată datele transmise miercuri de Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT), în care se precizează că suma este însă departe de potenţialul pieţei, din cauza faptului că voucherele se acordă frecvent numai în sistemul privat.

“Există posibilitatea ca anul acesta să fie depăşită suma înregistrată anul trecut, la nivel naţional, datorită sistemului privat. Din păcate, eşuarea programului guvernamental, cu tot cu aprobarea Ordonanţei de Urgenţă 46, prin care se acordă vouchere de vacanţă şi bugetarilor, un paleativ palid al promisiunilor din campanie, va face să înregistrăm anul acesta vânzări pe vouchere de vacanţă de cel mult de 15 milioane de euro, numai în sistemul privat, cel de stat probabil nefiind viabil în acest an”, a declarat Alin Burcea, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), într-un comunicat.

O mare parte din cele peste 419.000 de vouchere decontate în primele luni ale anului, reprezentând aproximativ 40% din numărul voucherelor acordate tot anul 2016, au fost folosite pentru cumpărarea de sejururi pe litoral în sezonul 2017, mai arată datele asociaţiei.

Statisticile ANAT arată că până la finalul lunii iunie vânzările de vacanţe pe litoral prin agenţiile de turism sunt mai mari cu 12% faţă de anul trecut. Creşterea este determinată şi de introducerea, în premieră, de vara aceasta, a transportului cu avionul în pachetele de vacanţă. Astfel, turiştii au posibilitatea să ajungă mai repede la mare de la Timişoara, Oradea, Cluj-Napoca şi Iaşi.

“2017 va fi un sezon cu mult mai bun decât în 2016, când vânzările de vacanţe pe litoral prin agenţiile de turism au crescut cu 12%. Avem transport rapid cu avionul, dar avem şi mai multe evenimente organizate pe litoral vara aceasta, care vor atrage mai mulţi turişti români, dar şi străini”, adaugă preşedintele ANAT.

Oficialii ANAT spun că din datele de până în prezent, în clasamentul staţiunilor preferate pe litoral, după Mamaia, care este mereu prima, Eforie Nord şi Eforie Sud au luat locul Venus.

Cererea de vacanţe la Eforie Nord sau Eforie Sud o depăşeşte cu mult pe cea de anul trecut, gradul de ocupare fiind de peste 80%, în luna iunie, potrivit discuţiilor avute de reprezentanţii ANAT cu hotelierii din zonă.

ANAT este asociaţia patronală agenţiilor de turism din România, care are ca membri activi 500 de agenţii de turism, care cumulează peste 85% din vânzările pachetelor de turism şi călătorie, estimate la aproape un miliard de euro anual şi au împreună peste 4.600 de angajaţi. Industria turismului în România are peste 120.000 de angajaţi şi contribuie la economia naţională cu aproape 2% din PIB.

Tags: , , ,
1-mai-mare-litoral

Agenţiile de turism nemulţumite că voucherele de vacanţă pentru bugetari se transformă în bani

Transformarea voucherelor de vacanţă în indemnizaţii s-a făcut la presiunea sindicatelor. Decât o mică parte din aceşti bani vor mai ajunge în industria turistică românească fiind încurajată evaziunea fiscală, a declarat Alin Burcea, preşedintele ANAT.

“Nu am primit o explicaţie din partea ministrului Muncii privind înlocuirea voucherelor de vacanţă cu sume de bani. Aici este vorba despre sindicate şi despre presiunea pe care acestea o fac asupra parlamentarilor. Faptul că noi ne-am luptat atâta timp ca să introducem vouchere care înseamnă nişte hârtii de valoare şi nu bani îi deranjează pe cei de la sindicate fiindcă nu îşi mai pot face mendrele cu banii”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Alin Burcea, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT).

Acesta spune că nemulţumiri sunt şi din partea celor care lucrează în regiile de stat, care primeau sume importante de bani pentru concedii, şi cărora acum le va fi limitată prima la 300 de euro pe an.

