Tag Archives: agricultura

lan porumb

Balanța comercială a UE a fost dată peste cap de rapoartele ministrului Daea privind productiile record la porumb

Europarlamentar Daniel Buda: Solicit public demiterea ministrului Agriculturii, Petre Daea, ca urmare a raportării fix din pix a producțiilor de porumb către Comisia Europeană!

“Ceea ce se discuta în urmă cu câteva luni bune, stârnind consternare, înfrigurare și îngrijorare pe culoarele instituțiilor europene, despre posibilele raportări false ale Guvernului României cu privire la producțiile de porumb iată că, încetul cu încetul, devin certitudini. Guvernul PSD-ALDE a mințit în documentele oficiale trimise către Comisia Europeană, ceea ce crează grave prejudicii de imagine și scăderea credibilității oficialilor români în fața instituției europene și nu numai. Iar acest lucru a fost, iată, confirmat și de Departamentul pentru Agricultură al Statelor Unite ale Americii.

Nimeni nu poate înțelege un astfel de gest care depășește cu mult raportările ceaușiste ale producțiilor record desprinse de realitate. Astăzi, aceste false raportări ale ministrului Agriculturii, Petre Daea, cu multe milioane de tone peste cele reale, au dus la modificări de prețuri pe bursa de cereale, generând pierderi uriașe pentru unii și buzunare umplute pentru alții.

Balanța comercială a UE a fost dată și ea peste cap, importurile și exporturile la nivelul UE fiind afectate. Mai mult, există riscul declanșării inclusiv a unor dificultăți majore în asigurarea necesarului de furaje pentru animale dar și a alimentelor pentru consumul uman. Toate acestea pot presupune importuri la prețuri mult mai mari decât cele normale și, evident, avem de-a face cu distorsiuni ale pieței.

Tocmai de aceea, în fața unei realități de forța evidenței aritmetice, singura soluție este demiterea ministrului Agriculturii, Petre Daea, ca un minim efort de reparare a imaginii României în fața instituțiilor europene.”

Tags: , , , , , , , ,
terenagricol--600x353

EUROSTAT: România a avut a treia mare creştere de producţie agricolă din UE

România a avut a treia mare creştere de producţie agricolă din UE, în 2017, cu 13,6%, după Estonia (18,2%) şi Irlanda (13,6%), urmată de Marea Britanie (12,6%) şi Polonia (11,1%), informează Eurostat.

România se situează pe locul 8 în uniune în topul valorii totale a producţiei agricole, cu 17,5 miliarde de euro, reprezentând 4% din totalul UE. Franţa are cea mai mare valoare a producţiei agricole, de 72,6 miliarde euro, sau 17% din totalul UE, urmată de Germania (56,2 mld. euro), Italia (55,1 mld. euro), Spania (50,6 mld. euro), Marea Britanie (31,8 mld.euro), Olanda (28,9 mld. euro), Polonia (24,9 mld. euro).

Ceşterea producţiei agricole a UE, de 6,2%, este pusă pe seama creşterii valorii producţiei animale (10,3%), în urma majorării preţurilor. Cel mai mult au crescut laptele, cu 20,2%, ouăle cu 17,9% şi 11,6% pentru carnea de porc.

Valoarea producţiei vegetale a crescut cu 3,6%, în urma majorării preţurilor cu 1,9% şi a volumelor cu 1,7%. Grâul a avut cea mai mare creştere, cu 10,2% şi plantele industriale, cu 7,7%.

Inputurile în agricultură au crescut cu 1,8%, în urma majorării energiei şi lubrifianţilor, cu 5,9%, creştere compensată de scăderea fertilizatorilor, cu 4,9%.

Tags: , ,
agricultura ecologica

România în 2018, cel mai bun rezultat agricol din istorie. Clujul face o jumătate de miliard de lei

România înregistrează, în acest an, cel mai bun rezultat agricol din istorie. Producția record de grâu și porumb plasează cifra de afaceri din agricultură aproape de nivelul de 8 miliarde de euro, afirmă experții de la KeysFin, într-o analiză privind evoluția business-ului din acest sector.

Datele Ministerului Agriculturii arată că producţia de grâu din acest an este mai mare cu 200.000 de tone faţă de anul trecut, depăşind 10 milioane de tone, iar cea de porumb ar urma să se situeze între 14,5 şi 15 milioane tone, comparativ cu doar 11,8 milioane de tone cât va recolta Franţa. Asta înseamnă că România va prelua coroana de cel mai mare producător european de porumb, arată estimările Asociaţiei Generale a Producătorilor de Porumb (AGPM). Și la orz şi orzoaică, România a avut o producţie bună, mult mai mare ca anul trecut.

Potrivit analiștilor de la KeysFin, performanța spectaculoasă din sectorul agricol se datorează investițiilor majore din acest sector.

“S-au făcut investiții semnificative în optimizarea fluxurilor de producție, de la folosirea unor semințe performante la eficientizarea și modernizarea lucrărilor de întreținere a culturilor și recoltare mecanizată, inclusiv prin monitorizarea prin satelit. Din multe puncte de vedere, agricultura românească a făcut pași uriași spre modernizare, iar efectele se văd în recoltele tot mai mari, de la an la an”, afirmă analiștii KeysFin.

În agricultura românească activează în prezent aprox. 12.727 de companii specializate în cultivarea plantelor, care au generat, anul trecut, peste 64% din totalul afacerilor din agricultură.

Cu creșterea animalelor se ocupă peste 3247 de firme (29% din totalul cifrei de afaceri ), iar în sectorul activităților agricole mixte activează 1272 companii, care asigură 7,6% din totalul business-ului din agricultură.

Potrivit datelor KeysFin, afacerile din agricultură au crescut cu 20,7% în 2017 față de 2013 și cu 6,8% față de 2016, la nivelul de 35 miliarde de lei, iar pentru 2018, se estimează depășirea nivelului de 36 miliarde de lei.

“Rezultatele excelente de producție pentru grâu și porumb ar urma să contribuie semnificativ la acest rezultat record, temperat însă, din păcate, de problemele majore din sectorul creșterii animalelor, acolo unde pesta porcină a afectat semnificativ afacerile producătorilor și distribuitorilor”, afirmă experții.

Dincolo de criza pestei porcine, cert este că interesul pentru agricultură este tot mai mare în rândul investitorilor. Dovadă că numărul firmelor a crescut cu peste 7% față de 2013, la 17.246.

Mai mult, în primele 7 luni din 2018 s-au înființat 1450 de companii noi (avans de 27% față de aceeași perioadă din 2017), dar au dispărut aproape 6500, cu 33% mai multe decât în primele luni din 2017.

“Agricultura românească se află în plin proces de consolidare, dovadă că în piață au avut loc, în ultimii 2-3 ani, foarte multe fuziuni și achiziții. Sunt investitori străini, în principal, care au preluat mari suprafețe de terenuri și ferme, oferind suportul logistic care a permis dezvoltarea acestor recolte record, în ciuda problemelor cu seceta”, au mai spus aceștia.

Numărul angajaților din agricultură a crescut 6% față de 2013, la 85.400, dar a scăzut cu 2% față de 2016. Interesant este și faptul că, în 2017, costul mediu per angajat a crescut mult mai rapid decât productivitatea muncii, cu 63,4% față de 2013 și cu 18% față de 2016, la 3540 lei per angajat. Productivitatea  muncii din acest sector a marcat, anul trecut, un avans de 14% față de 2013 și de 9% față de 2016.

“Și în acest sector, ca și în alte domenii ale economiei, criza acută de forță de muncă își spune cuvântul. În acest context, tot mai multe firme au mizat pe soluțiile integrate, procesul de tehnologizare a agriculturii accentuându-se și mai mult”, explică analiștii.

