Tag Archives: ALDE

1_3_175007_1529398563_01450_fav

VIDEO Protest împotriva lui Tăriceanu la Cluj. Liderul Alde:”România a devenit, cu ajutorul DNA, ţara cea mai coruptă din Europa”

Preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, marţi, la Cluj, că, prin numărul mare de cazuri instrumentate de DNA, în special pentru abuz în serviciu, România a ajuns să fie considerată ţara cea mai coruptă din Europa.

“La noi, toată lumea a fost acuzată (…). Dosarele instrumentate la DNA pe corupţie, cred că 90% sunt pe abuz în serviciu, care este considerată ca o infracţiune conexă corupţiei. Alţii nici măcar nu sunt acuzaţi direct ei pentru abuz în serviciu, ci participare indirectă la abuz în serviciu. Toate lucrurile acestea au transformat România într-un exemplu pe care eu îl deplâng, adică România a devenit, cu ajutorul DNA, ţara cea mai coruptă din Europa, prin numărul de cazuri de corupţie raportate, că noi raportăm şi ăia îşi imaginează toate grozăviile”, a spus Călin Popescu Tăriceanu într-o conferinţă susţinută alături de noul senator ALDE Marius Nicoară şi de deputatul Steluţa Cătăniciu, preşedintele ALDE Cluj.

În context, el a explicat de ce au fost modificate codurile penale.

“Codurile penale şi codurile de procedură penală, în loc să fi fost supuse, la momentul adoptării, unui proces de dezbatere în parlament, ele eu fost create în birouri sau laborator de un grup de specialişti (…) Şi au fost adoptate nu pe repede înainte, ci pur şi simplu prin ordonanţă de urgenţă. În ultimii ani, am văzut făcute într-adevăr de specialişti, practicieni ai dreptului, adică judecători, profesori universitari, o serie de comentarii critice la adresa acestor coduri. Mai mult decât atât, noi am văzut că aceste coduri au permis abuzurile care s-au petrecut în ultimii ani, ai Justiţiei. Un exemplu mai facil care îmi vine la îndemână este cel al abuzului în serviciu. După cum ştiţi, abuzul în serviciu nici măcar nu este incriminat în alte ţări din Europa”, a completat preşedintele ALDE.

Călin Popescu Tăriceanu a mai spus că a venit la Cluj în special cu ocazia trecerii senatorului Marius Nicoară de la PNL la ALDE.

Călin Popescu Tăriceanu a fost întâmpinat, marţi, la sediul ALDE Cluj de câţiva protestatari care i-au cerut să semneze pentru iniţiativa ”Fără penali în funcţii publice” şi care au scandat ”Hoţii” şi ”Nu vrem să fim conduşi de hoţi”. Pe afişele protestatarilor erau mesaje precum ”ALDE a mai câştigat un penal” (cu referire la Marius Nicoară – n.r.), ”Suntem cu ochii pe voi” sau ”Legi pentru cetăţeni, nu pentru politicieni”. De asemenea, o tânără a spus la megafon că ”susţinătorii hoţilor nu au ce căuta la Cluj”. Tăriceanu a trecut pe lângă cele câteva persoane fără să le vorbească.

Tags: , , , , ,
61909420

Cum se vede din partid ruptura Tudose-Dragnea

Mai mulţi lideri locali ai PSD au recunoscut existenţa unei rupturi în partid, spunând că Liviu Dragnea şi Mihai Tudose trebuie să aibă o abordare constructivă. Liderii ALDE, în schimb,consideră că tensiunile din PSD se pot rezolva doar la un congres şi ”nu se pot băga între Trabant şi Mercedes”.

Europarlamentarul PSD Cătălin Ivan

Europarlamentarul PSD Cătălin Ivan a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX, că lucrurile ”au evoluat firesc” între Liviu Dragnea şi Mihai Tudose, adăugând că actualul lider al PSD va fi istorie, iar premierul îşi va putea forma guvernul după cum consideră el.

”Lucrurile au evoluat firesc, aici se ajungea oricum, nu era altă variantă. Când încerci să te comporţi ca un dictator şi să îi dai pe toţi de o parte, să le închizi gura, să omori orice idee de dezbatere internă în partid, când iei singur deciziile, când îţi urmăreşti agenda personală şi sacrifici întregul partid, când ai înţelegeri ascunse cu procurori şi îţi dai colegii de partid pe mâna DNA, atunci nu poate fi decât acesta sfârşitul. Eu cred că a venit la momentul oportun şi, într-o lună-două, Liviu Dragnea va fi istorie în PSD. Vom avea şansa să schimbăm în Guvern ce-i de schimbat, să se modifice structura Guvernului, iar Mihai Tudose să-şi facă echipa lui să conducă. Altfel, nu va avea nicio şansă să aibă o guvernare eficientă”, a declarat eurodeputatul.

El a adăugat că, până la un viitor congres, conducerea PSD ar trebui împărţită între mai mulţi lideri.

”În partid, sunt foarte multe discuţii care se deschid şi pe care le vom avea, în perioada următoare. O conducere colectivă ar trebuie să fie interimară, doar pentru o perioadă foarte scurtă de timp, până la congres. Sper ca lucrurile să se tranşeze la Iaşi, pe 29 ianuarie. Nu ştiu ce va fi, dar sper”, a spus Cătălin Ivan.

Despre ministrul de Interne, europarlamentarul a spus: ”Carmen Dan n-avea ce să caute acolo, nu o recomanda nimic, nici pregătirea profesională, nici experienţa. A fost pusă doar pentru că Liviu Dragnea avea nevoie de un om loial şi prin care el, personal, să controleze Ministerul de Interne. Este o obsesie mai veche a lui Liviu Dragnea şi pentru că nu putea să fie el acolo – era o funcţie prea mică pentru el – a pus-o pe Carmen Dan, care habar nu are despre ce e vorba. În nicio variantă, oricum aţi analiza, n-avea ce să caute acolo”.

Liderul PSD Vaslui

Preşedintele PSD Vaslui, Dumitru Buzatu, consideră că dacă nici preşedintele partidului, Liviu Dragnea, şi nici premierul Mihai Tudose nu vor avea o abordare constructivă, probabil se va ajunge din nou la demiterea premierului, iar aplicarea programului de guvernare va avea de suferit

Dumitru Buzatu a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX, că speră ca lumea să se reaşeze la discuţii, să încerce să guverneze în mod efectiv şi să se renunţe la conflictele care apar cu o anumită frecvenţă.

”În momentul de faţă a apărut o ruptură, pe care, în loc să o acopere, cei care sunt implicaţi încearcă să o facă mai mare. Considerentele pragmatice ale guvernării sper să predomine, iar lumea să se reaşeze la discuţii, să încerce să guverneze în mod efectiv, să renunţe la conflictele care apar cu o anumită frecvenţă. Dacă nici preşedintele Liviu Dragnea nici premierul Mihai Tudose nu vor aborda în mod constructiv acceastă chestiune, probabil se va ajunge din nou la demiterea primului-ministru, iar efectele le vom vedea. Aplicarea programului de guvernare va avea de suferit pentru că se va consuma o perioadă de timp în care am putea face altceva. Sper ca lucrurile să aibă un sfârşit fericit, deşi nimic nu mă îndreptăţeşte la asemenea speranţe”, a spus Buzatu.

