Tag Archives: alimente

alimente

Consiliul Concurenței analizează scumpirea accelerată a alimentelor

Consiliul Concurenței a demarat o analiză, la sesizarea Ministerului Agriculturii, pentru a determina cauzele scumpirii accelerate a alimentelor în această lună, unul dintre posibilele motive fiind creșterea deficitului bugetar, care duce la majorarea importurilor și pune presiune pe inflație, a declarat, pentru AGERPRES, Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

“Am primit de la Ministerul Agriculturii o solicitare pentru analiza prețurilor la alimente, în special la unt, ouă și unele produse din carne, unde prețurile au avut evoluții radicale. Foarte bine că ne-au făcut o astfel de sesizare, dar ar fi foarte bine să vină și cu date, cu mai multe informații. Le-am cerut și noi acest lucru, întrucât ministerul de resort are informații mai multe pe această temă”, a spus Chirițoiu.

El a arătat că unele creșteri de prețuri par să aibă caracter regional, cum este cazul ouălor și untului, însă acest lucru nu ar justifica pe deplin scumpirile din România.

Totodată, întrebat dacă se suspectează o înțelegere între retaileri, Chirițoiu a răspuns: “Nu aș putea să spun acum acest lucru, este prea devreme. Vom analiza tot lanțul, de la producție la raft, să vedem dacă avem de-a face cu un mecanism de piață funcțional”.

“Sunt evoluții recente, apărute în luna noiembrie, în contextul în care, potrivit INS, prețul alimentelor în octombrie 2017 față de 2016 este de doar 3%, similară cu creșterea prețului la produsele nealimentare”, a adăugat el.

Potrivit lui Chirițoiu, scumpirile ar putea fi efectul creșterii deficitului bugetar. “Excesul de cerere din deficitul bugetar se duce în importuri, crește deficitul comercial. Deci dacă am deficit bugetar acesta atrage importurile, ceea ce generează o scădere a cursului și generează inflație. Întrucât mare parte din alimente sunt importate, iar leul scade față de euro, acestea generează o creștere a prețurilor. Sunt legi ale economiei”, a explicat Chirițoiu.

Președintele Concurenței nu a putut oferi un orizont de timp în care analiza ar putea fi finalizată, exprimându-și speranța că acest lucru va fi realizat cât mai repede posibil.

El a amintit de amenda de 35 de milioane de euro luată în 2015 de Metro, Real, Selgros, Mega Image și furnizorii acestora, ca urmare a unor înțelegeri anticoncurențiale, și a precizat că există în analiza Consiliului o altă investigație, care vizează eventuale comportamente ilegale ale Cora, Carrefour, Kaufland și ale furnizorilor lor, anchetă care va fi finalizată în prima parte a anului viitor.

În altă ordine de idei, Chirițoiu a fost întrebat dacă instituția pe care o reprezintă a identificat până acum posibile ilegalități comise de magazine în perioada de reduceri Black Friday. “Monitorizăm ce se întâmplă de Black Friday, dar este prea devreme să spunem dacă există suspiciuni. Ne uităm la tot comerțul online, iar Black Friday poate fi un studiu de caz. Vom veni cu un rezultat în acest sens peste câteva săptămâni”, a răspuns Chirițoiu.

Vineri, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a declarat, pentru AGERPRES, că a sesizat Consiliul Concurenței în privința scumpirilor apărute la alimente, în special la ouă, carne și produse lactate, întrucât analizele Ministerului Agriculturii nu au scos în evidență motive obiective care să determine majorări de prețuri, iar instituția nu are instrumente și prevederi legale pentru a interveni pe piață.

“Cerem sprijinul Consiliului Concurenței pentru a vedea dacă nu cumva sunt elemente care vizează o înțelegere între comercianți, pentru că altfel nu se explică”, a susținut Daea.

Acesta a adăugat că “a luat la pas” în aceasta perioadă mai multe piețe și magazine din București și a constatat “anomalii și lucruri de neînțeles”, în condițiile în care nu au fost înregistrate creșteri în costurile de producție, însă prețul alimentelor s-a dublat la raft, în unele cazuri.

Fermierii solicită și ei intervenția autorităților, în contextul în care ei spun că își vând producția la prețuri mai mici decât acum câteva săptămâni, însă, pe de altă parte, produsele ajung la consumator cu prețuri mult mai mari.