“Pe de altă parte, în majoritatea regiilor de stat, mai ales cele care mergeau bine, sumele care erau acordate pentru vacanţe erau fabuloase – 2000-3000 de euro pe an. Ori această lege a voucherelor limitează suma la 300 de euro pe an, care evident că nu le convine. Asta înseamnă că de la 1 decembrie 2018, dacă va intra în vigoare legea salarizării unitare, vor intra o sumă de bani în turismul românesc fiindcă unii se vor duce în vacanţă, dar în nici un caz o sumă importantă pe care noi mizam, adică 360 de milioane de euro. Era o sumă importantă care intra direct în venele turismului românesc, în toate staţiunile. Este o glumă proastă că cineva va reuşi să controleze modul în care au consumat banii 1,2 milioane de români în fiecare an. Clar că lucrurile se duc către altă zonă. Când este vorba de bani apare şi evaziunea fiscală”, a precizat Alin Burcea.

Tags: , , , ,
image-2013-03-12-14401822-70-lucia-morariu (1)

România poate avea o industrie de turism solidă, alături de IT, agricultură, energie

România poate avea o industrie de turism solidă, sustenabilă, alături de IT, agricultură, energie, dar ne trebuie o entitate în care turismul să nu fie a șaptea roată la căruță, a declarat, pentru agerpres.ro, Lucia Morariu, consul onorific al Republicii Slovenia la Cluj și fost președinte al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT).

“Noi putem construi o industrie care face în sine export. Și care face export, alături de IT, de agricultură, de diferite tipuri de energie regenerabilă. Putem construi o industrie adevărată, sustenabilă, care nu pleacă din țară, pentru că hotelul făcut e aici, nu închizi fabrica și pleci în altă parte, pentru că forța de muncă devine mai scumpă decât ți-ai planificat, o industrie cu mari șanse de a contribui esențial la PIB-ul României. Nu este neapărat nevoie să se facă un minister al Turismului, trebuie un reprezentant al turismului care să stea la masă cu premierul și să fie tratat la fel ca ministrul Finanțelor. Ne trebuie o entitate în care turismul să nu fie a șaptea roată la căruță”, a spus Lucia Morariu.

Aceasta a afirmat că operatorii privați s-au “cam descurcat singuri în toți anii aceștia”, dar a subliniat aportul autorităților locale în susținerea turismului.

‘După industrie și autoritățile locale, pe locul trei sunt abia cele centrale care au făcut cel mai puțin, dar vă spun sincer că ne bucurăm dacă nu ne încurcă. Dacă nu există acum dorința sau resursa, ne dorim ca indiferent cine va veni la putere să facă în așa fel încât să lase în pace mediul privat din turism, să se dezvolte singur. Renunțăm la scheme de ajutor de stat, dar să ne ia cât mai puțini bani pe taxe și impozite’, spune Lucia Morariu, inclusiv în calitatea sa de manager al unei importante agenții de turism.

Aceasta a susținut că turismul este o șansă pentru economia României, cu condiția ca decidenții politici să înțeleagă domeniul și să încurajeze incomingul.

‘Cine aduce turiști străini înseamnă export, deci aduce niște bani în țară. Sigur, e bine că turistul român nu pleacă din țară, contează enorm. România are clar 80% din circulația turistică susținută de români și operatorii din turism sunt foarte fericiți pentru că alte țări nu sunt așa de mulțumite cu turiștii domestici. Însă, incomingul înseamnă toată lumea asta, sunt posibilități largi. România este o țară mare, nu ne gândim numai la hotelurile de pe litoral, avem foarte multe stațiuni balneare și o grămadă de unități de cazare care ar putea să atragă turiști în plus. De altfel, la noi la agenție, pe partea de vacanțe în România, exceptând litoralul, în frunte sunt stațiunile balneare unde am avut o creștere de peste 100%, deci tot turiștii români sunt primii care se duc și consumă’, a apreciat Lucia Morariu.

Făcând o analiză a turismului în PIB, fostul președinte ANAT spune că nu poate da exemple de alte țări din Europa Centrală și de Est, membre ale UE, cu o pondere a turismului mai mică decât România în Produsul Brut al țării.