Potrivit acestuia, ministrul de Interne Carmen Dan riscă să cadă victima înfruntării de forţe dintre Liviu Dragnea şi Mihai Tudose.

”Am avut altă impresie la numirea actualului Guvern, am crezut că vor avea disponibilitate maximă pentru discuţii şi pentru aplanarea conflictelor, dar văd că lucrurile nu stau aşa. Eu cred că toate lucrurile se pot rezolva prin discuţii, mai ales că motivul aparent al disputei, restructurarea guvernamentală, nu este o chestiune respinsă ab initio, cred că trebuie discutată şi cu alţi factori de decizie şi cu partenerii din ALDE”, a mai spus liderul PSD Vaslui.

Liderul PSD Prahova, Bogdan Toader

Întrebat cum comentează conflictul dintre Liviu Dragnea şi Mihai Tudose, liderul PSD Prahova, Bogdan Toader, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că “sunt probleme de comunicare în interiorul partidului”.

“Noi, liderii organizaţiilor, am avut o discuţie la CEX, am stabilit atunci că e mai bine ca toată lumea să se ocupe de guvernare. Vom analiza, în cadrul CEX de la Iaşi, toate problemele şi dacă se impune o restructurare a Guvernului. Va fi o discuţie amplă, vom trage şi concluziile. Nu putem să ne antepronunţăm. Sunt probleme de comunicare în interiorul partidului, sunt probleme interne care trebuie discutate“, a declarat Toader.

De asemenea, şeful social democraţilor prahoveni a spus, în privinţa ministrului Carmen Dan sau a unei posibile remanieri a Guvernului, că este “prea devreme să vorbim de soluţii radicale”.

”Este prea devreme să vorbim de soluţii radicale. La Iaşi vom analiza toate problemele, şi din partea Guvernului şi din partea partidului. Va fi luat şi analizat fiecare minister în parte, fiecare ministru. Totul se va analiza”, a mai spus liderul PSD Prahova.

Liderul PSD Dâmboviţa, Adrian Ţuţuianu

La rândul său, liderul PSD Dâmboviţa, Adrian Ţuţuianu, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că face o proprie analiză şi că, deocamdată, nu vrea să comenteze nimic despre scandalul izbucnit în interiorul partidului.

Preşedintele PSD Arad

Preşedintele PSD Arad, deputatul Dorel Căprar, a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX, că speră ca relaţia dintre premierul Mihai Tudose şi Liviu Dragnea să fie una “corectă”.

“Sper să fie o relaţie corectă, bazată pe principiile care ne leagă în acest partid, adică de prietenie şi de solidaritate. Cred că suntem suficient de maturi astfel încât să nu mai ajungem în situaţia în care am fost în cazul lui Sorin Grindeanu, mai ales că avem o majoritate parlamentară şi mai avem foarte multe lucruri de făcut”, a afirmat Dorel Căprar.

De asemenea, liderul PSD Arad a precizat că speră să nu-şi dea demisia Carmen Dan, pentru că a avut o activitate bună la Ministerul de Interne.

Liderul PSD Alba, Ioan Dîrzu

La rândul său, liderul PSD Alba, Ioan Dîrzu, a declarat că nu există un scandal Dragnea-Tudose, fiind de părere că ambii sunt ”colegi buni de partid şi vor acţiona ca atare”.

”Suntem cu toţii colegi de partid. Nu există un scandal. Atât domnul Dragnea, cât şi domnul Tudose sunt colegi buni de partid şi vor acţiona ca atare”, a spus Ioan Dîrzu.

Întrebat dacă, în opinia sa, este posibilă repetarea ”scenariului Grindeanu”, Ioan Dîrzu a spus că la discuţiile din Comitetul Executiv nu s-a mers ”pe variante de genul acesta”.

”Singura discuţie a fost cu privire la înlocuirea ministrului demisionar Doina Pană. Eu cred în unitatea partidului, iar deciziile vor fi luate în forul statutar. Nu cred în disensiuni, iar toate deciziile politice vor fi luate în structura de conducere a partidului”, a afirmat Dîrzu.

Liderul PSD Brăila, Ion Rotaru

Preşedintele PSD Brăila, Ion Rotaru, a declarat, pentru MEDIAFAX, că ”întotdeauna într-un partid vor fi păreri pro şi contra”.

”Acum este o situaţie deosebită provocată de acel poliţist, premierul Tudose trebuie să ia măsurile care se impun, este treaba premierului. Orice conflict în cadrul unui partid poate să genereze o nelinişte printre membrii, printre simpatizanţi, dar nu cred că vom avea imaginea afectată. Nu se poate vorbi despre sacrificarea doamnei Dan, este alegerea ei dacă îşi dă demisia. Iar varianta unui scenariu de tip Grindeanu o exclud, nu cred că se mai poate întâmpla aşa ceva”, a spus Ion Rotaru.

Preşedinte ALDE Galaţi, Cristian Dima

Preşedintele ALDE Galaţi, Cristian Dima, a declarat, pentru corespondentul MEDIAFAX, că nu cunoaşte motivele pentru care s-a ajuns în situaţia existentă la PSD.

”Între Trabant şi Mercedes nu este bine să te bagi, nu ştii ce se întâmplă. Nu ştiu de ce s-a ajuns la această situaţie, dar nu cred că vom avea un nou caz Grindeanu. Nu bag mâna în foc, fiecare are propria abordare, direcţia o stabileşte fiecare în parte. Iar dacă disputele politice vor afecta alianţa şi guvernarea, nici nu vreau să mă gândesc, mă doare capul doar când mă gândesc la varianta unui noi caz Grindeanu”, a spus Cristian Dima.

Preşedinte ALDE Olt, deputatul Mihai Niţă

Preşedintele ALDE Olt, deputatul Mihai Niţă, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că tensiunile apărute în PSD, între preşedintele partidului şi premier, ar putea fi rezolvate doar în cadrul unui congres, adăugând că populaţia resimte haosul de la nivelul coaliţiei.

În opinia liderului ALDE Olt, membrii coaliţiei nu sunt mulţumiţi de scandalul existent între preşedintele PSD Liviu Dragnea şi premierul Mihai Tudose, arătând cu degetul către colegii din coaliţie ca fiind ”autorii acestui scandal”. Niţă consideră că este nevoie de un congres în care social-democraţii să-şi rezolve problemele.

”Problema este destul de dificilă, dar cred că niciunui politician care face parte din coaliţia PSD-ALDE nu-i convine această situaţie. Tot ceea ce se creează este în defavoarea coaliţiei şi, în primul rând, a Partidului Social – Democrat, pentru că aici sunt autorii acestui scandal. Dacă în următoarele şapte-opt zile nu există o înţelegere şi nu se reglează toţi pe aceeaşi lungime de undă, cred că este foarte bine să se organizeze un congres al partidului. Altfel, lucrurile nu se pun la punct”, a declarat Mihai Niţă.

