Tag Archives: ANAF

Facturi

Tot ce trebuie să ştii despre declaraţia 600

Persoanele fizice care au obţinut venituri extra-salariale cumulate de minim 22.800 lei în 2017 trebuie să depună, până la 31 ianuarie, Declaraţia 600, document care vizează obligaţiile referitoare la contribuţiile sociale, respectiv contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate.

“Persoanele fizice care au alte tipuri de venituri în afară de salarii (cum sunt activităţi independente(PFA/PFI), drepturi de autor, investiţii (dividende, dobânzi, câştiguri de capital etc.), cedarea folosinţei bunurilor, asocierea cu o persoană juridică, agricultură, piscicultură, alte surse) vor avea obligaţia de a declara şi plăti cel puţin contribuţia de asigurări de sănătate (CASS) dacă au depăşit în anul anterior (2017, în cazul nostru) plafonul de 12 salarii minime. Totuşi, stabilirea plafonului este simplă doar în aparenţă”, precizează Radu Derscariu, director la compania de consultanţă Deloitte România.

Potrivit acestuia, calculul se face fără a lua în considerare salariile. De altfel, obţinerea sau nu a salariilor nu mai reprezintă un criteriu pentru obligaţiile referitoare la contribuţii sociale, aşa cum se întâmpla în trecut când pentru anumite venituri, de exemplu din dividende, nu se datora contribuţia de sănătate dacă persoana fizică era salariată.

Veniturile care se iau în calcul la verificarea plafonului sunt: venitul net din activităţi independente, venitul brut din asocieri cu persoane juridice, venitul net sau norma de venit, după caz, pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor, venitul/câştigul din investiţii, venitul net sau norma de venit, după caz, pentru veniturile din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură şi venitul brut/venitul impozabil din alte surse.

După ce au fost identificate toate veniturile extra salariale, se constată dacă venitul cumulat obţinut în anul precedent (cel din 2017 pentru declaraţia din 2018) depăşeşte plafonul de 12 salarii minime brute, respectiv 22.800 lei (1.900 lei x 12 luni), precizează consultantul fiscal.

“De exemplu, în cazul activităţilor independente, plafonul se stabileşte prin scăderea cheltuielilor deductibile din venitul brut, iar în cazul veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor şi al celor din proprietate intelectuală prin scăderea cotei forfetare (de 40%) din venitul brut”, a explicat Radu Descariu.

Dacă în urma calculului efectuat prin adunarea tuturor surselor, venitul obţinut în anul 2017 este mai mare de 22.800 lei, persoanele fizice trebuie să depună declaraţia 600 şi datorează obligatoriu cel puţin CASS de 10% la salariul minim pe economie de 1.900 lei. În caz contrar, respectiv dacă veniturile realizate în 2017 se află sub plafonul menţionat, contribuabilii nu vor avea obligaţia să depună declaraţia 600 şi nu vor datora contribuţii sociale în 2018.

Ulterior depunerii declaraţiei 600 la Administraţia Financiară vor primi decizia de impunere pentru o sumă de 2.280 lei/an, având obligaţia de a efectua plăţi trimestriale de 570 lei (190 lei/lună x 3 luni), conform termenelor stabilite de legiuitor, respectiv: 25 martie, 25 iunie, 25 septembrie şi 25 decembrie.

În ceea ce priveşte contribuţia pentru pensii, persoanele care au obţinut venituri din activităţi independente vor declara obligaţia de plată a CAS de 25% tot prin intermediul formularului 600.

“CAS se va calcula la venitul ales de contribuabil, dar care nu poate fi mai mic decât salariul minim brut înmulţit cu 12 luni. Practic, pot opta să plătească CAS calculat la salariul minim sau la un venit superior, neexistând un plafon maximal. În concluzie, nu vor mai exista scutiri pentru anumite categorii de contribuabili, iar calculul se va efectua prin raportare la veniturile obţinute în anul precedent”, a mai precizat Descariu.

Exerciţiul depunerii şi al calculului se va relua la începutul fiecărui an fiscal. De exemplu, dacă o persoană a avut astfel de venituri în 2017 şi nu mai obţine decât salarii în 2018, tot va fi obligată să depună declaraţia 600 până la 31 ianuarie 2018, să plătească contribuţiile sociale impuse de ANAF pentru anul 2018 (CAS şi CASS sau doar CASS, după caz), urmând ca în anul 2019 să nu mai aibă obligaţia depunerii declaraţiei 600. De asemenea, contribuţiile sociale nu vor mai putea fi reţinute la sursă de plătitorii de venituri, aşa cum se proceda în cazul veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală până în 2017, inclusiv.

Contribuţiile sociale au trecut de la angajatori la angajaţi începând cu 1 ianuarie 2018, potrivit unei Ordonanţe de Urgenţă pentru modificarea Codului Fiscal, adoptată în noiembrie 2017 iar nivelul contribuţiilor a scăzut cu două puncte procentuale, astfel că, din totalul de 39,25% contribuţii plătite la un salariu brut, se vor plăti 37,25%.

Din totalul de 22,75% contribuţii datorate de către angajator, 20 de puncte se transferă către salariat.

Calculele de la Finanţe arată că, în total, din salariul brut, 35% vor fi contribuţii reţinute de angajator în numele salariatului, iar contribuţiile rămase în sarcina angajatorului, respectiv 2,75% (după transferul de 20 puncte la salariat), scad la 2,25% şi vor acoperi riscurile de şomaj, accidente de muncă, concediu medical, creanţe salariale

Tags: , , ,
anaf

Formularul 600: Ce amenzi riscă PFA, cei cu dividende sau cu activități independente dacă nu îl depun deși au obligația

Persoanele fizice autorizate, alte persoane cu venituri pe cont propriu, cei care încasează dividende riscă să fie amendați dacă nu vor depune declarația 600 privind contribuțiile sociale (CAS și CASS) până pe 31 ianuarie 2018.