‘Oricum, Bulgaria nu se pune, Ungaria, Slovenia, Croația, Cehia nu se pun. Sigur, depinde și cum cuantifici ponderea în PIB. Spre exemplu, la noi, până de curând, se cuantificau strict numai serviciile din hoteluri și din agenții de turism, dar activitatea pe orizontală care vine ca urmare a faptului că ai turiști în zonă nu era cuantificată. Au reușit să facă cei de la ANT, împreună cu cei de la INS, calcule pe sistemul calculului satelit pentru a cuantifica datele. Ultima dată ajunsesem la un 2%. Este puțin față de ceea ce ne-am dori. Destinațiile din țară, altele decât litoralul, au un potențial de dezvoltare ridicat’, a spus Lucia Morariu.

Un aport semnificativ în dezvoltarea turismului l-au avut, în acest an, voucherele de vacanță.

‘Voucherele de vacanță ajută foarte mult, dar nu sunt încă implementate în totalitate față de ceea ce legea spune în acest moment. Încă există întreprinderi de stat românești care mai au contracte colective de muncă care le permit să ofere primele de vacanță în bani. Când aceste contracte vor ajunge la maturitate, tot ce înseamnă primă de vacanță va trebui acordat numai sub formă de vouchere. Oricum, prezența voucherele în piață este esențială pentru companiile care fac cu seriozitate activitate de turism intern. Noi avem vânzări de circa un milion de euro în acest an pentru destinații de vacanță din România și, din informațiile mele, și alți operatori importanți pentru turismul intern au simțit bine aportul voucherelor de vacanță’, a explicat Lucia Morariu.

Ea a adăugat că a întâlnit turiști care mergeau pentru prima dată în viața lor într-un concediu.

‘Nu este vorba neapărat de oameni cu venituri foarte mici, ci pur și simplu de oameni care nu călătoreau pentru că în concediu se ocupau de alte probleme. A nu petrece niște vacanțe își pune amprenta asupra sănătății, la locul de muncă etc.’, a arătat aceasta.

Conform datelor prezentate de fostul președinte al ANAT, cererea principală vizează stațiunile balneare pentru refacere, tratament sau prevenție ori pur și simplu zona de SPA, dar și foarte multe circuite făcute cu mijloace proprii auto în diferite locuri din țară.

Republica Slovenia și-a deschis în primăvara lui 2016 Consulat Onorific la Cluj-Napoca, funcția de consul onorific fiind exercitată de omul de afaceri clujean Lucia Morariu.

Tags: , , , , ,
image-2013-03-12-14401822-70-lucia-morariu (1)

Morariu (ANAT): Voucherele de vacanță permit agențiilor accesul la o piață suplimentară de 400 milioane de euro

Voucherele de vacanță permit agențiilor de turism accesul la o piață suplimentară estimată la 400 milioane de euro, realizarea de pachete complete de călătorie (transport, cazare, masa, tratament), precum și creșterea numărului de turiști care interacționează cu agențiile, a declarat, vineri, prim-vicepreședintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism din România (ANAT) Lucia Morariu, într-o conferință de specialitate.

‘Deocamdată, voucherele de vacanță se emit numai sub formă de cupoane valorice, dar există bănci interesate să emită carduri dedicate, care ar putea fi folosite numai pentru plata pachetelor turistice în România, conform Legii de acordare a acestor beneficii salariale. Am discutat cu Asociația Română a Băncilor. În perioada următoare, vom avea o discuție aplicată pe acest subiect. Sperăm ca de anul viitor românii să aibă la dispoziție vouchere de vacanță și în format electronic’, a precizat Lucia Morariu, citată de Mediafax.

Pentru angajat, aceste vouchere de vacanță sunt un beneficiu salarial, o creștere salarială și o modalitate concretă de refacere a capacității de muncă. Lucia Morariu apreciază că, prin contribuțiile și taxele mai mici aplicate de stat angajatorilor pentru sumele acordate sub formă de vouchere de vacanță se motivează angajatorii în a decide acordarea de astfel de beneficii unui număr cât mai mare de salariați.