Deputatul a adăugat că nu este exclus ca în urma congresului să fie schimbată conducerea PSD. Mihai Niţă şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că la nivelul populaţiei este transmis un mesaj de haos la nivelul conducerii ţării. ”Atunci, în urma congresului, cine se alătură la noua echipă, bine, cine nu se alătură, iarăşi bine. Să treacă la treabă pentru că ţara trebuie condusă. Coaliţia s-a angajat că va conduce această ţară din punct de vedere economic, dar ceea ce se întâmplă transmite la populaţie că există un haos la nivel de ţară”, a conchis parlamentarul oltean.

Lider ALDE Alba, Ioan Lazăr

Liderul ALDE Alba, Ioan Lazăr, a declarat, joi, că PSD ar trebui să-şi rezolve problemele interne.

”Atunci când în ALDE au fost discuţii între ALDE şi Daniel Constantin, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a ieşit public şi a spus că ar fi timpul ca ALDE să-şi rezolve problemele interne. Eu cred la fel. PSD ar trebui să-şi rezolve problemele interne”, a spus Ioan Lazăr.

Întrebat dacă este posibil să se repete ”scenariul Grindeanu”, Ioan Lazăr a răspuns: ”Eu mă gândesc că ALDE nu va avea iniţiativa depunerii unei moţiuni de cenzură”.

Lider ALDE Suceava, deputatul Ştefan Alexandru Băişanu

Liderul organizaţiei judeţene ALDE Suceava, deputatul Ştefan Alexandru Băişanu a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX, că nu îl interesează tensiunile dintre Liviu Dragnea şi premierul Tudose şi nici ceea ce se întâmplă la nivelul Guvernului între ministrul Carmen Dan şi premier.

“Nu mă interesează chestiunea aceasta” a spus preşedintele ALDE Suceava.

Tags: , , , , ,
iordache-despre-demisie-dupa-motiunea-de-cenzura-voi-avea-o-discutie-cu-premierul-18566285

Comisia Iordache discută modificarea Codurilor penale. Ghidul complet al celor mai controversate amendamente

Comisia Iordache reia azi dezbaterile asupra modificărilor codurilor penale, iniţiativă justificată prin transpunerea în legislaţia naţională a directivei Parlamentului European şi Consiliului UE privind prezumţia de nevinovăţie, pe care România trebuie să o ducă la capăt până la 1 aprilie 2018. Modificările propuse, în special prin amendamente PSD+ALDE au fost criticate dur de magistraţi care reclamă că „amputează” părţi importante din urmărirea penală, favorizând în mod neacceptat inculpaţii faţă de victime.

La discuţiile din comisie sunt aşteptaţi reprezentanţii Ministerului Justiţiei, Tudorel Toader participând marţi la o discuţie generală în care a atras atenţia că România riscă infringementul pentru netranspunerea directivei şi a evocat posibilitatea adoptării unei ordonanţe de urgenţă, dacă legea nu trece de Parlament.

Mai mult, el a dat şi o sugestie comisiei. „Dacă dumneavoastră veţi aprecia că pentru transpunerea Directivei dincolo de termenul acela de 30 de zile este necesar, drept garanţie a prezumpţiei de nevinovăţie, venită prin Constituţie şi Directivă, să facem unele modificări şi la procedura penală, în sensul înlocuirii dubiului rezonabil, suspiciunii rezonabile cu (…) probe temeinicie dincolo de orice dubiu. (…) Ministerul Justiţiei va veni cu propuneri”, a spus Toader.

Gândul vă prezintă mai jos cele mai importante şi controversate modificări la Codul de procedură penală, cu motivaţia iniţiatorilor şi observaţiile magistraţilor

CITESTE AICI EXEMPLE CONCRETE DESPRE CUM POT AFECTA MODIFICĂRILE CAZURI REALE. DOCUMENT AL ASOCIAŢIEI PROCURORILOR

ARTICOLUL 4

Forma actuală: Prezumţia de nevinovăţie (1)Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăţiei sale printr- o hotărâre penală definitivă.

(2)După administrarea întregului probatoriu, orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare se interpretează în favoarea suspectului sau inculpatului.

Amendament PSD+ALDE:  La articolul 4, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alin. (3) şi (4) cu următorul cuprins: ”(3) În cursul urmăririi penale şi al judecării cauzei în procedură de cameră preliminară sunt interzise comunicările publice, declaraţiile publice precum şi furnizarea de alte informaţii, direct sau indirect, provenind de la autorităţi publice sau orice alte persoane fizice sau juridice referitoare la faptele şi persoanele ce fac obiectul acestor proceduri. Încălcarea acestei obligaţii reprezintă infracţiune şi se pedepseşte, potrivit legii penale.

(4) În cursul procesului penal este interzisă prezentarea publică a persoanelor suspectate de săvârşirea unor infracţiuni purtând cătuşe sau alte mijloace de imobilizare sau afectate de alte modalităţi de natură a induce în percepţia publică că acestea ar fi vinovate de săvârşirea unor infracţiuni.

Motivare: Pentru respectarea prezumţiei de nevinovăţie se impune ca persoanele împotriva cărora se derulează proceduri judiciare nepublice faţă de care nu se pot apăra public, să nu fie acuzate în mod public de săvârşirea unor posibile infracţiuni. Acest lucru ar putea fi făcut numai după ce dosarul devine public şi într-o formă cenzurată de un judecător, astfel încât acuzaţiile formulate pe de o parte să nu fie de natură a influenţa martorii în declaraţiile lor şi pe de altă parte să dea posibilitatea celui acuzat public să se apere cu probe pertinente, care pot fi făcute publice. De altfel, în Cauza Morice vs. Franta, în care CEDO a statuat că o persoană acuzată în mod public îşi poate face apărări publice fără restricţii. De asemenea, se impune ca persoanele care sunt arestate preventiv să nu fie arătate public purtând cătuşe sau alte mijloace de restrângere a libertăţii lor, pentru a nu le fi afectată prezumţia de nevinovăţie. În cauza Popovi vs. Bulgaria CEDO a reţinut că prezentarea încătuşată a unei persoane încalcă prezumţia de nevinovăţie şi viaţa privată (art. 8 CEDO).

APADOR-CH: Cu privire la incriminarea propusă prin modificarea art.4, APADOR-CH atrage atenţia că o interdicţie absolută de a comunica orice informaţie privind o cauză penală este în mod vădit excesivă şi denotă lipsă de realism. Este adevărat că dosarele penale nu trebuie dezbătute la televizor, cum se mai întâmplă în prezent, dar trebuie prevăzuta în textul de lege posibilitatea comunicării, în mod neutru, a unui minimum de informaţii privind autorul, fapta comisă şi posibila încadrare juridică. De asemenea, comunicarea unor astfel de informaţii ar trebui permisă atunci când, în interesul urmăririi penale sau al prezervării ordinii publice ori pentru prevenirea infracţiunilor este necesară informarea opiniei publice cu privire la faptele comise de o anumită persoană (incidentul de la metrou, de săptămâna aceasta, soldat cu decesul unei persoane, este un exemplu în acest sens). Astfel, interdicţia absolută de a comunica informaţii propusă sub pretextul prezumţiei de nevinovăţie poate afecta atât activitatea de combatere a infracţiunilor cât şi dreptul publicului de a fi informat, parte a libertăţii de exprimare.