Cine face jocurile în agricultura românească

Potrivit datelor KeysFin, cele mai mari afaceri din agricultura românească sunt realizate în județele Timiș (2,85 miliarde de lei), Călărași (2,54 miliarde de lei), Constanța (1,93 miliarde de lei), Buzău și Satu Mare cu afaceri de câte 1,6 miliarde de lei fiecare.

Topul cultivatorilor este condus de AGRO-CHIRNOGI SA, cu afaceri de 880,6 milioane de lei în 2017. Compania este urmată de PROMAT COMIMPEX SRL (541,5 milioane lei), PLANTAGRO-COM SRL (439,7 milioane lei), AGRICOST SA (359,2 milioane lei) și WINE SOLUTIONS NETWORK SRL (284,2 milioane lei).

În top 5 crescători de animale, SMITHFIELD ROMANIA SRL se află pe primul loc, cu afaceri de 920,1 milioane lei, urmată de TRANSAVIA SA cu 531,5 milioane lei, AGRISOL INTERNATIONAL SRL (291,5 milioane lei), AVICOLA BUZĂU SA (264,3 milioane lei) și AVICARVIL SRL (159,3 milioane lei)

Blocajul financiar și accesul limitat la finanțare, marile probleme ale agriculturii

Datele KeysFin mai arată, totodată, că sectorul agricol nu este scutit de provocări, de la accesul dificil la finanțare la efectele blocajului financiar.

De exemplu, numărul companiilor în insolvență din sector  a crescut cu peste 15%, la 389 de companii în primele luni din 2018, semn că multe companii nu au resursele financiare să reziste dificultăților din lanțul financiar.

Analiza KeysFin arată că după construcții și industria extractivă, agricultura este al treilea domeniu ca perioadă medie de plată a datoriilor curente (297 zile în 2017) așadar mult peste media economiei (161 de zile în 2017).

Agricultura se află tot pe locul trei, după activitățile profesionale și construcții, la perioada medie de încasare a datoriilor (165 de zile în 2017), din nou peste media economiei (90 de zile în 2017).

“Sunt semne că multe dintre companii, mai ales IMM-urile din acest sector, suferă acut de subfinanțare. Datoriile comerciale au crescut cu 37% față de 2013 la 13,3 miliarde de lei în 2017. Relevant este și faptul că datoriile restante către furnizori au crescut cu 8,8% față de 2013, la 3,66 miliarde de lei. Din această sumă, peste 1,44 miliarde de lei reprezintă restanțe de peste un an, care reprezintă 54% din total, față de doar 40% cât erau în 2013. În același timp ponderea facturilor neplătite într-o perioadă de peste 30 de zile a scăzut de la aproape 25% în 2013 la 12%, adică la 327 milioane de lei în 2017”, explică analiștii.

“Chiar dacă, pe ansamblu, evoluţia sectorului este una pozitivă, încheierea unui contract de furnizări de servicii, de achiziţie de seminţe, îngrăşăminte, servicii de întreţinere etc., poate genera un blocaj financiar în măsura în care firmele nu se informează suficient în privinţa partenerilor de afaceri”,spun analiştii de la KeysFin.

“În etapa de semnare a contractului, de stabilire a condiţiilor şi de plată, este esenţială consultarea unor rapoarte de bonitate şi/sau de grup înainte de acordarea creditelor comerciale şi stabilirea termenelor de plată . Iar în perioada post-semnare devine necesară monitorizarea clienţilor pe diferite surse, de la Centrala Incidenţelor de Plăţi, la datele din Buletinul Procedurilor de Insolvenţă, schimbările de acţionari şi administratori etc.”, au mai spus analiştii de la KeysFin.

Pericolul agriculturii intensive

Potrivit datelor ONU, dacă în anul 1960, de pe suprafața cultivată a unui hectar de teren se hrăneau doi oameni, în anul 2030, de pe același hectar, agricultura va trebui să hrănească 5 oameni.

Cum populaţia globului creşte în fiecare zi cu 200.000 de oameni, până în anul 2050, producția agricolă va trebui să crească cu 70-100% pentru a hrăni cei peste 9 miliarde de oameni la nivel global.

Cultivarea intensivă, folosind tehnologii care solicită la maxim potenţialul pământului, trebuie privită însă cu mare atenție, afirmă analiștii de la KeysFin.

“Într-o analiză anterioară vorbeam de faptul că exploatarea fără limite a terenurilor ar putea afecta semnificativ suprafaţa agricolă fertilă, pericolul deşertificării fiind unul foarte mare”, au mai spus aceștia.

Evoluţia cifrei de afaceri din sectorul agricol demonstrează că România are un potenţial semnificativ, iar viitorul arată excelent pentru acest sector de activitate.

Experţii spun că, în aceste condiţii, este evident nevoie de tehnologii şi soluţii moderne pentru combaterea dăunătorilor, bolilor şi buruienilor, mai ales în contextul în care presiunea factorilor climatici asupra ecosistemelor agricole este tot mai mare. Pentru a rămâne competitivi pe piaţă, fermierii români trebuie să apeleze la ultimele tehnologii şi soluţii.

“Trebuie să evităm tentaţia de a produce mult, ignorând posibilele efecte asupra mediului şi ecosistemelor. Avem nevoie de o agricultură responsabilă, care să rămână profitabilă şi generaţiilor viitoare”, afirmă experții.

Agricultura foloseşte, în prezent, 70% din resursele globale de apă dulce, iar 40% din suprafaţa agricolă mondială suferă de efectele fenomenului de eroziune. Datele Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) arată că, în fiecare secundă, pierdem o suprafaţă agricolă echivalentă unui teren de fotbal, iar până în anul 2050, patru miliarde de oameni vor locui în ţări cu deficit de apă.

Nici România nu este scutită de pericolul deşertificării. Potrivit datelor Oficiului pentru Studii Pedologice, peste 1000 de hectare sunt acoperite de nisip în fiecare an, procesul de eroziune şi deşertificare fiind cel mai evident în sudul Câmpiei Române, Dobrogea şi Sudul Moldovei.

Iar datele IPCC (Comitetul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice) arată că o treime din teritoriul României, aproximativ 7 milioane de hectare, şi 40% din suprafaţa agricolă se află în zone cu risc de deşertificare.

 

Tags: , , ,
terenagricol--600x353

România concurează cu proiecte de turism şi agricultură la Competiţie europeană de inovare socială de la Cluj


60 de tineri europeni își vor prezenta pentru șaselea an la rând cele mai bune idei de dezvoltare socială, în cadrul Competiției Europene de Inovare Socială (EUSIC).

Academia de Mentorat va avea loc, între 16 și 18 iulie 2018, la Cluj-Napoca, competiţie în care câte 2 reprezentanți ai fiecărei idei semifinaliste în Competiția Europeană de Inovare Socială vor beneficia de un program de accelerare a propriilor idei de inovații sociale.

Cele 30 de idei semifinaliste au fost alese dintr-un total de peste 700 de idei participante, înscrise de 20 de țări europene. În acest an, tema competiției este RE:THINK LOCAL, iar pentru a fi selectați, inovatorii au trebuit să își planifice proiectul într-o regiune restrânsă și să răspundă unor condiții, provocări și oportunități locale specifice.

„Noi credem că antreprenorii sociali, persoanele care luptă să rezolve probleme sociale prin idei inovatoare, ar putea fi rețeta pentru un viitor mai bun. Suntem mândri de tinerii din țara noastră, care ne-au demonstrat că știu să gândească strategic și creativ pentru dezvoltarea comunității lor. Din peste 700 de echipe înscrise în aprilie au fost alese numai 30, iar 3 dintre ele sunt din România. EUSIC le va ajuta atât pe ele, cât și pe celelalte 27 de echipe semifinaliste din Europa să pună la punct un model de afaceri prin care să își transforme visul în realitate. Ne bucurăm că am convins oficialii europeni să aleagă Clujul ca loc de desfășurare a Academiei de Mentorat de anul acesta. Cei 60 de inovatori vor lucra cot la cot cu zeci de experți în antreprenoriat social pentru a-și aduce ideile la următorul nivel”, a declarat Corina Murafa, Director Executiv Ashoka România, organizator al competiţiei.