“În ultimele 60 de zile, prețul cărnii de porc a scăzut cu circa 30% la poarta fermei. Astăzi fermierii vând cu 4,9 lei/kg la poarta fermei — cu mari presiuni din partea retailerilor pentru noi scăderi de preț! Prețul la carnea de pasăre a scăzut la poarta fermei cu aproximativ 20% în timp ce prețul la carnea de vită se menține stabil, dar cu tendințe de scădere. Pentru sectorul de producție ouă, cererea este foarte mare, dar prețurile au crescut la fermieri cu circa 26%, nu cu 100%, în timp ce laptele și produsele lactate au prețul nemodificat la producător”, susțin reprezentanții Asociației Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine și Porcine din România (ACEBOP).

Reprezentanții Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR) susțin că prețul ouălor a crescut la poarta fermei cu doar 24% în octombrie 2017, comparativ cu perioada similară a anului trecut, această situație fiind determinată însă de “criza fipronilului” din luna august, care a distorsionat piața în unele state membre ale Uniunii Europene.

Potrivit datelor furnizate AGERPRES de UCPR, în luna octombrie 2017, ouăle s-au vândut, în medie, cu 36 de bani pe bucata, fără TVA, la poarta fermei, însă în magazine prețul a sărit de 80 de bani pe bucată.

Tags: , , , ,
5-alimente-pe-care-sa-nu-le-pui-in-cosul-de-cumparaturi_size1

Topul SCUMPIRILOR în octombrie: ouă, legume şi conserve de legume, unt, energie şi combustibili

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în sus prognoza de inflaţie pentru sfârşitul acestui an, la 2,7%, faţă de prognoza anterioară de 1,9%, a anunţat joi guvernatorul Mugur Isărescu, precizând că fără impactul taxelor rata inflaţiei „ar fi arătat mai bine”.

Ouăle, legumele, conservele de legume şi fructele proaspete s-au scumpit cu peste 6%, untul costă mai mult cu aproape 5%, preţul energiei electrice s-a majorat cu aproximativ 7%, iar cel al combustibililor cu 3,4%, în octombrie faţă de septembrie, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS).

La capitolul mărfuri alimentare, legumele şi conservele de legume s-au scumpit cu 6,67%, preţul cartofilor a crescut cu 5,4%, iar alte conserve şi conserve de legume s-au scumpit cu 7,6%, în octombrie faţă de luna trecută, potrivit datelor publicate de INS.

Fructele şi conservele din fructe s-au scumpit cu 2,5%, iar fructele proaspete, cu 6,1%

Preţurile laptelui şi a produselor lactate s-au majorat cu 1%. Brânza a costat mai mult cu 4,8%, iar ouăle, cu 6,6%, în octombrie faţă de luna trecută.

Preţul untului a crescut, în octombrie, cu 4,8% faţă de septembrie şi cu 11,8% faţă de decembrie.

În schimb, citricele şi fructele meridionale s-au ieftinit cu 1,2%.

În ceea ce priveşte mărfurile nealimentare, combustibilii s-au scumpit cu 3,4%, în urma majorării accizelor la motorină şi benzină, iar energia electrică, gazele şi încălzirea centrală, cu 6,9%.

În octombrie, rata anuală a inflaţiei a crescut la 2,8%, cel mai ridicat nivel din august 2013.

 

Tags: , , , ,
piata volanta 2

Preţurile la alimente vor creşte moderat în perioada septembrie-noiembrie

Preţurile şi activitatea în industrie şi construcţii vor înregistra creşteri moderate în perioada septembrie-noiembrie, iar numărul de salariaţi va rămâne stabil, conform tendinţelor în evoluţia activităţii economice publicate, joi, de Institutul Naţional de Statistică.

În cadrul anchetei de conjunctură din luna septembrie 2017, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni o creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +9%). Pentru activitatea de tipărire şi reproducere pe suporturi a înregistrărilor se estimează tendinţă de creştere accentuată (sold conjunctural +40%), în timp ce pentru activitatea de fabricare a produselor din tutun se va înregistra tendinţă de scădere (sold conjunctural -27%).

Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creşterea moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +9%). Referitor la numărul de salariaţi, se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de +3% pe total industrie prelucrătoare.

În activitatea de construcţii se va înregistra, pentru următoarele trei luni, relativă stabilitate a volumului producţiei (sold conjunctural -3%). Managerii estimează, de asemenea, relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural -4%), potrivit estimărilor din luna septembrie 2017. În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii, se preconizează creştere moderată a acestora (sold conjunctural +11%).