ARTICOLUL 83

Forma actuală: Drepturile inculpatului În cursul procesului penal, inculpatul are următoarele drepturi: a) dreptul de a nu da nicio declaraţie pe parcursul procesului penal, atrăgându-i- se atenţia că dacă refuză să dea declaraţii nu va suferi nicio consecinţă defavorabilă, iar dacă va da declaraţii acestea vor putea fi folosite ca mijloace de probă împotriva sa; a^1) dreptul de a fi informat cu privire la fapta pentru care este cercetat şi încadrarea juridică a acesteia;  b) dreptul de a consulta dosarul, în condiţiile legii; c) dreptul de a avea un avocat ales, iar dacă nu îşi desemnează unul, în cazurile de asistenţă obligatorie, dreptul de a i se desemna un avocat din oficiu; d) dreptul de a propune administrarea de probe în condiţiile prevăzute de lege, de a ridica excepţii şi de a pune concluzii; e) dreptul de a formula orice alte cereri ce ţin de soluţionarea laturii penale şi civile a cauzei; f) dreptul de a beneficia în mod gratuit de un interpret atunci când nu înţelege, nu se exprimă bine sau nu poate comunica în limba română; g) dreptul de a apela la un mediator, în cazurile permise de lege; g^1) dreptul de a fi informat cu privire la drepturile sale;    h) alte drepturi prevăzute de lege.

Amendament PSD+ALDE: La art. 83, după litera b) se introduc două  noi litere, literele b1) şi b2), cu următorul cuprins: ”b1) dreptul să participe la audierea oricărei persoane de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, să formuleze plângeri, cereri, memorii şi obiecţiuni; b2) poate solicita să fie încunoştinţat de data şi ora efectuării actului de urmărire penală ori a audierii realizate de judecătorul de drepturi şi libertăţi. Încunoştinţarea se face prin notificare telefonică, fax, e- mail sau prin alte asemenea mijloace, încheindu-se în acest sens un proces-verbal. Absenţa sa nu împiedică efectuarea actului.

Motivare: Se impune ca inculpatul să aibă dreptul de a participa la efectuarea oricărui act de urmărire penală la care doreşte să participe în cursul urmăririi. Astfel, acesta este cel care cunoaşte cel mai bine circumstanţele faptei şi poate să exercite efectiv apărări, având în vedere că avocatul nu ştie ce cunoaşte un martor şi ce ar putea fi acesta întrebat astfel încât să fie aflate cât mai rapid şi mai corect circumstanţele faptelor săvârşite.

DNA:  Modificarea art. 83 Cod procedură penală care dă dreptul suspectului şi inculpatului să asiste la audierile martorilor va îngreuna efectuarea urmăririi penale, având în vedere că în numeroase situaţii martorii vor fi intimidaţi de prezenţa autorului infracţiunii, mai ales în situaţiile în care se află în relaţie de subordonare faţă de acesta, cum se întâmplă în situaţia infracţiunilor de abuz în serviciu şi corupţie. În prezent, legea dă dreptul avocatului să asiste la aceste audieri, garanţie absolut suficientă pentru a dreptul la apărare al persoanei cercetate;
DIICOT: Modificările propuse la art. 83 C.pr.pen cu privire la prezenţa inculpatului la proceduri de audiere a diferiţilor subiecţi procesuali în faza de urmărire penală contrazice dispoziţii exprese privind audierea unor persoane în cadrul căreia este exclusă posibilitatea prezenţei inculpatului – a se vedea situaţia victimelor traficului de persoane. Drepturile inculpaţilor nu trebuie să lezeze drepturile martorilor sau ale victimelor.

ARTICOLUL 97

Forma actuală Proba şi mijloace de probă: e) înscrisuri, rapoarte de expertiză sau constatare, procese-verbale, fotografii, mijloace materiale de probă;

Amendament PSD+ALDE: La art. 97, lit. e) a alin. (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: e) înscrisuri, rapoarte de expertiză, procese-verbale, fotografii, mijloace materiale de probă

Motivare: Se impune eliminarea rapoartelor de constatare din rândul probelor, având învedere că acestea sunt întocmite de angajaţi ai acuzării, fiind evident că ele pot fi uşor influenţate de acuzare. În aceste condiţii, singurele probe pe baza cărora instanţele îşi pot fundamenta soluţiile sunt doar expertizele, care trebuie realizate în mod nepărtinitor, obiectiv, cu participarea experţilor-parte desemnaţi şi cu posibilitatea de a se formula apărări.

DIICOT: Un exemplu particular cu privire la activitatea procurorilor D.I.I.C.O.T. şi cu un impact deosebit de grav îl reprezintă solicitarea de eliminare a rapoartelor de constatare dintre mijloacele probatorii prevăzute de art. 97 C.pr.pen. Trecând peste faptul că sunt frecvente situaţiile în care nu exista experţi pentru anumite domenii sau laboratoare care sa asigure condiţii pentru efectuarea unor expertize, în cauzele referitoare la traficul ilicit de droguri de orice fel, referatul de constatare tehnico-ştiinţifică este singurul act de urmărire penală care certifică existenţa sau inexistenţa substanţelor interzise în materialele supuse verificării. Fără acest mijloc, activitatea D.I.I.C.O.T., care instrumentează circa 1200 de dosare anti-drog lunar va fi blocată din primul moment post-modificare.

ARTICOLUL 139

Forma actuală: „(3) Înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părţi sau de alte persoane, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii. Orice alte înregistrări pot constitui mijloace de probă dacă nu sunt interzise de lege.”

Amendament PSD+ALDE: „(3) Înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părţi, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii”.

Motivare: Se impune modificarea dispoziţiilor art. 139 referitoare la supravegherea tehnică în sensul că doar înregistrările efectuate de părţi pot constitui mijloace de probă atunci când privesc propriile convorbiri  sau comunicări pe care aceştia le-au purtat cu terţii în principal cele în apărare. Legea nu trebuie să permită şi să legitimeze comportamente de genul: o persoană înregistrează o terţă persoană în scopul de a o determina ulterior la un anume tip de atitudine, sau poartă o discuţie despre un terţ şi conduce discuţia astfel încât acreditează ideea că terţul a săvârşit o faptă penală, iar ulterior prezintă această înregistrare organelor de urmărire penală, integral sau parţial, pentru a obţine diverse beneficii judiciare sau în scop de răzbunare.

DNA: Modificarea art. 139 Cod procedură penală vor duce la eliminarea, dintre mijloacele de probă, a înregistrărilor realizate cu respectarea legii, ceea ce va îngreuna dovedirea infracţiunilor;

ARTICOLUL 168

Forma actuală:  Percheziţia informatică: (15) Datele informatice identificate cu caracter secret se păstrează în condiţiile legii

Amendament PSD+ALDE: După alineatul (15) se introduce un nou alineat, alineatul (151)  cu următorul cuprins: „(151)  Datele obţinute dintr-un sistem informatic sau dintr-un sistem de stocare a datelor informatice care nu au legătură cu infracţiunea pentru care se efectuează urmărirea penală şi pentru care a fost autorizată percheziţia în acea cauză se şterg definitiv din copiile efectuate în baza alin. (9) şi nu pot fi folosite în alte cauze penale şi pentru dovedirea altor fapte.”