Idei semifinaliste din România

1.Career Bus este un autobuz cu un spațiu interactiv în care tinerii pot fi învățați o serie de aptitudini de carieră. Va merge în zonele rurale și în orașele mai mici, unde tinerii nu au speranțe mari pentru viitorul lor și nu știu prea multe despre locurile de muncă disponibile. Inițiatorii vor să decoreze în mod atractiv interiorul autobuzelor, kiturile de carieră, să pregătească formatori și să meargă departe de marile orașe. Vor scoate participanții din zona lor de confort, din școală, și le vor arăta o realitate diferită, cum ar putea arăta viitoarele locuri de muncă. Tinerii vor fi astfel încurajați să se străduiască mai mult, chiar dacă provin dintr-o comunitate mică.

2. House of Nature va fi o afacere socială care oferă experiențe turistice durabile în Transilvania, în timp ce reinvestește profitul, abilitățile și pasiunea pentru a le oferi localnicilor, în special celor tineri, perspective mai bune pentru viitor. Ideea constă în utilizarea resurselor locale, naturale și umane printr-o pensiune ecologică și durabilă care le va oferi turiștilor o conexiune profund umană cu ritmurile satului și va crea oportunități economice, educaționale și sociale pentru localnici. Principiile de bază ale proiectului: este Bun pentru Comunitate – activează resursele existente, dar latente, pentru a depăși provocări precum lipsa locurilor de muncă locale și a oportunităților pentru tineret sau lipsa de solidaritate; este Bun pentru Afaceri – o experiență unică a turismului rural cu scop social într-unul din ultimele peisaje europene naturale nealterate; este Bun pentru Natură – aruncă o privire asupra viitorului standard al ospitalității, fiind o casă cu o amprentă redusă asupra mediului, o clădire ecologică, bazată pe energia proprie pentru necesitățile casnice.

3. Rural Revitalization va aduna câmpurile necultivate ale fermierilor care nu mai pot sau nu mai doresc să lucreze pământul, într-un sistem de leasing. Terenurile vor fi distribuite tinerilor care intenționează să înceapă o întreprindere agricolă la scară mică, dar nu dispun de resurse pentru a face acest lucru. În plus, programul va ajuta clienții să acceseze fonduri UE pentru a-și înființa sau extinde întreprinderea. Acesta ar oferi, de asemenea, anumite servicii care ar susține antreprenorii, cum ar fi contabilitatea, împrumuturile, cursurile de formare sau alte materiale pentru dezvoltarea fermierilor.

„Cu Career Bus ne propunem să batem țară în lung și în lat, să mergem pe ulițe din sat, să explorăm orașe mici și să sfidăm timpul cutreierând viitorul profesional al tinerilor, în căutarea acelui job de viitor care să fie sinonim cu pasiunea. Plecăm la drum înarmați cu tehnologie și învățăm prin joc despre opțiuni de meserii accesibile în fiecare comunitate. În călătoria noastră ținem seama de realitățile locale ale fiecărei comunități și aducem schimbarea în educație, inovația și tehnologia și în rural. În Career Bus fiecare participant este și pilot, are în mână volanul și poate alege direcția potrivită pentru dezvoltarea în cariera/ meseria sa”, a explicat Dragoș Beldugan, inițiator Career Bus (semifinalist al European Social Innovation Competition 2018)

Competiția este organizată de Comisia Europeană, cu sprijinul Ashoka și al altor parteneri din societatea civilă.

Tags: , , , , ,
porumb-camp

Hibrizii premium, secretul producţiei record de porumb din România

România îşi reconsolidează poziţia de mare producător de porumb şi, potrivit Departamentului pentru Agricultură al Statelor Unite (USDA), este posibil să concureze de la egal la egal cu Rusia pe piaţa Vietnamului, Turciei şi Libanului, prin creşterea exporturilor totale ale UE.

Acest lucru se datorează producţiei record înregistrate în anul agricol 2017-2018, cea mai mare din ultimii 35 de ani. Vorbim despre o producţie de 11,5 milioane de tone, cu 1,3 milioane de tone peste producţia din anul agricol 2016 – 2017, arată datele (USDA).

Şi anul agricol curent pare să urmeze acelaşi trend ascendent, un secret pentru culturile record fiind seminţele de porumb hibrid, Acestea sunt tolerante la secetă sau temperaturi scăzute, sunt rezistente la boli, se adaptează la diferite tipuri de sol și la orice tehnologie aplicată și, nu în ultimul rând, se pot semăna timpuriu.

Cultivatorii de porumb din ţara noastră sunt reuniţi sub Asociaţia Producătorilor de Porumb din România (APPR) care reprezintă interesele producătorilor de porumb din România la nivel național, dar şi european. APPR face parte din Confederaţia Europeană a Producătorilor de porumb (CEPM), formată din cele mai mari țări producătoare de porumb din Europa. Unul dintre obiectivele principale ale APPR este organizarea reţelei de testare ştiinţifică independentă a celor mai cultivaţi hibrizi de porumb din România.

O altă modalitate de referinţă pentru a testa calitatea ultimelor tehnologii ale seminţelor de porumb este concursul Ziua Porumbului, care se desfăşoară de 7 ani în sudul ţării noastre. Câştigătorii primelor două locuri, în ultimii doi ani, au fost hibrizii de porumb DEKALB care au confirmat producţii record de peste 15 tone.

Pentru fermierii din Cluj, brandul de semințe oferă 5 tipuri de hibrizi de porumb:

DKC3939 – triplu campion, DKC4490 -fără hambare pe măsură, DKC4590 -dă cântarul peste cap, dar și  DKC4865 şi DKC4964. Semințele se adresează tuturor tipurilor de tehnologie, fie ea intensivă, medie sau scăzută, și din toate grupele de maturitate. Maturitatea relativă a porumbului este dată de numărul de zile cu temperaturi biologic active, de la răsărire până la maturitatea fiziologică.

dekalb 2

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, până la începutul lunii mai 2018, fermierii români au plantat porumb pe o suprafață de 2,368 milioane hectare. În urmă cu un an au fost înregistrate producții de pâna la 7 tone/hectar la fermele mici și 10 tone/hectar  la fermele care au folosit tehnologie modernă. Astfel țara noastră a exportat o cantitate de peste 1,400 de milioane de tone de porumb pentru care s-au încasat mai mult de 340 milioane de euro.

Tags: , , , , , , , , ,
terenagricol--600x353

Producţia agricolă a crescut în 2017 la toate culturile, dar a scăzut la fructe

Producţia agricolă vegetală a crescut în 2017, comparativ cu 2016, la cereale, leguminoase pentru boabe, plante uleioase, sfeclă de zahăr, cartofi şi legume, arată datele comunicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS). În cazul fructelor însă, producţia a scăzut cu peste 25%.

Suprafaţa cultivată a crescut la leguminoase pentru boabe, plante uleioase, sfeclă de zahăr şi a scăzut la cereale pentru boabe, cartofi şi legume.

La cereale pentru boabe, suprafaţa cultivată a scăzut cu 6,9%, în timp ce producţia a crescut cu 12,4% faţă de anul precedent, datorită în principal creşterii randamentelor la hectar (producţia medie la hectar). Suprafaţa cultivată cu porumb boabe în anul 2017 reprezintă 47% din suprafaţa cultivată cu cereale pentru boabe, iar cea cultivată cu grâu 39,7%. Producţia totală a crescut cu 33,3% la porumb boabe, 17,2% la grâu, 7,1% la ovăz şi cu 2,2% la orz şi orzoaică.