Oficiali din Ministerul de Finanțe și ANAF s-au arătat deciși să meargă mai departe cu formularul 600 , păstrând termenul de depunere de 31 ianuarie 2018, deși un nou guvern PSD-ALDE va fi instalat. Ei au făcut, miercuri seara, o întâlnire informală cu presa, la București, explicând că sancțiunile pentru cei care nu depun formularul – deși sunt obligați – sunt ca la toate abaterile de nedeclarare a veniturilor.

Astfel, cei care nu depun formularul 600 până pe 31 ianuarie 2018 riscă avertisment sau amendă contravențională între 500 de lei și 1.000 de lei, cu posibilitate de plată la jumătate, în termen de 48 de ore - au spus oamenii din Finanțe și Fisc.

Tags: , , ,
61909420

Cursul şi bursa au reacţionat ieri la criza politică

Oamenii de afaceri din România către PSD: „Puteţi să vă schimbaţi între voi, dar nu schimbaţi nimic în economie!“

Euro a ajuns din nou la aproape 4,66 lei, după o creştere de 0,74%, iar bursa a scăzut cu 0,3%. Oamenii de afaceri sunt îngrijoraţi de faptul că un nou guvern va veni cu alte propuneri legislative care ar putea bulversa şi mai tare economia.

„Minunat ar fi – şi asta este marea mea spe­­ranţă – dacă ar veni cineva mâine la guver­nare şi ar zice: «Dragilor, nu mai schim­băm ni­mic în următoarele 12 luni!». Predictibi­lita­tea şi stabilitatea ar fi ideale pentru mediul de busi­ness”, a spus Mihai Marcu, CEO şi preşe­dintele consiliului de administraţie al MedLife, cel mai mare jucător din sectorul serviciilor medicale private.

Despre nevoia de stabilitate vorbeşte şi Adrian Mihai, unul dintre acţionarii şi fondatorii FAN Courier, cea mai mare companie de curierat din România.

„Mi-aş dori de la următorul guvern sta­bilitate şi predictibilitate, ca să ne facem pla­nu­rile bazându-ne pe nişte legi care să fie stabile pentru o pe­rioa­dă mai lungă de timp”, a spus Adrian Mihai, care con­duce o com­pa­nie cu 5.730 de salariaţi.

Transferul contri­bu­ţiilor sociale de la an­ga­jator la angajat, decla­ra­ţia 600, creşterile de sa­larii din sectorul buge­tar sunt doar câteva dintre temele care preocu­pă mediul de afaceri.

„Pentru investitori, o asemenea incertitu­di­ne la nivel politic nu poate fi pozitivă, mai ales că într-un interval foarte scurt am avut două schimbări de guverne în condiţiile în care coali­ţia are majoritate confortabilă în Parla­ment”, a spus Ionuţ Dumitru, preşedintele Con­siliului Fiscal.

Pe de altă parte, există unii oameni de afa­­ceri care spun că schimbările de la ni­vel po­litic sunt normale şi că nu vor im­pac­­ta în niciun fel mediul de business.

continurea pe ZF.

Tags: , , , , , , , , , , , , ,
anaf

CNIPMMR: 2018 va fi anul exceselor ANAF asupra contribuabililor

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) consideră că 2018 va fi anul exceselor funcţionarilor Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) asupra contribuabililor pentru obţinerea premiilor prevăzute de Ordonanţa de Urgenţă nr. 116 publicată în Monitorul Oficial din 29 decembrie 2017.

Actul normativ prevede că, din acest an, ANAF, prin înfiinţarea unei activităţi finanţate integral din venituri proprii, poate reţine, ca venituri proprii, o cotă de 15% din sumele stabilite prin acte administrativ-fiscale, procese-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor şi hotărâri judecătoreşti pronunţate în materie penală care au la bază sesizări ale ANAF, rămase definitive în sistemul căilor de atac, reprezentând: impozite, taxe şi contribuţii, stabilite suplimentar prin decizii de impunere, stinse prin încasare, compensare sau executare silită; obligaţii fiscale accesorii stabilite de organele fiscale, stinse prin încasare, compensare sau executare silită; valoarea sumelor încasate din valorificarea bunurilor confiscate prin procese-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor ale ANAF; repararea prejudiciului material şi sume confiscate prin hotărâri judecătoreşti pronunţate în materie penală care au la bază sesizări ale ANAF, stinse prin încasare, valorificare sau executare silită.

”Ordonanţa de Urgenţă nr. 116/2017 încalcă Legea nr. 2/2018 a bugetului de stat pe 2018, mărind şi mai mult deficitul bugetar, în condiţiile în care în buget sunt prevăzute creşteri semnificative a veniturilor din amenzi, penalităţi şi confiscări ca venituri bugetare, nu ca venituri proprii”, a declarat marţi preşedintele Consiliului, Florin Jianu, într-o conferinţă de presă.

CNIPMMR consideră că ordonanţa respectivă va genera excese şi abuzuri ale funcţionarilor ANAF asupra contribuabililor pentrul obţinerea premiilor, ”cu efecte dramatice în special asupra IMM-urilor, care nu dispun de resurse materiale, financiare şi umane necesare să le permită susţinerea unor contestaţii/procese îndelungate pentru anularea actelor de control, în condiţiile în care recompensa funcţionarilor nu este dublată şi de răspunderea materială a acestora pentru actele de control anulate, nefiind asigurat un minim echilibru în acest domeniu”.