Motivare: Norma propusă este o reglementare care prevede în mod expres faptul că datele care nu privesc infracţiunea pentru care se efectuează cercetări trebuie distruse. Este o formă de protecţie a drepturilor persoanei privind viaţa sa privată, astfel încât abuzurile să poată fi prevenite. Acele date sunt obţinute fără a exista mandat şi de obicei se folosesc diverse pretexte pentru a se face percheziţii abuzive, fie pentru fapte inexistente, fie la persoane din apropierea unor persoane vizate în mod real, în speranţa că vor fi găsite indicii despre săvârşirea unor fapte de către alte persoane sau de alte fapte de persoana vizată. Mai mult, aceste materiale pot fi folosite în scop de intimidare, pentru obţinerea unor probe împotriva unor persoane ţintite, cu încălcarea loialităţii obţinerii probelor

DNA: Modificarea art. 168 Cod procedură penală va duce la imposibilitatea de a folosi, într-o altă cauză, rezultatele unei percheziţii informatice şi va îngreuna dovedirea unor infracţiuni, fără nici un argument obiectiv. Nu se poate justifica excluderea unor probe care au fost administrate cu respectarea legii şi în baza autorizaţiei unui judecător ;

ARTICOLUL 223

Forma actuală: Art. 223 Condiţiile şi cazurile de aplicare a măsurii arestării preventive ”(2) Măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o infracţiune intenţionată contra vieţii, o infracţiune prin care s- a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracţiune contra securităţii, naţionale prevăzută de Codul penal şi alte legi speciale, o infracţiune de trafic de droguri, de efectuare de operaţiuni ilegale cu precursori sau cu alte produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, o infracţiune privind nerespectarea regimului armelor, muniţiilor, materialelor nucleare şi al materiilor explozive, trafic şi exploatarea persoanelor vulnerabile, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede, timbre sau de alte valori, şantaj, viol, lipsire de libertate în mod ilegal, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracţiune de corupţie, o infracţiune săvârşită prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronică sau o altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare şi, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

Amendament PSD+ALDE: „(2) Măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o infracţiune intenţionată contra vieţii, o infracţiune prin care s-a cauzat vătămarea corporala sau moartea unei persoane, o infracţiune contra securităţii naţionale prevăzută de Codul penal si alte legi speciale, o infracţiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, de terorism şi care vizează acte de terorism, falsificare de monede ori alte valori, şantaj, viol, lipsire de libertate, ultraj, ultraj judiciar  sau o altă infracţiune comisă cu violenţă si, cumulativ, pe baza evaluării gravitaţii faptei, a modului si a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale si a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constata ca privarea sa de libertate este absolut necesara pentru înlăturarea unei stări de pericol concret pentru ordinea publica”

Motivare: Se propune modificarea reglementărilor cu privire la condiţiile în care se pot dispune măsurile preventive referitoare la arestul preventiv şi arestul la domiciliu, în sensul că între infracţiunile săvârşite cu violenţă şi cele economice sau de altă natură trebuie să se realizeze o distincţie cu privire la măsura preventivă care se dispune în cauză. Este nefiresc şi împotriva hotărârilor pronunţate de CEDO ca persoane, care nu au avut un comportament violent în societate să fie arestate preventiv pentru presupuse fapte săvârşite cu 5-10 ani în urmă.  Mai mult decât atât, să se constate că motivarea procurorului, prin care cere luarea măsurii arestului preventiv, şi a judecătorului care dispune această măsură să se întemeieze pe consideraţii generale, date de un potenţial pericol pentru societate şi pe faptul că opinia publică ar fi revoltată, dacă acea persoană ar fi cercetată în stare de libertate. Ca atare, modificările pun într-o ordine firească toate aceste aspecte menţionate mai sus, şi transformă între-adevăr într-o răspundere personală  faptele săvârşite de o persoană, deoarece motivările vor fi personale. Mai mult, s-a dovedit eşecul unei astfel de justificări pe opinia publică în privinţa arestărilor, având în vedere că în anul în care s-au dispus cele mai multe arestări la nivel înalt a scăzut cel mai mult încrederea publică în justiţie, potrivit barometrului european.

DNA: Prin modificarea art. 223 alin.2 Cod procedură penală nu vor mai putea fi arestaţi preventiv autorii infracţiunilor de corupţie, evaziune fiscală, spălare de bani, chiar dacă lăsarea lor în libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică. Mai mult, nu vor mai putea fi arestaţi preventiv autorii infracţiunilor contra capacităţii de apărare a României, infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de război, dacă comit aceste infracţiuni fără violenţă. Prin această modificare se realizează o discriminare evidentă între autorii acestor fapte şi cei ai unor infracţiuni mai puţin grave (falsificare de monedă) şi se poate da naştere unei stări de insecuritate în societate.

ARTICOLUL  267

Forma actuală:  Accesul la bazele electronice de date (1) În vederea realizării procedurii de citare, a comunicării actelor de procedură sau a aducerii cu mandat la desfăşurarea procedurilor, procurorul sau instanţa au drept de acces direct la bazele electronice de date deţinute de organele administraţiei de stat. (2) Organele administraţiei de stat care deţin baze electronice de date sunt obligate să colaboreze cu procurorul sau cu instanţa de judecată în vederea asigurării accesului direct al acestora la informaţiile existente în bazele electronice de date, în condiţiile legii.

Amendament PSD+ALDE: (2) Organele administraţiei de stat care deţin baze electronice de date sunt obligate să colaboreze cu procurorul sau cu instanţa de judecată în vederea asigurării accesului direct al acestora la informaţiile existente în bazele electronice de date, în scopul comunicării actelor de procedură sau a aducerii cu mandat la desfăşurarea procedurilor, în condiţiile legii. Este interzis organelor administraţiei de stat să furnizeze date şi informaţii din bazele electronice de date la care părţile, experţii parte sau avocaţii părţilor nu au asigurat accesul, pentru garantarea principiului egalităţii de arme.”

Motivare: Se impune a garanta egalitatea de arme între acuzare şi apărare. Având în vedere că organele de cercetare pot accesa baze de date cu diferite organe, cu care au protocoale de colaborare, se impune ca, pentru a se putea apăra de cele rezultate din accesarea acelor baze de date, să poată fi utilizate numai baze de date care sunt accesibile şi părţilor, avocaţilor ori experţilor lor parte. În caz contrar, datele pretins obţinute nu pot fi verificate şi nici stabilită veridicitatea şi realitate acestora ori dacă nu cumva în acele baze de date nu există alte informaţii ce ar putea schimba complet situaţia.