La leguminoase pentru boabe, producţia a crescut de aproape trei ori, ca urmare atât a creşterii suprafeţei cultivate, cât şi a randamentului la hectar, faţă de anul precedent. Iar la plantele uleioase producţia a crescut cu 29,5%, datorită atât creşterii suprafeţei cultivate (+6,9%), cât şi a randamentelor la hectar. Creşteri ale producţiei s-au înregistrat la floarea soarelui (+43,4%), soia boabe (+38,8%) şi rapiţă (+29,3%).

La sfecla de zahăr, producţia a crescut cu 10,2%, ca urmare în principal a creşterii suprafeţei cultivate cu (8,0%), faţă de anul precedent.

Şi producţia de cartofi a crescut, cu 16,3%, datorită creşterii randamentului la hectar, deşi suprafaţa cultivată a scăzut (-7,7%) faţă de anul precedent.

Producţia de legume a crescut cu 8,1%, datorită creşterii randamentului la hectar, deşi suprafaţa cultivată a scăzut (-1,8%) faţă de anul precedent.

În anul 2017, producţia de struguri a crescut cu 45,7%, ca urmare a creşterii randamentului la hectar (+45,7%).

În schimb, producţia de fructe din livezi a scăzut cu 25,6%, chiar dacă suprafaţa s-a menţinut la nivelul anului anterior.

Potrivit INS, România comparativ cu unele state membre ale Uniunii Europene în anul 2017 se prezintă astfel:
– la floarea soarelui ocupă locul I atât la suprafaţa cultivată, cât şi la producţia realizată
– la porumb boabe – locul I la suprafaţa cultivată şi locul 2 la producţia realizată, după Franţa
– la grâu – locul 5 la suprafaţa cultivată, după Franţa, Germania, Polonia, Spania şi la producţia realizată, după Franţa, Germania, Regatul Unit şi Polonia
– la cartofi – locul 4 la suprafaţa cultivată după Polonia, Germania, Franţa şi locul 6 la producţia realizată, după Germania, Polonia, Franţa, Olanda, Regatul Unit.

Tags: , ,
ferma-9

A dat multinaţionala pe ferma bunicilor. Business de Cluj

O tânără în vârstă de 26 de ani din Cluj-Napoca, absolventă a două facultăţi şi a unui master în comunicare la Universitatea „Babeş-Bolyai” (UBB), a lucrat trei ani într-o multinaţională, după care a decis să deschidă o afacere în agricultura bio, pe terenul bunicilor, într-un sat din Maramureş.

Oana s-a născut, a crescut şi s-a educat la Cluj-Napoca, unde a absolvit două facultăţi, de publicitate şi studii de securitate, şi un master de comunicare internaţională la Universitatea „Babeş-Bolyai” (UBB), a lucrat trei ani într-o firmă multinaţională, iar la 26 de ani a dat cariera din oraş pe satul bunicilor, Remetea Chioarului, în judeţul Maramureş. Împreună cu prietenul ei, Bogdan, care este IT-ist, au deschis o mică afacere de familie într-un domeniu complet nou, în agricultură, „Grădina din deal”, care presupune cultivarea de legume bio.

„Nu pot să spun că nu am găsit de lucru după terminarea studiilor, am lucrat tot timpul şi cât am fost studentă, faptul că vorbesc câteva limbi străine, printre care portugheza, considerată limbă rară la noi, facilitându-mi găsirea unui loc de muncă. Am lucrat trei ani într-o multinaţională, câştigam binişor pentru un student, poate aş fi avansat pe scara ierarhică, dar am simţit că pot să fac şi altceva. Am simţit că pot şi am vrut să lucrez pentru mine, să fiu propriul şef”, a povestit Oana corespondnentului MEDIAFAX.

Tânăra a început afacerea în agricultură prin a cultiva în solar salată, ceapă verde, ridichi, rucola şi spanac, apoi castraveţi şi roşii, iar grădina casei asigura fasolea verde şi ardei, în timp ce pe câmp a semănat porumb dulce.

Legumele proaspete le comercializează prin magazinul său online şi le livrează la domiciliu clienţilor din Baia Mare, dar şi din Cluj-Napoca.

La început comenzile erau mai mici, de „verificare”, apoi au crescut, astfel că nu a fost nevoie de desfacere şi în pieţe.

„Nu am făcut avere, dar am realizat că putem trăi decent, chiar dacă agricultura presupune cheltuieli relativ mari la momentul arat, discuit, semănat, plus capriciile vremii. Nu vreţi să ştiţi cum se trăiesc la ţară furtunile, cât te rogi să nu bată gheaţa. Apa nu strică foarte tare, nici vântul nu e catastrofal, dar gheaţa îţi poate distruge în câteva minute munca de luni de zile. De multe ori am udat la lumina lunii şi mă rog lui Dumnezeu să dea vreme bună”,mărturiseşte tânăra fermieră.

Oana a fost sfătuită să ierbicideze terenul agricol, dar a refuzat, precizând că nu crede în chimicale, „ci în legume cât se poate de bio, sănătoase şi cu gust”.

„Anul trecut am săpat legumele manual de vreo patru ori, am stropit doar când am avut atac al dăunătorilor de care nu am scăpat cu piatră vânătă sau var, iar rezultatul a fost o recoltă extrem de bogată şi legume cu gust de legume”, a mai spus Oana.

Toamna trecută, datorită surplusului de legume, tinerii antreprenori au început campania de conserve şi au pregătit pentru un târg agricol zacuscă, murături şi mixturi de legume pentru ciorbe şi tocăniţe, iar succesul a fost unul neaşteptat, cu comenzi de sute de borcane.

„Am făcut sute de porţii de zacuscă de vinete, fasole şi ciuperci, respectând cerinţele clienţilor de a nu folosi deloc conservant”, a precizat tânăra.

Aceasta a explicat că a învăţat foarte multe lucruri într-un domeniu complet nou pentru ea, agricultura, în care a constatat că e nevoie de bani tot timpul, „de la arat până la cules, pentru că pământul cere, are nevoie de atenţie tot timpul”.

„Trebuie bani de arat şi semănat, de întreţinere a culturilor, nu punem la socoteală deloc munca de făcut conserve. Dar sunt fericită că pământul mă răsplăteşte pentru atenţia pe care i-o acord şi că nu mă văd făcând altceva. Părinţi mei au ales să trăiască la Cluj Napoca pentru ca eu să am parte de educaţie superioară. Pe mine m-a chemat pământul şi ofer mâncare de calitate superioară celor care nu au putinţa să şi-o producă. E o variantă a legii compensaţiei care pe mine mă face fericită. Pentru că e o fericire să auzi vorbe de laudă la adresa muncii tale din partea clienţilor”, a subliniat Oana.

Pentru acest an, „Grădina din deal” intenţionează să acceseze fonduri europene pentru dotarea cu utilaje şi să extindă suprafaţa de teren cultivată în câmp pentru legume.

Tags: , , , , , , , , ,
mistreti

Fermierii din Cluj se plâng de pagubele produse de mistreţi şi căpriori

Fermierii din judeţul Cluj au reclamat la Prefectură pagubele produse de animalele sălbatice, în special de mistreţi şi căpriori, acestea ajungând în unele cazuri să afecteze peste 20% din culturile agricole. 

Prefectul Aurel Cherecheş a declarat, joi, la finalul unei reuniuni de lucru pentru stabilirea măsurilor care să ducă la stoparea pagubelor la recoltele agricole cauzate de animalele sălbatice, că a cerut şi propuneri de modificări legislative, astfel încât aceste probleme să fie rezolvate mai repede.