Oficialii Consiliului afirmă totodată că funcţionarii care vor abuza de poziţia lor, de cadrul legal neclar, de interpretări forţate în dorinţa de a acumula cât mai multe sume în fondul de premiere nu vor răspunde, Codul de procedură fiscală reglementând exclusiv răspunderea statului pentru prejudiciile create prin acte administrative nelegale, spre deosebire de vechiul Cod, în care răspundeau şi funcţionarii fiscali vinovaţi, potrivit regulilor de drept comun din contenciosul administrativ.

”Ordonanţa de Urgenţă nr. 116/2017 va aduce o creştere semnificativă a numărului litigiilor fiscale, ca urmare a unei abordări şi mai agresive a funcţionarilor fiscali, alimentată de tentaţia firească a creşterilor salariale ce pot fi astfel obţinute, inclusiv o creştere a sentimentului negativ pe care contribuabilii îl vor resimţi acut din această perspectivă, în lipsa responsabilizării funcţionarilor fiscali. Acest apetit crescut pentru stabilire de sume suplimentare pentru a obţine venituri salariale mai mari nu poate fi stăvilit pe deplin de judecători prin anularea actelor întocmite de către organele fiscal, raportat la lipsa unor instanţe specializate, la incapacitatea contribuabilului de a susţine financiar litigiul, la legislaţia neclară”, adaugă reprezentanţii patronatului.

CNIPMMR solicită Parlamentului luarea în considerare a poziţiei sale şi neaprobarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 116/2017, ”care are carenţe structurale şi conceptuale majore, încălcând Constituţia şi principiile fiscal-bugetare şi care va avea un impact negativ semnificativ asupra contribuabililor oneşti, în special asupra IMM-urilor”.

De asemenea, pentru acest an CNIPMMR solicită implementarea princiipilor din Legea prevenirii precum şi atragerea de investiţii şi creşterea absorţiei fondurilor europene.

CNIPMMR a efectuat totodată o analiză a gradului de implementare a măsurilor de spijinire a antreprenoriatului şi al IMM-urilor în special, care trebuiau implementate de catre guvern, în cursul anului 2017.

Reprezentanţii patronatului spun că din totalul de 16 măsuri identificate cu impact privind antreprenoriatul şi mediul de afaceri IMM-urile, doar nouă au fost transpuse în practică, total sau parţial.

În plus, CNIPMMR susţine necesitatea implementării măsurilor din Programul de guvernare 2017-2020, astfel încât întreprinderile mici şi mijlocii să beneficieze de un mediul de afaceri prietenos şi predictibil.

Tags: , , ,
anaf

ANAF. Cine trebuie să depună Formularul 600

ANAF anunţă că 210.000 de contribuabili persoane fizice au obligaţia de a depune, până la data de 31 ianuarie 2018, formularul 600 în vederea determinării contribuţiei de asigurări sociale (CAS) şi a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate (CASS).

Prin comparaţie, în anul 2017, numai în cazul Formularului 200 „Declaraţie privind veniturile realizate în România”, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a procesat documentele aferente depuse de 515.845 de contribuabili”.

Formularul 600, reprezentând „Declaraţia privind venitul asupra căruia se datorează contribuţia de asigurări sociale şi cu privire la încadrarea veniturilor realizate în plafonul minim pentru stabilirea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate”, este prevăzut prin OPANAF (Ordinul Preşedintelui ANAF) nr. 4140/2017 elaborat în baza OUG nr. 79/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 885 din 10 noiembrie 2017.

Potrivit ANAF, de la 1 ianuarie 2018, în cazul contribuabililor persoane fizice care în anul fiscal precedent au obţinut venituri din activităţi independente, din cedarea folosinţei bunurilor, din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, din asocieri cu persoane juridice, din investiţii sau venituri din alte surse, CAS şi CASS se datorează astfel:

– CAS se datorează doar de către persoanele care au realizat venituri lunare din activităţi independente, cumulate din toate sursele în anul fiscal precedent, peste nivelul salariului de bază minim brut pe ţară în vigoare în luna ianuarie a anului de impunere (pentru anul fiscal 2018 salariul minim brut este de 1.900 de lei);
– CASS se datorează doar de către persoanele care au realizat venituri în anul fiscal precedent, din activităţi independente, din cedarea folosinţei bunurilor, din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, din asocieri cu persoane juridice, din investiţii sau venituri din alte surse, cumulate din toate sursele, cel puţin egale cu 12 salarii de bază minime brute pe ţară (22.800 de lei, pentru anul fiscal 2018).

„Începând cu 1 ianuarie 2018, indiferent de numărul activităţilor desfăşurate şi de nivelul venitului realizat, când acesta este cel puţin egal cu plafonul minim, CAS (25%) se datorează la un venit ales cel puţin egal cu nivelul salariului de bază minim brut pe ţară (1.900 de lei în anul 2018), iar CASS (10%) se datorează la salariul de bază minim brut pe ţară”, menţionează ANAF, într-un comunicat.

Formularul 600 se depune doar de către persoanele care realizează venituri cel puţin egale cu plafoanele minime menţionate. „Persoanele fizice care obţin venituri sub plafon nu au obligaţia depunerii declaraţiei, dar pot opta pentru depunerea acesteia în vederea asigurării în sistemele sociale”, mai arată ANAF.

Stabilirea termenului de 31 ianuarie pentru depunerea Formularului 600 are în vedere continuitatea contributivităţii persoanelor fizice în sistemul de asigurări de pensii şi de sănătate.