DNA: Prin modificarea art. 267 alin. 2 Cod procedură penală, procurorii vor fi privaţi de un instrument indispensabil în investigarea infracţiunilor şi anume accesul rapid la informaţii pentru a putea acţiona eficient pentru descoperirea faptelor. Trebuie menţionat că orice instituţie este obligată să comunice organelor de urmărire penală orice informaţii necesare în cadrul unei anchete, iar prin accesul la bazele de date creşte doar viteza de reacţie pentru identificarea rapidă a autorilor unei infracţiuni. Nu poate fi condiţionat accesul procurorului şi al poliţistului la instrumente investigative de acordarea aceluiaşi drept şi autorilor infracţiunilor. Dreptul la apărare presupune garanţii pentru persoana cercetată, nu tăierea instrumentelor la care are acces organul de urmărire penală, pentru a-l împiedica să descopere infracţiunile săvârşite;

DIICOT: Modificarea art. 267 C.pr.pen. în sensul restrângerii posibilităţii organelor de urmărire penală de a accesa informaţii conţinute în baze electronice de date deţinute de organe ale administraţiei de stat şi argumentele invocate în susţinerea unei astfel de modificări reflectă o înţelegere total greşită a naturii investigaţiilor penale şi a rolului organelor de anchetă penală. Bazele de date oferă informaţii şi nu probe. Principiul egalităţi de arme se referă la probe şi administrarea lor, singurele elemente pe baza cărora poate fi înfrântă în cele din urmă prezumţia de nevinovăţie.

ARTICOLUL 307

Forma actuală: Aducerea la cunoştinţă a calităţii de suspect Persoanei care a dobândit calitatea de suspect i se aduc la cunoştinţă, înainte de prima sa audiere, această calitate, fapta pentru care este suspectată, încadrarea juridică a acesteia, drepturile procesuale prevăzute la art. 83, încheindu-se în acest sens un proces-verbal.

Amendament PSD+ALDE: (1) Persoanei care a dobândit calitatea de suspect i se aduc la cunoştinţă, înainte de prima sa audiere, această calitate, fapta pentru care este suspectată, cu descrierea tuturor elementelor constitutive ale acesteia şi a probelor din care rezultă săvârşirea faptei, încadrarea juridică a acesteia, drepturile procesuale prevăzute la art. 83, încheindu-se în acest sens un proces-verbal. Lipsa acestor elemente atrage nulitatea absolută a actului de aducere la cunoştinţă a calităţii de suspect. (2) Atunci când sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 305 alin. (1) şi persoana faţă de care există bănuiala rezonabilă este cunoscută, organul de  urmărire penala va aduce la cunoştinţă, de îndată, calitatea de suspect, sub sancţiunea nulităţii absolute a tuturor actelor de urmărire penală efectuate cu încălcarea acestei prevederi faţă de aceasta după aflarea identităţii persoanei.”

Motivare:  Pentru evitarea unor acuzaţii informe, care nu reprezintă fapte penale, se impune ca procurorul să descrie fapta penală, în elementele sale constitutive şi să precizeze care sunt probele pe care se sprijină acuzaţia, pentru a putea să îşi formuleze apărările în mod efectiv.

DNA: Modificarea art. 307 alin. 2 Cod procedură penală va obliga procurorii ca imediat după înregistrarea unei sesizări care priveşte o persoană determinată să o anunţe pe aceasta şi să îi permită să asiste la actele efectuate. În acest mod, nu vor mai putea fi administrate mijloace de probă care presupun confidenţialitate, precum înregistrările telefonice sau ambientale, percheziţii domiciliare sau informatice ori prinderi în flagrant;
ARTICOLUL 364

Forma actuală: (6)Inculpatul poate formula cereri, ridica excepţii şi pune concluzii, inclusiv în situaţia prevăzută la alin. (1) teza finală.

Amendament UDMR: După alineatul (6) se introduc două noi alineate, alin. (7) şi (8), cu următorul cuprins: „(7) Persoana poate fi condamnată în lipsă numai dacă a fost citată legal pentru fiecare fază a judecăţii sau a intrat prin alte mijloace oficiale în posesia unor informaţii cu privire la locul şi data procesului, a fost informată despre posibilitatea pronunţării unei hotărâri în lipsă, precum şi dacă a fost reprezentată de un avocat ales sau desemnat din oficiu şi a beneficiat de apărare corespunzătoare în cadrul procesului. (8) Procedura de punere în executare a unei hotărâri definitive pronunţate în lipsa inculpatului poate fi declanşată numai dacă i s-a comunicat hotărârea şi numai după ce a fost informat în mod expres cu privire la dreptul la o nouă procedură de judecată sau la o cale de atac, la care are dreptul să se prezinte şi care permite o nouă stabilire a fondului cauzei, inclusiv examinarea unor probe noi care pot conduce la schimbarea hotărârii iniţiale, respectiv dacă persoana în cauză declară în mod expres că nu contestă decizia sau nu solicită o nouă procedură de judecată ori nu introduce o cale de extraordinară de atac în termen de 30 de zile de la primirea informaţiei legate de hotărâre.”

DNA: Prin modificarea art. 364 Cod procedură penală devine practic imposibilă condamnarea în lipsă a unei persoane;

ARTICOLUL 335

Forma actuală: Reluarea în caz de redeschidere a urmăririi penale ”(1) Dacă procurorul ierarhic superior celui care a dispus soluţia constată, ulterior, că nu a existat împrejurarea pe care se întemeia clasarea, infirmă ordonanţa şi dispune redeschiderea urmăririi penale. Dispoziţiile art. 317 se aplică în mod corespunzător.

Amendament PSD+ALDE: (1) Dacă procurorul ierarhic superior celui care a dispus soluţia constată că au apărut fapte sau împrejurări noi din care rezultă că a dispărut împrejurarea pe care se întemeia clasarea ulterior, dar nu mai târziu de 6 luni de la data la care a luat cunoştinţă de apariţia faptei sau împrejurării noi, infirmă ordonanţa şi dispune redeschiderea urmăririi penale. Dispoziţiile art. 317 se aplică în mod corespunzător. Redeschiderea este supusă confirmării, potrivit alin. (4).”

Motivare: Se propune limitarea în timp a dreptului procurorului ierarhic superior de a infirma soluţia de clasare a procurorului care a desfăşurat cercetarea, în absenţa unor probe noi, având în vedere că starea de incertitudine cu privire la vinovăţia sau nu a unei persoane nu poate dura o perioadă de timp nelimitată. Astfel, orice procuror ierarhic are obligaţia ca, în termen de 6 luni de la pronunţarea soluţiei, să se asigure că acea soluţie este legală şi, în absenţa unor noi probe, soluţia va rămâne definitivă în privinţa acelei fapte

DNA: Prin modificarea art. 335 Cod procedură penală, o soluţie iniţială de clasare nu va mai putea fi infirmată după 6 luni, chiar dacă ar apărea probe noi care ar dovedi că persoana a săvârşit în realitate infracţiunea pentru care a fost cercetată. Există numeroase situaţii în care sunt descoperite noi mijloace de probă după dispunerea unei soluţii de clasare în cauze care vizează infracţiuni dintre cele mai grave, însă autorii acestor fapte nu vor mai putea fi traşi la răspundere penală;

Tags: , , , , , ,
00152089_large

Proiectul modificării legii ANI i-ar scoate “basma curată” pe 675 de aleşi

Proiectul celebrului Florin Iordache de modificare a legii ANI ar putea avea efecte devastatoare asupra cazuisticii ANI, avertizează agenția într-un răspuns pentru România Curată.