‘În 2016, ponderea voucherelor de vacanță în totalul vânzărilor agențiilor nu va fi semnificativă, dar aceasta poate crește anul viitor’, apreciază Alin Burcea, prim-vicepreședinte al ANAT.

Pentru angajator, voucherele de vacanță sunt o metodă eficientă de reducere a taxelor și impozitelor comparativ cu acordarea de prime de vacanțe în bani. Angajatorul nu are taxe sau impozite aplicabile la valoarea aferentă voucherelor de vacanță acordate angajatului, iar angajatul suportă doar 16% impozit pe suma acordată sub formă de vouchere de vacanță. Conform Luciei Morariu, economia pentru angajator este de 76% aplicat la suma netă acordată sub formă de vouchere de vacanță, față de situația în care ar fi acordat prima de vacanță în bani.

Cea mai vândută destinație de vacanță vândută prin vouchere a fost litoralul românesc, desigur, pentru că are o capacitate de cazare care însumează 45% din totalul capacității de cazare în România. Pe locul doi sunt stațiunile clasice de tratament. Sunt mulți români care călătoresc pentru prima dată, care petrec pentru prima dată o vacanță pentru că au primit vouchere de la angajatori și aleg serviciile de tratament. Mă refer aici la Felix, care este de departe cea mai căutată stațiune clasică de tratament din România. Urmează Herculane, Sovata, unde este o aventură să găsești locuri și la intern și la extern, Govora crește, la fel și Amara. Se caută îndeosebi cele care au facilități SPA‘, a precizat Lucia Morariu, care deține și funcția de președinte -director general al agenției clujene Eximtur.

Angajatorul este stimulat să acorde salariaților vouchere de vacanță prin faptul că sumele corespunzătoare acestora sunt deductibile integral la calculul impozitului pe profit în limita a șase salarii de bază minime brute pe țară garantate (6.300 lei), pentru fiecare angajat, în decursul unui an fiscal.

Agențiile de turism au început să ‘construiască’ circuite turistice în România tocmai pentru a veni în întâmpinarea cererii românilor care primesc vouchere de vacanță, precum și alte produse dedicate, precum city-break-uri în orașe cum ar fi Iași, București, Timișoara, Sibiu pentru care există deja cerere, după cum spune Lucia Morariu.

 

Tags: , , , , ,
61743443-620x400

Efectele atentatelor din Europa și ale conflictelor din Orientul Mijlociu asupra turismului românesc. Unde pleacă clujenii în vacanță în 2016

Conflictele din Orientul Mijlociu și recentele atentate teroriste din Europa obligă touroperatorii români să găsească noi destinații de vacanță, considerate sigure, pentru anul 2016.

Dacă în anii trecuți turiștii români preferau să plece în concediu în Tunisia, Egipt, Israel, Iordania sau Turcia,  anul acesta se vor îndrepta spre Croația, Muntenegru, Grecia, Spania sau Portugalia. Cel mai mare oraș din Emiratele Arabe Unite (UAE) după numărul populației, Dubai, face excepție de la regulă și este în continuare o destinație cerută  atât pentru sezonul estival, cât și în perioada sărbătorilor de iarnă.

???????????????????

“Oamenii au rețineri să se avânte spre destinații ce pot prezenta riscuri și nici noi nu ne putem permite să operăm în zonele în cauză. Turismul în Tunisia este mort de mai bine de un an, iar în Egipt nu se mai operează de la prăbușirea avionului rusesc din toamna lui 2015. Acum se pot organiza excursii, dar nu este cerere. În ceea ce privește Turcia, lucrurile stau puțin diferit. Acolo este vorba despre un conflict intern, protestele se adresează instituțiilor statului și nu se urmărește distrugerea economiei locale. Turiștii nu sunt ținta atacurilor. Întrebări există, însă nu am avut parte de anulări din partea clienților noștri. Cererea este la nivelul anului trecut, chiar ieri am avut un grup care a plecat  în călătorie”, a declarat, la Cluj-Napoca, Dan Goicea, președinte ANAT (Asociația Națională a Agențiilor de Turism din România) București-Ilfov și patronul unei agenții de turism din Capitală.

index

Atentatele teroriste din Paris (13 noiembrie 2015) și de la Bruxelles (22 martie 2016) au schimbat dinamica ofertelor de tip city break. Se călătorește strict în scop de business.