La nivelul ANAF au fost dispuse toate măsurile organizatorice necesare în vederea asigurării realizării procesului de depunere şi prelucrare facilă şi rapidă a Formularului 600. În acest sens, contribuabilii au la dispoziţie şi posibilitatea transmiterii acestui formular fără a se deplasa la sediile ANAF, prin poştă cu confirmare de primire, urmând ca, începând din data de 15 ianuarie 2018, Formularul 600 să poată fi transmis şi în format electronic, de pe portalul www.anaf.ro”, se mai arată în comunicat.

Tags: , , ,
capsule

PRIMER: “Taxa claw-back” lezează interesele pacienților, lovește în fabricile de medicamente din țară și escaladează costurile din sistemul de sănătate

Aproape 10% din medicamentele care costă sub 25 lei au dispărut în ultimii 2 ani datorită creșterii taxei cu peste 50%.

Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România – care reunește 16 situri de fabricație din țară – trage din nou un semnal de alarmă, încă de la începutul anului, cu privire la efectele “taxei clawback” asupra accesului pacienților la medicamente ieftine și a competitivității fabricilor de medicamente din țară.

Primer_logo“Taxa clawback”, despre care autoritățile spun că este un instrument moderator al costurilor în sănătate, este de fapt un mecanism pervers prin care medicamentele ieftine, cele utilizate de milioane de români, devin nerentabile și dispar din piață.

Tabelul de mai jos, care ilustrează dispariția graduală în ultimii 2 ani a aproape 170 de medicamente care costă sub 25 lei, demonstrează că pacienților li se îngrădește accesul tocmai la medicamentele ieftine și că dispariția acestora îi va obliga să scoată mai mulți bani din buzunar pentru alternative mai scumpe iar sistemul de sănătate va trebui să suporte inutil costuri suplimentare.

Trimestru 2015-T3 2016 – T3 2017 – T3
Valoarea taxei clawback (%) 12.35% 14.91% 19.42%
Număr medicamente care costă sub 25 lei 2166 2068 2001

(Sursa: Cegedim)

Astfel, din 2015 și până în prezent, ca o consecință directă a creșterii “taxei clawback”, pacienții români găsesc în farmacii tot mai puține medicamente ieftine care tratează și vindecă boli cardiovasculare, digestive, respiratorii, reumatice și ale sistemului nervos. În plus, având în vedere că aproximativ 75% din medicamentele care costă sub 25 lei sunt fabricate în țară, “taxa clawback” vulnerabilizează industria de medicamente din România, care astfel pierde din competitivitate, lăsând statul român fară alternative din producția internă.

PRIMER solicită Guvernului Mihai Tudose să ia în serios avertismentele repetate ale fabricilor de medicamente din țară și să scutească de “taxa clawback” medicamentele care costă sub 25 lei, folosite de peste 8 milioane de români și în marea lor majoritate fabricate în România.

Din PRIMER fac parte cele mai importante 16 fabrici de medicamente din țară: AC HELCOR, ANTIBIOTICE, B.BRAUN, BIO-EEL SRL, BIOFARM, GEDEON-RICHTER, LABORMED-ALVOGEN, LAROPHARM, MAGISTRA CC, POLISANO PHARMACEUTICALS, ROPHARMA, SANTA SA, SLAVIA PHARM, ZENTIVA, TERAPIA-SUN PHARMA, VIM SPECTRUM.

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
Daniel Anghel_3

Aplicatie ANAFcheck care permite verificarea automată a furnizorilor care aplică plata TVA defalcată

O căutare manuală a unui furnizor pe site-ul ANAF durează între 20 și 40 de secunde, ANAFcheck poate verifica în medie 80 de coduri de TVA pe minut,

PwC România vine în ajutorul companiilor care vor trebui, începând cu 1 ianuarie 2018, să achite facturi către furnizori ce aplică plata defalcată de TVA, prin lansarea aplicației ANAFcheck. Aceasta se conectează la bazele de date ale ANAF și permite verificarea automată a tuturor codurilor de înregistrare fiscală ale furnizorilor, pentru a identifica acele companii care aplică plata defalcată de TVA.

ANAFcheck este o interfață între serverul unei companii și Registrul fiscal român, care permite automatizarea schimbului de date. Aplicația aduce 19 atribute fiscale ale codului TVA căutat (ex. date despre stare înregistrare în scopuri de TVA, plata TVA defalcată, contribuabil activ/inactiv, sistem TVA la încasare etc.), interogarea putând fi individuală sau multiplă. Acest instrument funcționează cu orice sistem de operare, și mai mult decât atât, este ușor de integrat cu sistemele SAP sau alte sisteme de tip ERP.

„Ideea ANAFcheck a pornit de la faptul că sistemul de plată defalcată nu va afecta doar contribuabilii care aplică mecanismul, ci și mare parte din partenerii acestora.  Astfel, chiar și contribuabilii care nu sunt în sistem, dar sunt înregistrați în scopuri de TVA, vor fi nevoiți să verifice începând cu 1 ianuarie 2018 care dintre furnizorii acestora aplică mecanismul.  O verificare manuală ar crea o povară administrativă semnificativă și ar putea necesita resurse și timp suplimentar”, a declarat Daniel Anghel, Partener, Liderul echipei de Taxe și Impozite Indirecte, PwC România.

”PwC a dezvoltat această aplicație online pentru a ajuta companiile să automatizeze și să eficientizeze cât mai mult procesul de verificare a furnizorilor ce aplică plata defalcată a TVA, ușurând activitatea departamentelor financiar-contabile și facilitând tranziția către regulile impuse de noul mecanism”, a declarat Daniel Anghel.