„Fermierii din judeţul Cluj au solicitat o întâlnire reclamând faptul că au fost afectate suprafeţe semnificative de culturi, unele ajungând la peste 20%, pagubele fiind produse de animalele sălbatice, în special mistreţi şi căpriori. Cele mai afectate sunt zonele din apropierea municipiului Cluj-Napoca, mai productive din punct de vedere agricol. Vom elabora un protocol de colaborare, primul de acest fel din judeţ, între părţile implicate, între asociaţiile de fermieri şi cei care gestionează fondurile de vânătoare, şi vom beneficia şi de expertiza unor fonduri de vânătoare unde nu există pagube semnificative produse de vânat. De asemenea, am cerut din partea celor implicaţi şi propuneri de modificări legislative, de optimizare a legilor, astfel încât lucrurile să fie mult mai cursive”, a spus Cherecheş.

Pe unul dintre fondurile de vânătoare din judeţul Cluj, planul de recoltare a mistreţilor pe acest an a ajuns doar la 15%, în timp ce pe altele depăşeşte 25%.

Cele mai afectate sunt culturile de grâu şi de ovăz care sunt culcate la pământ şi mâncate de mistreţi. De asemenea, sunt afectate de mistreţi şi căpriori culturile de porumb.

Tags: , , , ,
agricultura ecologica

Agricultura românească bate record după record. Afacerile din sectorul cerealelor s-au dublat în ultimii 7 ani

Agricultura românească continuă evoluţia susţinută, pe fondul investiţiilor semnificative din ultimii ani. Potrivit unui studiu realizat de analiştii de la KeysFin, afacerile din sectorul producţiei de cereale s-au dublat în ultimii 7 ani, de la 8,34 mld.lei în 2009 la 16,1 milarde lei în 2015.

Peste 7000 de firme, cu peste 40.000 de angajaþi, activeazã, în prezent, în agricultura româneascã, pe segmentul cultivãrii cerealelor, aratã datele KeysFin.

Faþã de 2009, numãrul companiilor a crescut cu aproape 30%, la 7194, cei mai mulþi cultivatori fiind înregistraþi în Timiº (550), Constanþa (541), Teleorman (362), Ialomiþa (349), Cãlãraºi (343), Brãila (339), Arad (322), Tulcea (322) ºi Dolj (314). Interesant este faptul cã în Bucureºti erau înregistrate peste 300 de companii.

Pe fondul investiþiilor semnificative în optimizarea producþiei (seminþe de calitate, tratamente ºi utilaje), profitabilitatea sectorului a crescut de peste 5 ori la 1,66 miliarde de lei în 2015.

Potrivit datelor comunicate la Ministerul Finanþelor, Agro-Chirnogi SA, din Cãlãraºi, a fost, în 2016, principalul jucãtor în piaþa producãtorilor de cereale . Compania, cu 623 angajaþi, a înregistrat anul trecut afaceri de 960,1 de milioane lei, aproape duble faþã de rezultatul din anul precedent. ªi profitul net a fost pe mãsurã, de 12 milioane de lei.

Agricost SA, din Brãila, s-a clasat pe locul 2 în piaþa producãtorilor de cereale. Compania, cu 917 angajaþi, a înregistrat în 2016 afaceri de 387,2 milioane lei, în creºtere cu peste 21 milioane de lei faþã de rezultatul din anul precedent, și un profit net de 71 milioane de lei.

Urmãtorul în topul cultivatorilor de cereale estePlantagro-Com SRL, cu afaceri de 380,3 milioane lei ºi un profit net de 13,7 milioane de lei în 2016. Firma vasluianã, cu 140 de angajaþi, a reuºit una dintre cele mai spectaculoase evoluþii, reuºind sã îºi creascã business-ul cu peste 114 milioane de lei faþã de 2015.

Pe locul patru în clasament s-a situat Agroind Cauaceu SA. Firma bihoreanã, care are 127 de angajaþi, a raportat anul trecut un business de 251,4 milioane de lei, cu peste 10 milioane de lei peste nivelul din anul anterior, ºi un profit net de 7,3 milioane de lei.

Dincolo de performanþa acestor firme, interesantã este evoluþia companiei Interagro SRL, din Teleorman, unul dintre principalii jucãtori din piaþã în ultimii ani. Dupã ce, în 2015, raportase afaceri de 374,5 milioane de lei, în 2016 a intrat în insolvenþã, iar business-ul a coborât semnificativ, pânã la 21,5 milioane lei.

 PERSPECTIVE POZITIVE, PROVOCĂRI PE MĂSURĂ

Datele statistice aratã cã, dincolo de evoluþia generalã pozitivã, agricultura româneascã se confruntã cu destule provocãri. În 2015, datoriile se plãteau în acest sector, în medie la 468 zile, în timp ce încasarea creanþelor avea loc, în medie, la 198 de zile.

„Statisticile KeysFin aratã cã, pe ansamblu, situaþia s-a înrãutãțit în ultimii ani . Perioada medie de încasare a creanþelor a crescut, de exemplu, de la 152 de zile în 2009 la 198 de zile, iar valoarea facturilor restante la furnizori se situeazã la peste 3,62 miliarde lei”, afirmã analiºtii de la KeysFin.

1854 de firme raportau, în 2015, capitaluri proprii negative, un nivel în scãdere faþã de anii precedenþi. Valoarea capitalurilor proprii negative a atins, în 2015, nivelul de 1,92 miliarde de lei, în condiþiile în care în 2009 era de numai 617,9 milioane lei, iar lichiditatea curentã (indicator care reprezintã o modalitate de a evalua capacitatea companiei de a face faþã obligaþiilor sale pe termen scurt – n.r.) a crescut, în acelaºi interval, de la 0,93 la 1,05 în 2015.

„În general, o lichiditate curentã mai micã de 0.8 este un semnal negativ, însã depinde foarte mult de caracteristicile domeniului de activitate. Valoarea optimã pentru acest indicator este în general în jur de 1. Pe de altã parte, o rata de lichiditate excesiv de mare ar putea sã semnaleze un management defectuos”, explicã analiºtii de la KeysFin.

Privite din aceastã perspectivã, performanþele companiilor aflate în top 3 ies în evidenþã . Agro-Chirnogi SA, din Cãlãraºi, cel mai important jucãtor din piaþa producþiei de cereale, are creanþe de încasat de 388,7 milioane lei, în creºtere faþã de anul precedent. În aceeaºi situaþie se aflã ºi Agricost SA, care are creanþe de încasat de 153 de milioane de lei, cu 52 milioane de lei mai mult decât în anul anterior.

„Chiar dacã, pe ansamblu, evoluþia sectorului este una pozitivã, încheierea unui contract de furnizãri de servicii, de achiziþie de seminþe, îngrãºãminte, servicii de întreþinere etc., poate genera un blocaj financiar în mãsura în care firmele nu se informeazã suficient în privinþa partenerilor de afaceri”,spun analiºtii de la KeysFin.

„În etapa de semnare a contractului, de stabilire a condiþiilor ºi de platã, este esenþialã consultarea unor rapoarte de bonitate ºi/sau de grup înainte de acordarea creditelor comerciale ºi stabilirea termenelor de platã . Iar în perioada post-semnare devine necesarã monitorizarea clienþilor pe diferite surse, de la Centrala Incidenþelor de Plãþi, la datele din Buletinul Procedurilor de Insolvenþã, schimbãrile de acþionari ºi administratori etc.”, au mai spus analiºtii de la KeysFin.

 ROMÂNIA, CEL MAI MARE EXPORTATOR DE CEREALE DIN UNIUNEA EUROPEANĂ

Dincolo de provocãri, perspectivele agriculturii româneºti sunt extrem de pozitive, inclusiv din punct de vedere macroeconomic.