În sectorul comerţ cu amănuntul, managerii au estimat pentru următoarele trei luni o tendinţă de creştere moderată a activităţii economice (sold conjunctural +15%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va creşte (sold conjunctural +23%).

Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni creşterea numărului de salariaţi (sold conjunctural +17%). Pentru următoarea perioadă, managerii societăţilor comerciale estimează creşterea preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +25%).

Conform estimărilor din luna septembrie 2017, cererea de servicii (cifra de afaceri) va creşte moderat în următoarele trei luni (sold conjunctural +12%).

În sectorul de servicii se estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural +4%). Preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea o tendinţă de relativă stabilitate (sold conjunctural +4%), conform opiniei managerilor.

Soldul conjunctural indică percepţia managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen care nu trebuie confundată cu ritmul creşterii sau scăderii valorii unui indicator statistic, precizează INS.

 

Tags: , , ,
produs-romanesc-napocanews-e1349935001612

Legea care obligă hipermarketurile să comercializeze 51% produse româneşti, promulgată

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat luni legea care obligă hipermarketurile să expună la raft 51% produse româneşti şi le interzice să încaseze de la furnizor taxe şi servicii, anunţă Administraţia Prezidenţială.

Actul normativ a fost adoptat de Camera Deputaţilor, for decizional, în unanimitate în luna iunie.

Legea a fost contestată de patronate şi a fost amânată de mai multe ori.

Preşedintele Comisiei de agricultură a Camerei Deputaţilor, Nini Săpunaru, declara, la 17 mai, că proiectul de lege potrivit căreia comercianţii trebuie să aibă la raft 51% produse provenite din lanţul scurt de aprovizionare va fi transmisă plenului fără niciun fel de modificare.

Poziţia sa a venit în contextul în care confederaţia patronală CONCORDIA a transmis Parlamentului că a luat la cunoştinţă ”cu îngrijorare modificările în curs de adoptare la Legea 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare”, susţinând că prevederile legii ”încalcă atât legislaţia comunitară, cât şi principiile pieţei unice”, dar şi legislaţia românească şi că ”principalul scop al adoptării lor este efectarea activităţii comerciale a celor care operează în domeniul comerţului modern în România”.

CONCORDIA a susţinut că obligativitatea ca 51% din produsele alimentare din supermarket să fie româneşti nu este de natură să rezolve problemele şi nici să asigure un sprijin real producătorilor români.

La rândul său, Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România a avertizat că modificările aduse Legii 321/2009 ”au potenţialul să afecteze masiv funcţionarea normală a comerţului alimentar”.

Pe de altă parte, preşedintele Comisiei de agricultură a mai declarat că, în forma actuală, legea nu contravine principiilor pieţei unice, subliniind că prevede obligativitatea ca în hipermarketuri să existe 51% din produse provenite din ”lanţul scurt” de aprovizionare, fără să facă strict trimitere la produsele româneşti.

Astfel, comerciantul persoană juridică autorizată să desfăşoare activităţi de comercializare pentru produse alimentare are obligaţia ca, pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produsele lactate şi de panificaţie să achiziţioneze aceste produse în proporţie de cel puţin 51% din volumul de marfă pe raft, corespunzător fiecărei categorii de produse alimentare, provenite din lanţul alimentar scurt, aşa cum este definit în conformitate cu legislaţia în vigoare. Fac excepţie comercianţii care realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deţin active total de până la două milioane de euro, echivalent în lei. Metodologia de desfăşurare a acţiunilor privind lanţul scurt de aprovizionare se aprobă prin hotărâre a Guvernului, prevede legea promulgată de şeful statului.

Legea cuprinde şi modificări privind etichetarea cărnii, printre care aceea că obligă comerciantul să afişeze vizibil sintagma «carne românească», pentru carnea comercializată direct către consumatorul final, dacă aceasta îndeplineşte condiţiile din regulamentele europene, iar produsele din carne comercializate pe piaţa internă vor cuprinde obligatoriu pe etichetă procentul de carne provenit din România.

Nerespectarea acestor dispoziţii se sancţionează cu amendă de la 100.000 lei la 150.000 lei, în măsura în care nu sunt aplicabile prevederile Legii nr. 21/1996, republicată.