”Prin folosirea aplicației ANAFcheck, departamentele financiar-contabile vor putea economisi timp și vor putea preveni riscul de eroare umană. În vreme ce o căutare manuală a unui furnizor pe site-ul ANAF durează între 20 și 40 de secunde, ANAFcheck poate verifica în medie 80 de coduri de TVA pe minut, eficientizând astfel foarte mult activitatea angajaților din departamentul financiar și permițându-le să se concentreze pe proiectele cu valoare adăugată ridicată pentru companie”, a declarat Daniel Anghel, Partener, Liderul echipei de Taxe și Impozite Indirecte, PwC România.

Nu în ultimul rând, ANAFcheck permite identificarea furnizorilor inactivi sau cu coduri de TVA invalidate precum și evitarea unor penalități generate de plăți incorecte către furnizori care aplică sistemul de plată defalcată a TVA (de 0.06%/zi din valoarea TVA, înmulțit cu numărul de zile de la data plății eronate până la data corecției).

Pentru mai multe detalii, puteți accesa pagina de Internet:

https://www.pwc.ro/en/services/tax-services/splitvat.html

Despre PwC

Misiunea PwC este de a construi încredere în cadrul societății şi de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din rețeaua PwC ajută oamenii şi organizațiile să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o rețea de firme prezentă în 157 de țări cu mai mult de 223.000 de profesioniști ce oferă servicii de calitate în domeniul auditului, consultanței fiscale şi consultanței pentru afaceri. Spuneţi-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră şi descoperiți mai multe informații despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

Tags: , , , , , , , , , , , , , , ,
anaf

ANAF: Cererile de transfer din contul de TVA vor fi soluţionate la structura de inspecţie fiscală

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a lansat miercuri în dezbatere publică un proiect de ordin prin care se vor stabili structura competentă, procedura şi condiţiile de aprobare a transferului sumelor din contul de TVA.

Proiectul normativ stabileşte că structura competentă din cadrul ANAF pentru soluţionarea cererilor de aprobare a transferului sumelor din contul de TVA este structura de inspecţie fiscală.

ANAF reaminteşte că în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 706 din data de 31.08.2017, a fost publicată Ordonanţa Guvernului nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA.

Prin proiectul de ordin, publicat de ANAF pe site-ul www.anaf.ro, se aprobă următoarele:

– procedura de aprobare a transferului sumelor din contul de TVA prevăzute la art. 9 alin (1) lit e), g), h) j) şi k) din ordonanţă potrivit căreia aprobarea transferul se efectuează în urma verificării efectuate de organul fiscal central competent;
– cererea pentru aprobarea transferului sumelor din contul de TVA, Cod 310, se completează cu ajutorul programului de asistenţă pus la dispoziţie de organul fiscal şi va fi însoţită de documente justificative, în funcţie de natura sumelor solicitate a fi transferate din contul de TVA;
– referatul privind soluţionarea cererii de aprobare a transferului sumelor din contul de TVA care cuprinde rezultatul analizei cererii şi documentele justificative anexate la aceasta;
– decizia de soluţionare a cererii pentru aprobarea transferului sumelor din contul de TVA, care cuprinde suma solicitată, suma aprobată sau suma respinsă a fi transferată din contul/conturile de TVA;
– invitaţia prin care contribuabilii sunt înştiinţaţi despre data, ora şi locul unde va avea loc audierea asupra constatărilor şi rezultatelor soluţionării cererii pentru aprobarea transferului sumelor din contul de TVA.

Tags: , , ,
anaf

ANAF a recuperat creanțe de 5,8 milioane lei prin vânzarea la licitație a patru imobile sechestrate

Agenția Națională de Administrare Fiscală a mai recuperat, marți, creanțe bugetare de 5,834 milioane lei, prin vânzarea la licitație a altor patru imobile sechestrate, informează ANAF .

Cele patru imobile sunt spații comerciale cu o suprafață totală de peste 468 mp, situate în București, în Șoseaua Pantelimon, Șoseaua Colentina și Șoseaua Mihai Bravu. La licitație au participat 32 de ofertanți, iar imobilele au fost adjudecate la o valoare dublă față de prețul de 2,875 milioane de lei stabilit de evaluatori.

“În conformitate cu prevederile art. 252 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în cel mult 5 zile de la data adjudecării, adjudecatarul este obligat să plătească prețul, în lei, în numerar la o unitate a Trezoreriei Statului sau prin decontare bancară”, se menționează în comunicat.

Reprezentanții ANAF precizează că prin vânzarea celor patru imobile a fost pusă în executare hotărârea judecătorească definitivă pronunțată în materie penală nr. 258/24.03.2016, definitivă prin Decizia penală nr. 162/03.10.2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în dosarul penal nr. 1191/1/2015 și subliniază că în data de 24 august, în intervalul 13:00-17:00, sunt programate licitații pentru valorificarea celorlalte bunuri imobile sechestrate, din același dosar.

“ANAF va continua modalitățile prevăzute de lege și va demara procedurile de valorificare a tuturor bunurilor sechestrate sau confiscate, potrivit legii, prin publicarea anunțurilor de licitație în vederea participării potențialilor ofertanți pentru adjudecarea bunurilor și totodată finalizarea procedurilor de valorificare”, se mai spune în comunicat.

Tags: , , ,
lei-ron-bani

Unu din şase români care încasează salarii nete de circa 10.000 de lei/lună lucrează la stat

Dintre cele aproximativ 65.000 de persoane care au încasat un salariu lunar net de 10.000 de lei, în luna mai 2017, 16% lucrează la stat, conform informaţiilor furinizate de ANAF, la solicitarea Mediafax.