“În acest caz nu putem vorbi despre vacanțe propriu-zise, ci despre călătorii de maximum 3, 4 nopți. Parisul pare să-și revină încet, în timp ce cererea pentru capitala Belgiei a scăzut, evident, cu 100%. Se călătorește doar în scop corporate. Și Olanda este evitată în aceste zile. Câștigă teren însă Italia, Spania și Portugalia”, a explicat reprezentantul departamentului de booking al agenției bucureștene. “Turismul va funcționa în continuare. Nu trebuie să fim fataliști. Este un val de șoc ce va dura câteva săptămâni, apoi lucrurile vor reveni la normal. Oricum perioada ofertelor de tip city break se încheie într-o lună fiindcă încep campaniile pentru sejururile estivale”, a punctat Goicea.

Valul de imigranți ce a invadat Grecia în ultimul an nu-i sperie pe români. Și în 2016 vor continua să meargă la mare în Republica Elenă, chiar în număr mare.

“Insulele Kos și Lesbos sunt cele mai afectate de problema imigranților. Grecii își revin ușor din criza lor economică, sunt conștienți că turismul le aduce bani și sunt campioni la servicii.  Există destule insule și stațiuni unde românii să se simtă bine, iar oferte sunt pentru toate buzunarele”,  a conchis reprezentantul agenției de turism din Capitală.

Având în vedere cele amintite, acesta este de părere că turismul autohton va avea de câștigat în acest an: “mulți români vor prefera totuși să-și facă concediile în țară, la mare și la munte”.

romania1

Profilul turistului clujean: all inclusive

“E chibzuit. Nu dorește să-și depășească bugetul alocat. Să aibă cheltuieli suplimentare cu înghețata și sucul copiilor.  Este varianta perfectă pentru o familie”.

Zboruri direct din Cluj spre destinații de vacanță

În 2016, clujenii pot zbura săptămânal, în perioada iunie – septembrie, direct spre insulele Creta-zona Chania, Rodos, Zakynthos, spre Antalya şi, în premieră, spre Santorini, zbor introdus după ce s-a constatat o cerere mare pentru această destinaţie din partea cuplurilor din Cluj.

ia-oia-santorini-grecia

Oferte 2016

Vacanţele în Antalya sunt căutate în special de familiile cu copii, pentru resorturile care le oferă all inclusive, gratuitate pentru copii şi posibilităţi de distracţie, de la jocuri pe apă la spectacole şi concursuri. În Antalya, clujenii preferă hotelurile de cinci stele. Pachetul mediu pentru o vacanţă de şapte zile în Antalya a fost anul trecut de 635 de euro, preţul unei vacanţe având incluse toate taxele, inclusiv asigurările de călătorie.

Insulele greceşti sunt preferate în de cei care vor o vacanţă activă şi mizează pe excursiile opţionale pentru vizitarea obiectivelor turistice şi cunoaşterea tradiţiilor greceşti, dar şi de cei care vor o vacanţă de relaxare pe plajele întinse şi naturale. În Grecia, clujenii aleg de la studiouri fără servicii de masă la hoteluri exclusiviste direct pe plajă, pentru care au plătit anul trecut, în medie, 480 de euro, cu toate taxele.

Spania este o destinaţie preferată atât primăvara şi toamna, pentru programele sociale, indiferent de vârstă, cât şi pentru vacanţa de vară. Pachetul mediu a fost anul trecut de 695 de euro, pentru vacanţe cu toate taxele incluse.

Dintre circuite, este preferat “Scandinavia Capitale & Fiorduri”. Timp de 13 zile se vizitează toate capitalele nordice, Copenhaga, Oslo, Stockholm, Helsinki, cu ghizi locali specializai, turiştii făcând turul atât cu avionul, cât şi pe croaziere.