Potrivit ultimelor date furnizate de Comisia Europeanã, la sfârșitul lui mai 2017, România a devenit principalul exportator de cereale din Uniunea Europeanã. Firmele din þara noastrã au exportat 7,15 milioane de tone, aproape un sfert din totalul exporturilor europene de cereale din recolta 2016-2017. Din acestea, peste 5 milioane de tone au reprezentat exporturile de grâu (aproape dublu fațã de media înregistratã între 2011 ºi 2015).

Din punctul de vedere al producþiei europene, recolta de cereale (inclusiv orez) a crescut cu 12% între 2010 și 2015 la aproximativ 317 milioane de tone, adicã 12,5% din producția globalã. Grâul, orzul, orzul, porumbul au fost principalele culturi (86% în 2015).

Firmele franceze au realizat 22,9% din producþia de cereale din UE, cele germane (15,4%) și poloneze (8,8%). România a fost în 2015 al cincelea producãtor de cereale din UE, cu 6% din total, nivel similar înregistrat de Spania ºi Italia.

Tags: , ,
ferma ghio 1

Sprijinul de 50.000 euro pentru instalarea tinerilor fermieri

Submăsura 6.1 – „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” – din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) acordă, în 2017, 50.000 de euro nerambursabil, iar documentele de înscriere se pot depune până la 31 iulie.

Scopul investiţiilor sprijinite în cadrul acestei submăsuri este de sprijinire a stabilirii pentru prima dată a tinerilor fermieri ca şefi/conducători unici ai unei exploataţii agricole.

Sprijinul nerambursabil, de maximum 50.000 de euro, va fi acordat sub formă de primă în două tranşe, astfel: 75% din cuantumul sprijinului la primirea deciziei de finanţare şi 25% din cuantumul sprijinului în maximum trei ani de la primirea deciziei de finanţare.

Obiectivele finanţării constau în:

– Creşterea numărului de tineri fermieri care încep pentru prima dată o activitate agricolă ca şefi/conducători de exploataţie, fiind încurajaţi să devină competitivi, să se asocieze, să participe la lanţurile alimentare integrate;
– Îmbunătăţirea managementului, creşterea competitivităţii sectorului agricol şi sprijinirea procesului de modernizare şi conformitate cu cerinţele pentru protecţia mediului, igienă şi bunăstarea animalelor şi siguranţa la locul de muncă;
– Crearea posibilităţii tinerilor fermieri rezidenţi, cu un minim de cunoştinte de bază, în vederea instalării ca şefi/conducători ai exploataţiei agricole;
– Încurajarea tinerilor şi a familiilor de a se stabili în mediul rural, ceea ce va crea un efect pozitiv asupra economiei naţionale în general.

Beneficiari pot fi tinerii fermieri în conformitate cu definiţia prevăzută la art. 2 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013, care se instalează ca unic şef al exploataţiei agricole, dar şi persoanele juridice în care un tânăr fermier în sensul art. 2 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 care se instalează împreună cu alţi tineri fermieri şi care exercită un control efectiv pe termen lung în ceea ce priveşte deciziile referitoare la gestionare, beneficii şi riscuri financiare în cadrul exploataţiei respective.

Pentru cei care depun documentaţia de solicitare, pragurile de calitate sunt 55% în zonele non-montane şi 45% în zonele montane.

Mai multe detalii, ca şi Ghidul Solicitantului, se pot afla accesând site-ul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, www.afir.info.

Tags: , , , ,
rosii

Agricultură cu ajutor de la stat, la Cluj: 200 kg de roşii

Primul clujean înscris în programul naţional de tomate româneşti a livrat deja 200 de kilograme de roşii la preţul de 14 lei/ kg. Peste 50 de producători din judeţul Cluj participă în acest program şi primesc un ajutor de 3.000 de euro de la bugetul de stat.

Directorul Direcţiei Agricole Cluj, Ioan Pintea, a declarat, marţi, că producătorul care s-a înscris primul din judeţ în program cultivă roşii într-o seră pe o suprafaţă de 6.500 de metri pătraţi.

“Schema de Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a produsului tomate în spaţii protejate, cunoscut şi sub numele de Programul pentru tomate româneşti are rezultate şi în judeţul Cluj. SC Serim Impex SRL Cluj-Napoca este primul dintre producătorii de tomate care a aplicat la acest program în judeţul Cluj şi care a livrat pe piaţă primele 200 de kilograme de roşii la preţul de 14 lei kilogramul”, a spus Pintea.

Potrivit directorului, primul dintre producătorii din Cluj care a livrat deja roşiile are circa 8.000 de metri pătraţi de seră în Cluj-Napoca, 6.500 de metri pătraţi fiind plantaţi la începutul anului cu tomate, iar restul cu căpşuni.

Totodată, Pintea a mai spus că în judeţul Cluj s-au înregistrat 51 de cultivatori de tomate în acest program, finanţat din bugetul de stat.

Potrivit programului, obligaţia fermierilor pentru a primi cei 3.000 de euro este să livreze pe piaţă câte 2.000 de kilograme de tomate de pe 1.000 de metri pătraţi de cultură în perioada ianuarie – 15 iunie, respectiv noiembrie – 20 decembrie, în perioadele în care roşiile produse în România lipseau de pe piaţă în anii anteriori.

Tags: , , , , ,
shutterstock-99872696

Rapiţa, cultură-vedetă și în 2017 (ANALIZĂ)

Rapița a fost o cultură vedetă în 2016, datorită prețurilor mari pe care le-a avut în piață. Conform pieței bursiere, prețurile rapiței vor fi mai mici în 2017.

Anul trecut, rapița a ajuns la prețuri record pentru ultima perioadă, cotațiile de la bursa MATIF Paris — cea mai reprezentativă pentru regiune — depășind valoarea de 1.900 RON/tonă. Chiar dacă prețul primit în piață locală a fost unul puțin mai mic, după cum se poate vedea în graficul de mai jos, acesta a fost foarte bun, fiind mult mai mare față de prețul din sezoanele precedente, conform unei analize AgroGo.

Acest lucru a făcut ca suprafața semănată cu rapiță în România, în acest sezon, să fie cea mai mare de după anul 2010, ajungând la peste 460.000 de hectare în 2017, față de 412.000 în 2016. Deși a trecut printr-o iarnă dificilă, în cele mai multe regiuni din țară, rapița a răzbit destul de bine — încă nu știm exact efectul valului de frig și al zăpezii din luna aprilie.

Dacă sezonul acesta producția va fi una decentă, tot ce mai așteaptă fermierii este un preț bun. Vor fi însă prețurile din acest sezon similare cu cele din sezonul trecut?

Cotațiile futures (cu termene de livrare în viitor) de la bursa MATIF ne arată că, în prezent, rapița se tranzacționează în jurul valorii de 1.800 RON/tonă pentru livrarea în luna mai 2017.

Dacă ne uităm însă la luna august — următoarea lună de livrare disponibilă la MATIF, după mai — vedem că prețul este de doar 1.650 RON/tonă; vezi curba futures din graficul de mai jos. Când spun doar 1.650, nu mă refer la faptul că prețul este mic, neprofitabil, ci din contră. În mod normal, acest preț ar trebui să asigure, în continuare, o rată de profit bună pentru fermieri. Dacă prețul se menține însă la acest nivel, va fi simțitor mai mic față de sezonul trecut.

Această scădere nu ar fi una anormală, dat fiind faptul că sezonul trecut a fost unul de vârf în materie de prețuri la rapiță.

Tot cotațiile futures ne arată că, și în sezonul următor (2017-2018), prețul rapiței este văzut de către traderi la un nivel mai mic față de cel din sezonul actual. Acest lucru poate avea diverse cauze, printre care ar putea fi suprafața cultivată mai mare, stocurile mari sau o nevoie mai mică în industrie.