“Numărul de persoane pentru care suma încasată a fost mai mare sau egală cu 10.000 de lei în luna mai 2017 a fost de: 64648. Numărul de persoane pentru care suma încasată a fost mai mare sau egală cu 10.000 de lei în luna mai 2017 în instituţiile publice a fost de: 10402. La restul angajatorilor, numărul de persoane pentru care suma încasată a fost mai mare sau egală cu 10.000 lei în luna mai 2017 a fost de: 54246”, se arată în răspunsul Agenţiei Naţionale de Administraţie Fiscală.

Executivul intenţiona să introducă o taxă de solidaritate pentru toţi cei ce încasează salarii nete de 10.000 de lei pe lună.

Premierul Mihai Tudose a anunţat însă recent că se va renunţa la această taxă, care este prevăzută şi în programul de guvernare, fiindcă în urma simulărilor făcute s-a constatat că ”Era prea puţin pentru a face ceva şi prea mare deranjul”.

Tags: , ,
anaf

ANAF: Persoanele juridice a căror activitate intră sub incidența impozitului specific, obligate la plata impozitului pe veniturile microîntrepinderilor

Persoanele juridice române a căror activitate intră sub incidența impozitului specific și care au realizat la finele lui 2016 venituri cuprinse între 100.001 și 500.000 de euro, inclusiv, sunt obligate, în situația în care îndeplinesc și celelalte condiții prevăzute de Codul fiscal, la plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, iar până la data de 25 august trebuie să comunice organelor fiscale teritoriale modificarea sistemului de impunere, informează Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF).

“Prin prevederile Legii nr. 177/2017 din 18 iulie 2017, privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, au fost aduse completări și modificări ale regimului fiscal aplicabil veniturilor obținute de către persoanele juridice care, începând cu data de 01.01.2017 au fost supuse impunerii potrivit regulilor impozitului specific. Ca urmare a noilor prevederi, începând cu data de 01.08.2017, persoanele juridice române care intră sub incidența Legii nr. 170/2016 și care la data de 31 decembrie 2016 au realizat venituri cuprinse între 100.001 euro — 500.000 euro, inclusiv, sunt obligate la plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, în situația în care îndeplinesc și celelalte condiții prevăzute de Codul fiscal”, se arată în comunicatul ANAF remis luni AGERPRES.

Astfel, plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor se realizează dacă au realizat venituri, altele decât cele obținute din desfășurarea activităților în domeniul bancar, în domeniile asigurărilor și reasigurărilor, al pieței de capital, cu excepția persoanelor juridice care desfășoară activități de intermediere în aceste domenii, în domeniul jocurilor de noroc sau desfășoară activități de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor petroliere și gazelor naturale; dacă au realizat venituri, altele decât cele din consultanță și management, în proporție de peste 80% din veniturile totale; capitalul social este deținut de persoane, altele decât statul și unitățile administrativ-teritoriale; nu se află în dizolvare, urmată de lichidare, înregistrată în registrul comerțului sau la instanțele judecătorești, potrivit legii.

“Contribuabilii care intră sub incidența noilor reglementări au obligația ca, până la data de 25 august 2017, să comunice organelor fiscale teritoriale modificarea sistemului de impunere, prin completarea și depunerea declarației 010 — “Declarație de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni/Declarație de radiere pentru persoane juridice, asocieri și alte entități fără personalitate juridică””, se arată în comunicatul ANAF.

Tot până la data de 25 august 2017 contribuabilii respectivi vor trebui să calculeze, să declare și să plătească impozitul specific, pentru activitatea aferentă codurilor CAEN prevăzute la art.1 din Legea nr.170/2016, respectiv impozitul pe profit — pentru cei care au și alte activități care nu fac obiectul impozitului specific, pentru perioada 1 ianuarie 2017 — 31 iulie 2017.

Potrivit sursei citate, impozitul specific unor activități aferent acestei perioade se determină prin împărțirea impozitului specific anual la 365 de zile și înmulțirea cu numărul de zile aferent perioadei 1 ianuarie 2017 — 31 iulie 2017. Pentru determinarea impozitului specific unor activități se aplică și celelalte reguli prevăzute de Legea nr. 170/2016.

Impozitul pe profit se determină luând în considerare veniturile și cheltuielile înregistrate în perioada 1 ianuarie 2017 — 31 iulie 2017 și se definitivează prin depunerea formularului 101, până la 25 august 2017.

Contribuabilii care se încadrează în prevederile menționate anterior și care au depus deja formularul 100 cu privire la impozitul specific datorat pentru semestrul I 2017, respectiv impozitul pe profit pentru trim II 2017, rectifică suma declarată prin depunerea declarației rectificative — formular 710 având completată cifra ‘zero’ în coloana Suma datorată corectată.

Tags: , , ,
finante_cluj

ANAF propune formularul special 700 pentru toate categoriile de contribuabili

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală propune, printr-un proiect de ordin, aprobarea unui formular special, formularul 700 “Declaraţie de înregistrare/modificare a categoriilor de obligaţii fiscale declarative înscrise în vectorul fiscal”.

Prin acest formular, contribuabilii vor avea posibilitatea de modificare, prin intermediul Internetului, a categoriilor de obligaţii fiscale declarative, care, potrivit legii, sunt înscrise în vectorul fiscal, cu excepţia solicitării de înregistrare în scopuri de TVA. Pentru înregistrarea/modificarea obligaţiilor declarative care formează vectorul fiscal nu se depun, odată cu declaraţia de menţiuni, documente justificative, se arată într-un comunicat al Fiscului.