Ceea ce trebuie însă să învețe românii este să-și rezerve vacanțele din timp. Din toamna anului anterior călătoriei.

“Lumea optează pentru early booking – acest tip de pachete fiind valabile până prin luna mai, fie așteaptă pentru cele last minute – dar în acest caz nu prea mai ai de unde să alegi. Ca să beneficieze de cele mai bune oferte, ar trebui să facă rezervări în octombrie-noiembrie pentru anul ce vine. Atunci prețurile sunt și cu 50% mai mici. Așa funcționează piețe din străinătate și de aceea, de multe ori, străinii au parte de vacanțe ieftine în condiții de primă clasă”.

Citește și

Românii au prins gustul vacanțelor pe apă. Croaziere 2016

Circuite în Europa, Asia sau…România, cu plecare din Cluj

Cât costă o vacanță exotică în 2016

Tags: , , , , , , , , , ,
image-2013-03-12-14401822-70-lucia-morariu (1)

Lucia Morariu (ANAT): Valoarea pieței de franciză în turismul românesc este de 10 milioane euro, dar previziunile sunt de creștere

Valoarea pieței de franciză în turismul românesc este de 10 milioane euro, dar previziunile sunt de creștere, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, prim-vicepreședintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), Lucia Morariu.

Aceasta a precizat, și în calitatea sa de președinte Eximtur, că francizele românești de turism s-au impus pe piață urmare a faptului că turiștii români, speriați de cele câteva falimente din domeniu înregistrate în perioada 2009-2010 au început să caute în primul rând siguranță și să se orienteze spre a cumpăra de la branduri de călătorii consacrate.

Potrivit sursei citate, efortul bugetar de a acorda vouchere cu care salariații și funcționarii publici își vor putea cumpăra vacanțe în România, în locul unor măriri mici de salarii, care permit achiziția oricăror produse, nu neapărat românești, reprezintă o măsură alternativă prin care Guvernul ar putea crește veniturile bugetarilor.

“Cred că ar fi mult mai inteligent efortul bugetar de a acorda vouchere cu care salariații și funcționarii publici să petreacă vacanțe în România decât măriri de salarii mici, cu care se pot cumpăra orice fel de produse, nu neapărat produse românești. Sunt convinsă că un asemenea program ar fi susținut și de FMI și de toate instituțiile financiare implicate”, apreciază prim-vicepreședinte ANAT.

Obligația ca în sistemul de stat prima de vacanță să se acorde numai sub formă de vouchere de vacanță va susține turismul românesc printr-o piață suplimentară de 400 milioane de euro, dar va aduce și economii în bugetul firmelor de stat prin impozitarea mai redusă, a mai afirmat, în interviu, Lucia Morariu.

AGERPRES: Când au apărut primii francizați ai companiilor de turism românești? De ce există nevoia de a lucra în franciză?
Lucia Morariu: Ideea de francize în industria de călătorii a apărut în România începând cu anii 2004-2005. Mă refer aici la înființarea de agenții de turism sub francize ale marilor turoperatori. Mai pregnant însă, aceasta idee sa impus după debutul crizei, în anii 2009-2010, ca urmare a faptului ca turiștii români, speriați de cele câteva falimente din domeniu și îngrijorați pentru banii avansați pentru vacanțe și călătorii, au început să caute în primul rând siguranța și să se orienteze spre a cumpăra de la branduri de agenție de călătorii consacrate. De asemenea, turoperatorii s-au orientat spre reducerea costurilor generate de susținerea propriilor rețele de agenții și identificarea unor agenții de turism în teritoriu care să fie capabile să lucreze sub francize și prin intermediul cărora să își valorifice produsele turistice proprii, în condiții cât mai apropiate de calitate a servirii și consultanță cu cele oferite de agențiile din propria rețea.

Au fost și sunt situații în care agenții care aparțineau unor mari turoperatori s-au transformat în francize, dar și situații în care noi investitori locali s-au îndreptat și se îndreaptă către marii turoperatori cu solicitarea de a lucra în francize. Au fost și sunt situații în care agenții francizate care nu s-au adaptat au fost preluate în rețeaua proprie de marii turoperatori.