Prin excepţie, necesarul de produse alimentare poate fi completat cu produse din afara lanţului scurt de aprovizionare, în urma consultării entităţilor din cadrul organizării comune de piaţă, prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale. Prevederile legii citate nu se aplică în ceea ce priveşte comercializarea fructelor exotice importate din alte ţări.

În plus, comerciantul persoană juridică autorizată care desfăşoară activităţi de comercializare pentru produsele alimentare are obligaţia de a organiza evenimente de promovare şi vânzare a produselor alimentare româneşti, cu respectarea legislaţiei sanitare-veterinare în vigoare. Frecvenţa acestor evenimente, precum şi orarul de funcţionare se va stabili prin hotărâre a consiliului local.

Actul normativ mai prevede că ”relaţiile comerciale dintre furnizori şi comercianţi sunt stabilite prin încheierea unui contract comercial negociat în prealabil de către părţi, care respectă legislaţia în vigoare şi dispoziţiile prevăzute de prezenta lege. Este interzis oricărui comerciant să solicite facturarea/refacturarea şi să încaseze de la furnizor taxe şi servicii. Este interzis oricărui comerciant să solicite furnizorului să nu vândă altor comercianţi aceleaşi produse la un preţ de achiziţie mai mic sau egal cu cel cu care a achiziţionat produsele respective”.

Tags: , , , , ,
5-alimente-pe-care-sa-nu-le-pui-in-cosul-de-cumparaturi_size1

Alimentele, mai ieftine cu 6,3%. La începutul lui 2016

Preţurile de consum au scăzut în ianuarie cu 2,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi cu 0,8% comparativ cu luna decembrie, alimentele fiind mai ieftine cu 6,3% decât în ianuarie 2015, însă mai scumpe cu 0,5% faţă de decembrie, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

În luna ianuarie 2016, ponderea mărfurilor şi serviciilor care au înregistrat o scădere a preţurilor, comparativ cu ianuarie 2015, este de 53,3%, cele care au avut creşteri cuprinse în intervalul 0 – 2,5% deţin o pondere de 28,9%. Mărfurile şi serviciile ale căror preţuri au crescut cu mai mult de 2,5% deţin o pondere de 17,8%”, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

Creşterea medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (februarie 2015 – ianuarie 2016) faţă de precedentele 12 luni (februarie 2014 – ianuarie 2015), calculată pe baza IPC, este de -0,8%.

Comparativ cu ianuarie 2015, preţurile la alimente au scăzut cu 6,3%, însă mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 0,1%, iar tarifele serviciilor s-au apreciat cu 1,2%.

Faţă de decembrie, alimentele s-au scumpit cu 0,5%. În schimb, mărfurile nealimentare au fost mai ieftine în ianuarie cu 1,5%, iar serviciile cu 1,1%.

Cele mai mari creşteri de preţuri la alimente s-au înregistrat la cartofi (3,9%), legume şi conserve din legume (3,07%), fructe proaspete (2,3%), fructe şi conserve din fructe (1,9%) şi ulei comestibil (1,3%).

Pe de altă parte, preţurile la ţuică, rachiuri şi alte băuturi s-au redus cel mai mult, cu 2%, urmate de cele la vin, cu 1,8%.

Dintre mărfurile nealimentare, cel mai mult s-au ieftinit gazele, cu 3,23%, precum şi combustibilii, cu 3,07%. La capitolul servicii, tarifele pentru apă, canal şi salubritate au scăzut cu 7%.

Banca centrală a revizuit în februarie, în plus, prognoza privind rata anuală a inflaţie cu 0,3 puncte procentuale faţă de estimarea din noiembrie 2015, la 1,4% pentru acest an, urmând să ajungă la 3,4% în 2017.

“Fără impactul de runda I al reducerilor cotei TVA, rata inflaţiei ar atinge 3% în 2016 şi 3,7% în 2017. Traiectoria proiectată a ratei inflaţiei este afectată substanţial de măsurile fiscale cu privire la reducerea succesivă a impozitelor indirecte, pozitionându-se la valori negative până în mai 2016, revenind ulterior la valori pozitive şi reintrând în interiorul intervalului asociat ţintei începând cu ianuarie 2017″, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în conferinţa de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflaţiei.

Inflaţia la finele anului trecut s-a situat la -0,9%, faţă de -1,1% în noiembrie şi nivelul minim de -1,87% înregistrat în august. În absenţa impactului ratei reduse de TVA (din luna iunie), inflaţia ar fi fost în decembrie de aproximativ 2%, în intervalul ţintă al BNR.

Tags: , , , ,