Formularul 700 va fi utilizat de către toate categoriile de contribuabili pentru declararea, exclusiv prin intermediul Internetului, a înregistrărilor sau menţiunilor privind vectorul fiscal, cu excepţia solicitării de înregistrare în scopuri de TVA.

Potrivit art. 88 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, modificările ulterioare ale datelor din declaraţia de înregistrare fiscală trebuie aduse la cunoştinţă organului fiscal central, în termen de 15 zile de la data producerii acestora, prin completarea şi depunerea unei declaraţii de menţiuni.

În prezent, conform prevederilor art. 86 alin. (1) din Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, declaraţia de înregistrare fiscală este însoţită de acte doveditoare ale informaţiilor cuprinse în aceasta.

Tags: , ,
anaf

Şeful ANAF: Modernizarea informatică a Fiscului este doar pe hârtie

Modernizarea informatică a Fiscului, prin programul finanţat de Banca Mondială demarat în 2013, este doar pe hârtie, pentru că din 2015 până acum nu s-a mai întâmplat nimic, iar temenul de realizare a Proiectului de Modernizare a Administraţiei Fiscale a fost amânat din 2018 până în 2021, a declarat preşedintele Agenţiei Naţioanle de Administrare Fiscală (ANAF), Bogdan Stan, într-un interviu acordat postului de radio RFI România.

Şeful ANAF a avansat ca soluţie pentru îmbunătăţirea rapidă a situaţiei înlocuirea contractelor de întreţinere cu un contract de asigurare a funcţionării infrastructurii IT a ANAF.

“De când am preluat această funcţie, la începutul acestui an, am constatat că modernizarea informatică a ANAF era doar pe hârtie şi, practic, din 2015 până acum nu s-a mai întâmplat nimic concret”, a afirmat Stan, pentru RFI.

Cu toate acestea, ANAF a încheiat în 2013 un acord –  denumit Proiectul de Modernizare a Administraţiei Fiscale (Revenue Administration Modernization Project – RAMP) – de împrumut cu Banca Mondială, în valoare de 70 milioane euro, tocmai pentru modernizarea administrării fiscale, însă proiectul este blocat de doi ani, potrivit şefului ANAF.

Mai multe AICI. 

Tags: , ,
anaf

ANAF. Fraudă de 35 milioane lei doar în anul 2015 prin documente false

Inspectorii antifraudă din cadrul Agenţiei Naţonale de Administrare Fiscală (ANAF) au descoperit, după cinci luni de verificări, o companie care a prejudiciat bugetul statului cu 35,3 milioane lei, reprezentând TVA şi impozit pe profit, în cursul anului 2015, prin folosirea de documente false, arată un comunicat transmis marţi de autoritatea fiscală.

Descoperirea a venit după ce, în perioada 6 decembrie 2016 – 24 aprilie 2017, inspectorii antifraudă din cadrul Direcţiei generale antifraudă fiscală au verificat vânzările de mărfuri derulate în 2015 de către o firmă pe teritoriul României şi au raportat datele la importurile realizate de firma în cauză, în vederea estimării bazei de impozitare.

“În urma verificărilor efectuate asupra documentelor de livrare marfă, întocmite şi înregistrate, în evidenţa contabilă, în cursul anului 2015, de către societatea verificată, a fost identificat un tipar de fraudare având la bază înregistrarea de documente de vânzare pentru care inspectorii antifraudă au indicii temeinice că ar fi fost întocmite în fals, deoarece operaţiunile evidenţiate în cadrul acestora şi datele de identificare ale societăţilor beneficiare sunt fictive”, arată comunicatul ANAF.

Inspectorii ANAF au descoperit că în documente erau trecute livrări către 475 de entităţi ale căror coduri unice de identificare fie sunt invalide, adică nu aparţin niciunei firme, fie aparţin altor societăţi decât cele menţionate în facturi.

Angajaţii Fisculuiaudescoperit şi alte nereguli grave, precum neînregistrarea în contabilitate aunor vânzări sau înregistrarea de livrări către firme care nu confirmă tranzacţiile.

“Astfel, constatările rezultate în urma controlului antifraudă determină suspiciunea rezonabilă că societatea verificată, prin reprezentanţii săi, a prejudiciat bugetul de stat cu suma de 35.397.161 lei (TVA şi impozit pe profit), sustrăgându-se de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale prin întocmirea, în fals, pentru a da o aparenţă de legalitate, a unui număr semnificativ de facturi de vânzare marfă (articole de îmbrăcăminte, încălţăminte etc.), utilizând date de identificare nereale pentru un număr de 475 societăţi, cu scopul descărcării din gestiunea societăţii a mărfurilor care, în realitate, au fost comercializate fără întocmirea de documente justificative”, mai arată ANAF.

Inspectorii au sesizat procurorii pentru suspiciunea de evaziune fiscală, mai ales că aceeaşi firmă a mai făcut obiectul unei sesizări a Direcţiei antifraudă din ANAF, care îi suspectează pe reprezentanţii societăţii că au acţionat pe coordonatele unui grup organizat în scopul sustragerii de la plata către buget a unor obligaţii fiscale de 5 milioane lei, constând în TVA şi impozit pe profit.

Anunţul ANAF vine în contextul în care execuţia bugetară s-a dezechilibrat puternic în luna mai, când s-a înregistrat un deficit lunar de 3,5 miliarde lei, pe fondul creşterii cheltuielilor într-un ritm mult mai mare decât avansul veniturilor.