În concluzie, chiar dacă prețurile cu livrare în prezent sunt încă mari, cele pentru livrare în vara lui 2017 sunt ceva mai mici, la fel și cele din sezonul 2017-2018.

Rămâne de văzut cum vor evolua prețurile în luna mai. Este recomandat ca persoanele direct interesate de prețurile cerealelor să urmărească, în plus față de prețurile spot (din prezent), și cotațiile din viitor. Este bine știut faptul că prețurile futures se schimbă în fiecare zi. Nimeni nu poate garanta că prețul va rămâne la un anumit nivel, de aceea este bine să le verificăm regulat.

Tags: , , ,
agricultura ecologica

Potenţial semnificativ în sectorul agricol. Productivitate foarte scăzută

România este una dintre ţările europene cu cel mai ridicat potenţial în sectorul agricol, având a 6-a cea mai mare suprafaţă agricolă utilizată dintre ţările UE, însă se confruntă cu un randament foarte scăzut al producţiei agricole, din cauza mai multor factori, arată o analiză a PwC România.

Astfel, România avea la nivelul anului 2013 o suprafaţă agricolă
utilizată de 13,9 milioane de hectare, după cea a Franţei (29 mil. ha), Spania (23,6 mil. ha), Marea Britanie (17,3 mil. ha), Germania (16,7 mil. ha) şi Polonia (14,4 mil. ha), dar mai mare decât cea de care dispuneau Italia (13,1 mil. ha), Ungaria (5,3 mil. ha) sau Bulgaria (5,1 mil. ha).

60% din suprafaţa agricolă utilizată a României (8,2 mil. ha) o
reprezintă terenul arabil, iar din această suprafaţă circa două
treimi sunt folosite pentru culturi de cereale. Astfel se face că
România este unul dintre cei mai mari 10 exportatori de cereale din
lume (locul 9 în lume la exportul de grâu şi locul 6 la exportul de
porumb).

Deşi cea mai mare parte a suprafeţei cultivate este utilizată pentru
cereale, acestea generează mai puţin de 25% din valoarea producţiei agricole totale (în valoare de 14.2 miliarde de Euro în 2015).

Ponderea agriculturii în Produsul Intern Brut al României a scăzut
constant în ultimii 20 de ani. De la 22,6 în 1993 la sub 5% din PIB
în 2015. Această scădere a venit pe fondul transformării structurale
a economiei româneşti, de la o economie preponderent industrial-agrară, la una bazată în principal pe servicii.

Deşi contribuţia agriculturii la PIB este în scădere, România are
în continuare cea mai mare pondere a sectorului agricol în structura
PIB dintre toate ţările din Uniunea Europeană, de 3 ori şi jumătate
mai mare decât media europeană. În plus, la nivelul anului 2014,
agricultura angaja 27,3% din populaţia activă a României, de peste 6 ori mai mare decât media europeană de 4,4% din populaţia activă.

Ponderea forţei de muncă din România ocupată în agricultură avea
în 2014 o valoare destul de apropiată de cea înregistrată în 1992,
deşi ponderea agriculturii în PIB a scăzut de peste 4 ori în aceasta
perioadă, semnalând pierderi importante de eficienţă. Practic,
valoarea adăugată brută pe persoană ocupată în agricultură se
ridica în anul 2013 la doar 18% din media Uniunii Europene, iar
situaţia este şi mai îngrijorătoare dacă ne raportăm la ţările
din Europa de Vest. Valoarea adăugată brută generată de o persoană ocupată în agricultură în România este de doar 7% din cea generată în Franţa, respectiv 9% din cea generată în Spania.

Dacă luăm în considerare valoarea adăugată brută la hectar, România se situează tot pe una dintre ultimele poziţii, aceasta fiind în jur de 600 EUR/ha (2013). Prin comparaţie în ţările din Europa de Vest valoarea adăugată brută la hectar depăşeşte 1.000 EUR/ha.

Aproximativ 85% din totalul forţei de muncă din agricultură este
nesalariată – lucrând pe propriile exploataţii agricole de subzistenţă. Prin contrast, ponderea medie a lucrătorilor nesalariaţi din sectorul agricol în UE este de 72%, iar în unele state chiar cu mult mai redusă (Spania- 50.%, Franţa – 63.1%, Germania – 55.8% ).

„Ţările cu cei mai mulţi lucrători salariaţi în agricultură sunt cele care înregistrează şi cea mai ridicată valoare adăugată brută generată la nivel de lucrător. Toate acestea conduc către problema fundamentală cu care se confruntă agricultura românească, şi anume randamentul relativ mic al producţiei agricole”, a declarat Bogdan Belciu, Partener, Servicii de Consultanţă pentru Management, PwC România, coordonatorul studiului.

„Având în vedere suprafaţa agricolă vastă şi rata de utilizare rezonabilă din România, este clar că randamentul producţiei este principalul factor limitator al sectorului agricol”, a adăugat Bogdan Belciu.

Randamentele României sunt în urma mediei europene cu 37.1% la
producţie de grâu şi 49.3% la producţia de porumb, iar România este depăşită de multe ţări din Europa Centrală şi de Est la acest
capitol.

Experţii PwC România au propus mai multe soluţii pentru
îmbunătăţirea productivităţii agriculturii româneşti:

1. Optimizarea dimensiunii exploataţiilor agricole prin înregistrarea proprietăţilor în sistemul naţional de cadastru, îmbunătăţirea modului de acordare a subvenţiilor pentru exploataţiile mici, stimularea asocierii fermierilor, introducerea unei dimensiuni minime comerciale şi a unor măsuri fiscale ţintite.

2. Creşterea gradului de capitalizarea exploataţiilor agricole prin facilitarea accesului fermierilor la credite prin mecanisme de garantare a creditului agricol, stimularea utilizării sistemelor de irigaţii şi modernizarea acestora, facilitarea accesului la fonduri europene şi naţionale relevante.

3. Creşterea gradului de pregătire profesională a fermierilor prin modernizarea şi promovarea învăţământului profesional şi tehnic agricol, creşterea gradului de implicare a tinerilor în agricultură prin implementarea unor scheme de susţinere a acestora (sau facilitarea acces la fonduri europene relevante, oferirea de servicii adecvate de consultanţă şi formare profesională.

4. Reducerea evaziunii fiscale din sectorul agricol prin licenţierea depozitarilor de cereal, optimizarea taxării în sectorul agricol,  măsuri reglementare de reducere a evaziunii fiscale.

5.  Dezvoltare rurală durabilă prin adoptarea ultimelor inovaţii din alte ţări europene prin integrarea verticală şi orizontală a activităţilor exploataţiilor şi formarea de clustere rurale, promovarea fermelor ce pun accent pe impact ecologic redus şi generare de energie sustenabilă, promovarea unor modele moderne de gestionare a fermelor pentru a creşte valoarea adăugată în agricultură, prin metodologii de rotaţie sau diversificare a recoletelor dar şi prin aplicaţii de IT sau de robotică, promovarea inovării prin colaborare între universităţi, entităţi publice şi private.

„Prin implementarea unui astfel de set de măsuri, România ar putea sa-şi sporească producţia totală de cereale cu aproximativ 70%”, a conchis Bogdan Belciu.

Tags: , , ,
agricultura ecologica

Agricultura, între șansă și neputință în 2016

Mandatul de un an al ministrului tehnocrat de la Agricultură a debutat cu proiecte ambițioase pentru sectorul agricol, precum simplificarea programelor europene, deschiderea piețelor pentru exportul produselor românești, reducerea birocrației, însă nu a fost lipsit de scandaluri, decizii pripite și nemulțumiri din partea fermierilor sau ale reprezentanților industriei.