Practic, toate cazurile Agenției Naționale de Integritate – acolo unde nu s-a ajuns deja la sentințe definitive sau la aplicarea de sancțiuni -ar putea fi anulate. E vorba de 675 de cazuri de parlamentari, primari, președinți de consilii județene și consilieri.

Printre ei și ministrul Transporturilor în Guvernul Tudose, Felix Stroe, găsit incompatibil pe când era consilier local la Constanța. În martie 2015, ANI l-a declarat pe Stroe în incompatibilitate deoarece a deținut simultan funcția de consilier local și pe cea de președinte al Consiliului de Administrație și director general al RAJA SS, regia locală de apă. Stroe a atacat în instanță raportul ANI și a câștigat la Curtea de Apel Constanța, însă decizia nu este definitivă. Recursul se judecă la Înaltă Curte.

Printre potențialii beneficiari ai schimbărilor legislative se număra parlamentarii Șerban Mihăilescu, Liviu Harbuz, Steluța Cataniciu (Cluj), Marin Anton, Hubert Thuma, Anghel Stânciu, Iulian Iancu, Ion Călin, Ion Mociolaca, Emanoil Savin, Cornel Resmeriță și foștii parlamentari William Brânză, Petru Călian, Mihăiță Calimente, Cătălin Croitoru, Relu Fenechiu, Mircia Giurgiu, Laurențiu Nistor, Daniel Oajdea sau Mădălin Voicu.

Printre foștii președinți de consilii județene care ar putea să scape că urmare a amendamentelor Iordache se număra Ion Călinoiu de la Gorj, Gheorghe Bunea Stancu de la Brăila și Ioan Molot de la Hunedoara. Printre zecile de primari sau foști primari care ar putea să beneficieze de anularea interdicțiilor sunt fostul edil din Galați, Marius Stan și fostul viceprimar, actual edil în Constanța, Decebal Făgădău.

Lista celor 675 de incompatibili care ar putea scăpa aici.

Tags: , , , , , , , ,
aktual24.ro-Liviu-Dragnea.jpg.pagespeed.ce.ihQz22XdOu

Ce AVERE au liderii din Parlament. Milionul lui Dragnea, apartamentele mamei lui Tăriceanu şi indemnizaţia de preşedinte a lui Băsescu

Liderii partidelor politice din Parlament au averi deloc neglijabile, conform noilor declaraţii de avere depuse în luna iunie.

Preşedintele Senatului şi liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu este cel mai avut dintre ei, cu o impresionantă colecţie de maşini, aproape jumătate de milion de euro cash, iar în 2017 el a mai primit prin moştenire şi două apartamente în Bucureşti, de la mama sa, potrivit Gândul.info.

Preşedintele PSD Liviu Dragnea a realizat în 2016 venituri de 850.000 de lei doar din închirieri şi vânzări de imobile, însă declaraţia sa de avere nu pomeneşte nimic despre afacerile în care este implicat fiul său în Teleorman. Senatorul PMP Traian Băsescu nu are modificări semnificative în declaraţia de avere publicată recent, remarcându-se doar indemnizaţia sa de fost preşedinte al României, care s-a ridicat la peste 11.000 de lei pe lună, în 2016.

Liderul UDMR Kelemen Hunor are o mică avuţie imobiliară, cu 6 terenuri şi 4 case, în timp ce liderul liberalilor din Camera Deputaţilor, fosta preşedintă a PNL Raluca Turcan, şi-a vândut un apartament în Bucureşti pe 70.000 de euro. Cea mai „subţire” declaraţie de avere este cea a fostului lider USR Nicuşor Dan, a cărui cea mai importantă posesie este un teren în zona Cioplea din Predeal.

Preşedintele PSD Liviu Dragnea a câştigat în 2016, conform declaraţiei de avere depuse în luna iunie la Parlament, 850.000 de lei (aproximativ 185.000 de euro) făcuţi dintr-un contract de închiriere pe 2016 (încheiat în 2015), plus o promisiune de vânzare-cumpărare pe un teren şi un imobil din Turnu Măgurele, semnată în octombrie 2016.

În urma divorţului de Bombonica, Liviu Dragnea a rămas în urma partajului cu 3.000 de metri pătraţi de teren intravilan în Turnu Măgurele, un apartament şi spaţii de producţie tot în Măgurele.

Liderul PSD deţine o Skoda Superb şi un BMW X5, provenit prin donaţie de la rudele fratelui său, care a încetat din viaţă. Dragnea declară în conturi doar 3.000 de dolari şi aproape 38.000 de lei. În total, aproximativ 180.000 de euro îi are investiţi/împrumutaţi la Hotel Turris din Turnu Măgurele, care era pe numele fostei sale soţii Bombonicăi.

Liderul PSD nu pomeneşte nimic în declaraţia sa de avere despre afacerile în care este implicat fiul său, Valentin. Conform RISE Project, apropiaţi ai lui Dragnea ar deţine mai multe proprietăţi în Brazilia.

Liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a dobândit în 2017 două apartamente în Bucureşti, prin moştenire de la mama sa, care a încetat din viaţă în 2013. Tăriceanu deţine acum 6 apartamente – 5 în Bucureşti şi unul în Năvodari, pe lângă două terenuri şi o casă de locuit în Snagov.

De asemenea, el a cesionat 250 de hectare de pădure în Valea Lungă, judeţul Dâmboviţa, contra 250.000 de euro. Din închirierea unui apartament în Bucureşti, el a mai câştigat 3.200 de lei pe lună (în total 38.400 de lei, aproximativ 700 de euro pe lună), conform declaraţiei de avere

Citeşte continuarea pe Gândul.info.

Tags: , , , , , , , , , ,
FOTO: economica.net

Propunerea PSD-ALDE pentru funcţia de premier: Sevil Shhaideh

Sevil Shhaideh este propunerea de premier pe care PSD-ALDE a înaintat-o miercuri preşedintelui Klaus Iohannis la consultările de la Palatul Cotroceni, conform anunţului făcut de preşedintele PSD Liviu Dragnea.

Dragnea a spus că nu are nicio relaţie de rudenie cu Sevil Shhaideh şi că aceasta este membră a PSD din 2015.

Preşedintele PSD a spus că pe Shhaideh o recomandă pentru această funcţie “capacitatea de muncă, ştiinţa administraţiei, viziunea de dezvoltare” şi cunoaşterea “activităţii tuturor ministerelor”.

Sevil Shhaideh, propusă de PSD şi ALDE pentru funcţia de premier, a fost ministru al Dezvoltării Regionale în anul 2015 în Guvernul Ponta. Sevil Shhaideh a fost timp de aproape 20 de ani director de servicii în Consiliul Judeţean Constanţa, iar din 2012, după numirea lui Liviu Dragnea la conducerea MDRAP, este secretar de stat în acest minister.

Sevil Shhaideh are 51 de ani, iar în 1987 a absolvit Academia de Ştiinţe Economice, Facultatea de Planificare Economică şi Cibernetică. În 1995 şi 2001, ea a obţinut specializările: expert în administraţie publică şi manager ONG la organizaţia internaţională USAID din Statele Unite ale Americii, iar în 2003 a primit titlul de auditor în urma unui curs susţinut la TUV Institution, potrivit CV-ului său publicat pe site-ul Ministerului Dezvoltării.