AGERPRES: Câte francize există, în prezent, în turismul românesc și care estimați că va fi evoluția în următorii ani?
Lucia Morariu: În prezent, există în România circa 30 de agenții de turism care lucrează sub francize de turoperator român. Dintre acestea, cele mai multe sunt francize ale Eximtur și Paralela 45. Cred că numărul francizelor va crește în viitorii ani cu cel puțin 10 agenții francizate noi pe an, doar Eximtur are în fiecare an cel puțin 6-7 noi cereri de francizare. Pe măsură ce turiștii se vor orienta din ce în ce mai mult spre branduri consacrate.

AGERPRES: Cum se poate obține o franciză în turism? Cât costă inițial, care sunt taxele și redevențele anuale?
Lucia Morariu: Taxele sunt în general modice, chiar mici pentru a obține o franciză, mai important este cum se descurcă după aceea agenția, în implementarea activității. Sunt trei aspecte care asigură succesul: agenții consultanți și cum este în măsură să îi motiveze angajatorul care deține franciza, disciplina plăților către turoperatorul care a acordat franciza și, desigur, respectarea cerințelor legate de servirea clienților, reclamații, rezolvarea situațiilor de criză.

Taxa de intrare în franciza noastră este de 2.000 euro plătibilă o singura dată la semnarea contractului, iar redevența anuală este de 500 euro. Investiția inițială necesară implementării francizei este între 5.000 și 10.000 de euro pentru agențiile nou înființate (amenajare sediu, dotare, echipamente, rețelistică, decorare).

AGERPRES: Oricine are banii necesari pentru taxa de franciză, o și obține?Care este, de fapt, profilul candidatului la franciză?
Lucia Morariu: Nu există neapărat un profil al candidatului la francize, este însă esențial ca în agenția francizată, indiferent dacă este o investiție nouă sau o agenție care a mai funcționat în piață să existe cel puțin un agent de turism cu experiență spre a porni activitatea și a forma pe cei din jurul său.

Desigur, noi acordăm agenților din agențiile francizate același program de formare ca și agenților din rețeaua proprie, dar ce se întâmplă mai departe în agenția francizatului depinde mult de calitatea managementului acestuia.Soluțiile de succes în domeniul francizaților Eximtur s-au dovedit cele în care investitorul, patronul agenției francizate sa implicat direct în activitatea agenției, în vânzări ca agent sau în marketing ca promotor al serviciilor oferite sau în ambele domenii.
Am avut și situații în care patronii au gestionat prost banii agenției și au întârziat plățile către noi și am preluat francize în rețeaua proprie, drept pentru care suntem și mai atenți acum la resursele financiare inițiale solicitate francizatului și la respectarea termenelor de plată a serviciilor.

Francizații lucrează pe contractele noastre în relația cu clienții si riscul pentru client este practic susținut de noi, ca turoperator. Desigur că pentru francizor există riscuri de imagine, care trebuie foarte atent supravegheate.Clientul însă este apărat tocmai de imaginea marelui turoperator, care îl va scoate din orice situație neplăcută, chiar dacă a greșit agenția francizată.

AGERPRES: Puteți estima care este valoarea pieței de franciză în turismul românesc?
Lucia Morariu: Până în 10 milioane de euro, deocamdată.

AGERPRES: Când sa dezbătut Legea Turismului împreună cu reprezentanții Ministerului Economiei, ANAT și-a exprimat dorința de a nu exista mai multe tipuri de agenții (turoperatoare și detailiste). Aprobarea acestui amendament ar duce la dispariția unor agenții din piață?
Lucia Morariu: Definiția din legea actuală este depășită și inaplicabilă. Așa numita agenție detailistă nu are voie să vândă decât programe sau servicii furnizate de un turoperator, nu poate organiza pe cont propriu nimic, spre exemplu o agenție care s-ar licenția ca detailistă în Iași nu ar putea organiza și vinde nici excursii la mănăstiri și nici nu ar putea organiza un pachet cu zbor low-cost plus o cazare la Roma. În aceste condiții, în România nu mai există în fapt agenții detailiste. În ziua de astăzi, orice agenție, cât de mică, poate cumpăra simplu un bilet de avion low-cost de pe internet plus serviciile de cazare dintr-un sistem internațional de rezervări și dacă le combina si le vinde se numeste turoperator.