În plus, datele transmise recent de Institutul Naţional de Statistică (INS), la solicitarea News.ro, arată că economia subterană din România a reprezentat anul trecut 22,4% din produsul intern brut (PIB), sau 170,6 miliarde lei (38 miliarde euro), ponderea fiind mult mai mare decât în economiile devoltate din Occident.

Din contribuţia de 22,4% adusă la PIB de economia subterană a României anul trecut, cea mai mare parte (22,1%), a fost generată de ”economia neobservată”, care cuprinde munca la negru, frauda la plata TVA şi sectorul informal (întreprinzătorii individuali neînregistraţi).

Restul de 0,3% a fost reprezentat de activităţile ilegale – traficul cu droguri, prostituţia şi contrabanda cu alcool şi tutun.

Tags: , , ,
anaf

Nouă amnistie pentru firmele şi persoanele fizice cu datorii la stat – proiect

Firmele şi persoanele fizice cu datorii către stat cu termene de plată anterioare datei de 30 iunie 2017 vor fi scutite de penalităţi şi de jumătate din dobânda acumulată dacă achită datoria principală până la 30 septembrie, iar dobânda de 50% care le-a rămas de plătit este achitată până la finalul anului, este noua facilitate pregătită de la nivel politic, conform unui document, aflat în stadiul de proiect, analizat de Profit.ro.

Acum, conform proiectului care trebuie mai întâi avizat, firmele şi persoanele care vor dori să beneficieze de această facilitat trebuie să depună o cerere la Fisc până la sfârşitul anului.

Anularea penalităţilor de întârziere, precum şi a unei cote de 50% din dobânzi, aferente obligaţiilor de plată principale către bugetul general consolidat, administrate de ANAF, cu termene de plată anterioare datei de 30 iunie 2017 se va face în anumite condiţii, printre acestea aflându-se: stingerea până la 30 septembrie 2017 a obligaţiilor de plată principale cu termene de plată anterioare datei de 30 iunie 2017, indiferent de data stingerii acestora; stingerea până la data de 31 decembrie 2017 a cotei de 50% din dobânzile aferente obligaţiilor de plată principale cu termene de plată anterioare datei de 30 iunie 2017, stabilite prin decizii de calcul comunicate; stingerea până la data de 31 decembrie 2017 a obligaţiilor de plată principale curente administrate de ANAF cu termene de plată cuprinse între 1 iulie-31 decembrie 2017, împreună cu accesoriile calculate pentru eventuale întârzieri la plata acestor obligaţii principale, stabilite prin decizii până la 31 decembrie 2017; depunerea până la 31 decembrie 2017 a tuturor declaraţiilor potrivit vectorului fiscal, condiţie care se consideră îndeplinită şi în cazul în care pentru perioadele în care nu s-au depus declaraţii fiscale, obligaţiile fiscale au fost stabilite, prin decizie, de către organul fiscal central; depunerea unei cereri de acordare a acestor facilităţi până la data de 31 decembrie 2017.

În cazul unităţilor administrativ-teritoriale, facilitatea prevăzută se acordă în cazul în care consiliul local emite o hotărâre în acest scop. În timp ce pentru obligaţiile la bugetul general consolidat se aplică dobânzi şi penalităţi de întârziere, la datoriile către bugetele locale se aplică majorări de întârziere. Ştergerea penalităţilor şi a 50% din dobânzi va fi disponibilă şi pentru datoriile achitate până la 30 iunie, însă numai dacă penalităţile şi dobânzile nu au fost, la rândul lor, plătite.

Potrivit datelor obţinute de Profit.ro de la ANAF în urmă cu aproximativ un an, la precedenta amnistie firmele au depus 16.525 de cereri, iar persoanele fizice alte 19.124 de solicitări. Datoriile anulate de Fisc au totalizat 752 milioane de lei.

ANAF a anulat datorii ale companiilor de 752,4 milioane lei şi ale persoanelor fizice de 56 milioane lei, potrivit datelor instituţiei furnizate la momentul respectiv de Profit.ro.

Tags: , , , ,
anaf

Continuă protestele la ANAF

Angajaţii din finanţe protestează, miercuri, pentru a treia zi consecutiv, în Craiova, Iaşi, Timişoara, Galaţi şi Braşov, urmând să se alăture angajaţi din alte judeţe, pe fondul nemulţumirii legate de proiectul legii salarizării, potrivit unui comunicat al Sed Lex.

„Ne cerem scuze contribuabililor pentru situaţia neplăcută din cadrul administraţiilor judeţene ale finanţelor publice”, se precizează în comunicatul emis.

Angajaţii sunt nemulţumiţi de actualul proiect al legii salarizării personalului plătit din fonduri publice, care duce la tăieri de salarii.

Miercuri, liderii sindicatelor din finanţele publice se întâlnesc ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan, fiind posibilă şi o întâlnire cu premierul Sorin Grindeanu şi cu preşedintele ANAF, Bogdan Stan.

Preşedintele ANAF, Bogdan Nicolae Stan, le-a solicitat marţi directorilor din direcţiile generale regionale ale finanţelor publice, în cadrul unei videoconferinţe, să asigure o bună funcţionare a activităţii instituţiei în relaţia cu contribuabilii, pe fondul protestului din ultimele zile.

Aproximativ 15.000 de salariaţi ai sistemului instituţional al Ministerului Finanţelor Publice din regiunile Craiova, Iaşi, Timişoara, Galaţi, Braşov, Cluj şi Ploieşti au protestat, marţi şi aproape 22.000 de angajaţi din finanţe au protestat au protestat, luni, în ţară, 1.000 de oameni protestând în Bucureşti, în faţa Ministerului Finanţelor Publice.

Tags: , , , ,