În perioada 1987-1991, ea a fost angajată ca analist programator la Trustul pentru Mecanizarea Agriculturii Constanţa, iar din 1991 şi până în 1993 a fost manager Sisteme Informatice la Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială a judeţului Constanţa. Ulterior, din 1993 şi până în 2007, Sevil Shhaideh a fost director Sisteme Informatice în Consiliul Judeţean (CJ) Constanţa, iar între anii 2007 şi 2012 a condus Direcţia Generală de Proiecte din CJ Constanţa, având ca principale atribuţii coordonarea şi managementul proiectelor cu finanţare europeană. Simultan, ea a ocupat postul de coordonator al Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România (UNCJR), în perioada în care Liviu Dragnea era preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, între principalele activităţi şi responsabilităţi numărându-se elaborare de amendamente legislative cu privire la actele normative care reglementează administraţia publică locală. De asemenea, din anul 2000, ea este preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Informaticienilor din Administraţia Publică.

În 2012, imediat după desemnarea lui Liviu Dragnea la conducerea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Sevil Shhaideh a fost numită în funcţia de secretar de stat la acelaşi minister.

Conform ultimei sale declaraţii de avere, din 6 mai 2015, Sevil Shhaideh are un apartament de 47 de metri pătraţi, cumpărat în 1994, şi mai multe conturi deschise în 2007 şi 2011, în sumă totală de aproximativ 500.000 de lei.

În declaraţia de avere a acesteia este menţionat şi un împrumut de 20.000 de euro acordat de către soţul său, Akram Shhaideh, lui Bachir Chhide, şi ramburat în septembrie 2014. De asemenea, la secţiunea ”datorii” este trecut un credit de 60.000 de lei, contractat în anul 2012 şi scadent în 2017.

Veniturile obţinute de Sevil Shhaideh în anul fiscal 2014 depăşesc 300.000 de lei, din care 56.364 de lei reprezintă salariul de la Ministerul Dezvoltării, iar 247.800 de lei a încasat ca membru al CIFGA (Comitetul Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări) la EximBank SA.

Soţul lui Sevil Shhaideh a obţinut un venit anual de 46.149 de lei ca angajat al Regiei Autonome Judeţene Drumuri şi Poduri Constanţa şi 826 lei în calitate de consilier în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

De asemenea, potrivit declaraţiei de interese, ea este acţionar la Coremar – cupon gratuit, şi la SC Rosyr International SRL, cu 50 de acţiuni, în valoare de 100 de lei.

Sevil Shhaideh s-a căsătorit în 2011, iar presa a scris că naşi de cununie au fost Liviu Dragnea şi şeful Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu.

Liviu Dragnea a afirmat însă că Sevil Shhaideh nu îi este fină, deoarece în religia musulmană nu există termenul de naş, şi că la căsătoria acesteia i-a fost “martor”, alături de alte persoane. Dragnea a mai spus că o cunoaşte pe Sevil Shhaideh de 15 ani, iar la căsătoria acesteia a fost martor alături de alte persoane.

Tags: , , , , , ,
stampila-vot

Cine sunt noii parlamentari de Cluj (OFICIAL, după redistribuire)

Județul Cluj trimite 10 deputați și 4 senatori în Parlamentul României. 

PSD

Camera Deputaților (Horia Nasra, Cornel Itu, Cristina Burciu)

Senat (Vasile Ilea)

PNL

Camerea Deputaților (Florin Stamatian, Adrian Oros, Sorin Moldovan)

Senat (Marius Nicoară)

USR

Camera Deputaților (Emanuel Ungureanu, Adrian Dohotaru)

Senat (Mihai Goțiu)

UDMR

Camera Deputaților (Csoma Botond)

Senat (Laszlo Attila)

ALDE

Camera Deputaților (Steluța Cătăniciu)

Tags: , , , , , , , , ,
Parlament

PSD – 45% la Senat şi Camera Deputaţilor. (REZULTATE FINALE)

Partidul Social Democrat a obținut la Senat 45,67% dintre voturile exprimate la alegerile parlamentare, la nivel național, iar la Camera Deputaților – 45,47%, a anunțat joi reprezentantul Biroului Electoral Central Marian Muhuleț.

PSD are 67 de mandate la Senat și 154 de mandate la Camera Deputaților.

Partidul Național Liberal a obținut 30 de mandate la Senat, cu 20,41%, iar la Camera Deputaților — 69 de mandate, cu un procentaj de 20,04%.

Uniunea Salvați România are 13 mandate la Senat (8,92%) și 30 de mandate la Camera Deputaților (8,87%).

Uniunea Democrată Maghiară din România are 9 mandate la Senat (6,24%) și 21 de mandate la Camera Deputaților (6,18%).

ALDE are 9 mandate la Senat, cu un procentaj de 6%, și 20 de mandate la Camera Deputaților, cu 5,62%.

Partidul Mișcarea Populară are 8 mandate la Senat (5,65%) și 18 mandate la Camera Deputaților (5,34%).

La Camera Deputaților sunt și 17 mandate ale organizațiilorminorităților naționale.

Tags: , , , , , , , ,
stampila-vot

PARŢIALE ALEGERI PARLAMENTARE 2016. PSD – Senat – 45,25% și Camera Deputaților – 45,09%

PSD a obținut la Senat 45,25% dintre voturile exprimate la alegerile parlamentare de duminică, la nivel național, și la Camera Deputaților – 45,09%, a anunțat luni vicepreședintele BEC Marian Muhuleț.

Rezultate parţiale date publicităţii la ora 10:00 pentru ora de referinţă 8:00

Untitled

Untitled1

PNL a obținut la Senat — 20,32%, iar la Camera Deputaților — 19,96%.

USR are 9,32% la Senat și 9,26% la Camera Deputaților.

UDMR a obținut 6,22% la Senat și 6,15% la Camera Deputaților.

ALDE are 6,05% la Senat și 5,62% la Camera Deputaților.

PMP a obținut la Senat 5,51% și 5,22% la Camera Deputaților.

Acestea sunt rezultatele centralizate parțial până luni, la ora 8,00, pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului.

Pentru Camera Deputaților au fost centralizate până la ora 8,00 un număr de 13.097 secții de votare din totalul de 19.044, respectiv 68,77%, reprezentând un număr total de voturi valabil exprimate de 4.686.389. Voturi nule — 141.521; voturi albe — 38.351.

Ca număr de voturi valabil exprimate la Camera Deputaților PSD a obținut 2.113.515 voturi, PNL — 935.703, USR — 434.412, UDMR — 288.531, ALDE — 263.783, PMP — 244.870. Ceilalți competitori electorali s-au situat sub pragul de 5%.

La Senat au fost centralizate 13.097 secții de votare din 19.044, respectiv 68,77%, reprezentând un număr total de voturi valabil exprimate de 4.689.349. Voturi nule — 137.140; voturi albe — 39.805.

Ca număr de voturi valabil exprimate obținute la Senat PSD are 2.122.043 voturi, PNL — 953.199, USR — 437.455, UDMR — 291.876, ALDE — 283.907, PMP — 258.838. Ceilalți competitori electorali s-au situat sub pragul de 5%.

Tags: , , , , , , , ,