Separarea trebuie făcută între activități și nu între entitățile care vând, adică calitatea de organizator mare, așa numita turoperare, trebuie să fie supravegheată la nivel de activitate. Orice agenție, mică sau mare, poate contracta locuri la avion și combina cu servicii la destinație. Diferențierea trebuie făcută prin sumele asigurate, care trebuie să fie în accord cu pachetele vândute.

Poziția ANAT a fost bazată îndeosebi pe poziția membrilor agenții mici, care fac, fiecare în zona lui, puțină activitate turoperare și au licență de turoperator.

Noi, reprezentanții ANAT, am studiat și ne-am orientat, în poziția noastră la legea turismului, după modul în care arată proiectul noii Directive Europene de Travel Services, care ca a fost agreată la nivelul instituțiilor UE și va fi votată în Parlamentul European în toamna acestui an. Acolo, accentul se pune pe specificul activității și pe asigurarea banilor clienților, nu pe denumiri și definiții standard depășite. Important este ca banii clienților, acolo unde se află aceștia, la organizator sau la intermediar, să fie 100% asigurați.

Noul sistem gândit și propus de ANAT va duce eventual la dispariția din piață a agențiilor incorecte sau cu un management defectuos, care nu știu să aibă grijă de banii clienților. Restul, mici sau mari, vor fi avantajați într-o piață mai corectă.

AGERPRES: Puteți privi cu “un ochi de soacră” asupra legislației referitoare la acordarea voucherelor de vacanță?
Lucia Morariu: Legea voucherelor de vacanță este în sfârșit funcțională, după ce am conceput primul draft în anul 2008 ca secretar de stat. A fost nevoie de multă muncă de convingere, la Guvern, la Parlament dar, până la urmă, împreună cu FPTR am reușit să influențăm o formă bună a legii. Oameni care nu și-au permis până acum vacanțe vor putea folosi voucherele împreună cu familia în întreaga țară, pe banii angajatorului.

Impozitarea redusă va determina angajatorii să acorde din ce în ce mai mult vouchere de vacanță în locul primelor în bani și astfel angajații vor petrece efectiv o vacanță. Vor dispărea situațiile în care angajații pot folosi în alte scopuri prima de vacanță.
Obligația ca în sistemul de stat prima de vacanță să se acorde numai sub formă de vouchere de vacanță va susține turismul românesc printr-o piață suplimentară de 400 milioane de euro, dar va aduce și economii în bugetul firmelor de stat prin impozitarea mai redusă.

Din păcate, aud că unele firme de stat au băgat primele de vacanță în salarii ca să nu fie obligați să călătorească în țară. Consider că ar fi și trist și periculos pentru cei care fac asta pentru că prejudiciază bugetul întreprinderii. Dar, vom urmări. Actele normative s-au emis toate și, sperăm, să îi dăm drumul din septembrie.

AGERPRES: Cum considerați că s-ar putea schimba percepția tinerilor asupra turismului în România?
Lucia Morariu: Tinerii vor putea călătorii în România pe banii angajatorilor și astfel o vor cunoaște mai bine. Sunt multe zone în România în care serviciile și atracțiile turistice sunt ca afară și, dacă la început vor merge poate unii doar pentru ca primesc gratuit vouchere, sunt sigură că în curând vor merge și pe banii lor. Sperăm, în același timp, că Guvernul va susține în mod real acordarea de vouchere de vacanță și celor care lucrează în instituții publice, chiar dacă treptat și la început nu pe întreaga sumă.

Cred că ar fi mult mai inteligent efortul bugetar de a acorda vouchere cu care salariații și funcționarii publici să petreacă vacanțe în România decât măriri de salarii mici, cu care se pot cumpăra orice fel de produse, nu neapărat produse românești.

Tags: , , ,