Deși agricultura nu a contribuit în acest an la creșterea economică a României cu deja clasicul procent de 6%, ci cu unul mai modest de numai 4,1%, din cauza secetei din vară care a diminuat recolta de toamnă, în 2016 s-a înregistrat un record pe randamentul la grâu. A fost pentru prima dată în ultimii 10 ani când s-a obținut o producție medie de 4 tone la hectar și o recoltă totală cu 7% mai mare decât anul trecut.

Modificarea Legii 321 privind comercializarea produselor agroalimentare, a unor articole din Legea vânătorii sau a vânzării terenurilor agricole au aprins spiritele pe parcursul anului 2016, care a fost și unul al controverselor pe partea de comunicare și transparență, dacă menționăm doar câteva din scandalurile legate de siguranța alimentara a populației, respectiv cele referitoare la producătorul de lactate Brădet sau al importurilor de produse “de mâna a zecea”.

De asemenea, 2016 a fost anul în care s-au anunțat proiecte importante pentru sector referitoare la restructurarea cercetării agricole, înființarea unui fond mutual și a unuia de creditare, trimiterea unui număr de 12 atașați agricoli în principalele capitale ale Europei și ale lumii. Acestea au rămas, însă, doar un “must have” pentru 2017.

* Prioritate zero: plata subvențiilor agricole
La început de an, lista de priorități a Ministerului Agriculturii punea accent pe accelerarea absorbției fondurilor europene, implementarea Politicii Agricole Comune dar și pe continuarea proiectelor mari, cum ar fi cel de irigații, însă eforturile s-au concentrat mai mult pe dezvoltarea soft-ului de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), astfel încât fermierii să își poată primi subvențiile la timp și cât mai rapid. Acest lucru nu s-a întâmplat deși s-au făcut eforturi considerabile, în care “s-a lucrat zi și noapte” pentru adaptarea modulului IT de la plățile în avans la cele integrale. Șeful de la Agricultură, Achim Irimescu, recunoaște că “situația era alta” în cazul în care fermierii ar fi fost informați din timp că nu vor primi avansul pe suprafață de la 15 octombrie, dar vor beneficia de la 1 decembrie de plățile integrale.

“Noi am făcut dublă muncă. Am făcut odată un modul pentru plățile în avans, a fost o muncă disperată de o lună de zile și acum am reluat procesul pentru plățile finale. Dacă ar fi fost o decizie foarte bine justificată care să-i explice fermierului din timp, nu la sfârșitul lunii noiembrie: stimați fermieri uite nu vă dăm plăți în avans, dar vă dăm de la 1 decembrie plățile integrale, situația era alta”, a explicat la acea vreme Achim Irimescu.

Un alt punct nevralgic din agricultura românească remarcat de autorități la începutul anului a fost asocierea fermierilor, iar autoritățile au gândit în acest sens o serie de facilități fiscale pentru formele asociative, primele în top fiind reducerile de taxe. Acestea au fost susținute verbal sub forma unor programe de interes precum “Fermierul” sau “Primul tractor”.

Ulterior, industria alimentară a fost “zguduită” de aplicarea taxei pe ambalaje de 2 lei/kg pe ambalaj, solicitând prorogarea termenului din actul normativ, față de data limită de 25 ianuarie 2016, iar problema a beneficiat oarecum de sprijinul reprezentanților de la Agricultură, chiar dacă nu era efectiv o situație de tranșat în curtea ministerului.

Reprezentanții industriei de conserve din România și cei din piața laptelui au afirmat atunci că plata taxei de reciclare de 2 lei/kilogramul de ambalaj va aduce falimentul multor fabrici de profil și disponibilizarea a peste jumătate dintre angajații acestor sectoare, toate aceste costuri urmând să fie plătite din buzunarele consumatorilor. Aceștia afirmau că prețul produselor alimentare după introducerea acestor costuri cu reciclarea ambalajelor se va vedea în prețul produselor alimentare în procente de peste 30%.

Mai multe pe agerpres.ro. 

Tags: , , ,
agriso1

Cum arată agricultura viitorului în România + Business de 24.5 miliarde lei în 2016

Un startup românesc – aplicaţia AgriSo pentru telefon sau tabletă, destinată fermierilor, prin intermediul căreia aceştia pot afla informaţii relevante despre situaţia terenurilor agricole, cu ajutorul imaginilor din satelit sau prin intermediul unor drone –  va fi prezent la cel mai mare târg de tehnologie din Orient, eveniment ce va avea loc între 16-20 octombrie 2016 în Dubai. 

280 de startup-uri din întreaga lume concuează pentru marele premiu – inovaţia anului în software&tehnologie, în valoare de 130.000 de dolari.

„Aplicaţia AgriSo oferă o evidenţă mai bună a costurilor pentru creşterea productivităţii, rotaţia culturilor, măsurători ale solelor şi introducerea altelor noi dar şi măsuratori ale operaţiunilor efectuate în câmp zi de zi ca şi suprafaţă lucrată, monitorizarea utilajelor, viteza sau numărul de ore în care a staţionat operatorul cu motorul pornit, până la declaraţii Apia, evidenţa diferitelor cantităţi de input-uri aplicate pe fiecare solă în parte, a cantităţilor recoltate din fiecare solă, a soiurilor celor mai productive, precum şi multe alte funcţii foarte utile pentru fermieri”, a declarat Ştefan Stănescu, dezvoltatorul aplicaţiei şi unul dintre managerii startup-ului.

agriso3

Cu ajutorul aplicaţiei s-au obţinut economii de peste 20% la consumul de motorină şi a crescut şi radamentul fermei prin eficientizarea managementului dar şi prin creşterea producţiei agricole.

„Dezvoltarea unui business competitiv în domeniul agricol nu se mai poate face pe parcele mici, iar fermierii au început să înţeleagă beneficiile dezvoltării unor exploatări pe mari suprafeţe, cu utilaje performante. Una este să lucrezi cu un tractor şi un plug şi alta să acţionezi cu tehnologii de ultimă generaţie. Totul depinde însă de bani şi în acest sector, AgriSo vine să optimizeze costurile, de la consumul de carburant per hectar la scanarea solelor din satelit pentru un randament mai bun prin aplicarea variabilă a inputurilor. Cu ajutorul aplicaţiei AgriSo s-au obţinut economii de peste 20% la consumul de motorină şi a crescut şi radamentul fermei prin eficientizarea managementului dar şi prin creşterea producţiei agricole”, a mai spus Stănescu.

La târg vor participa peste 25.000 de directori executivi din domeniul bancar, sectorul public, industria petrolului si a gazelor, educație și sănătate. Tototdată, vor fi prezenți peste 139 000 de profesioniști din industrii cheie precum: SME Zone, Software, Hardware, Network and Security, Gulfcomms, Cloud Confex, Consumer Tech, Digital Marketing, Government, Mobile Apps & Content World și Card Tech.

Agricultura va înregistra, în acest an, cele mai bune rezultate din ultimul deceniu, respectiv un business total de 24,5 miliarde lei, ca urmare a vremii favorabile, a investiţiilor din domeniu, relansării consumului şi a evoluţiei preţurilor, estimau recent, experţii de la Dekalb România.

Iar datele care vin din piaţă aduc şi primele confirmări. România a ajuns cel mai mare exportator de grâu din UE. Fermierii români au exportat 1,2 milioane de tone de grâu către clienți extra-comunitari în iulie și august, primele două luni ale sezonului comercial curent din agricultură.

Volumul exportat în primele două luni ale sezonului indică o creștere de 72% față de perioada similară a exercițiului comercial precedent și un plus de 62% față de media ultimelor cinci sezoane, arată statistica oficială.

Creșterea față de sezonul anterior a permis grâului românesc să beneficieze din plin de problemele de cu care se confruntă acum piețele agricole din Franța și Germania.

Agricultura românească va înregistra, în acest an, o producţie record, însă pericolul exploatării intensive şi nesustenabile a terenurilor riscă să amaneteze viitorul agroalimentar al ţării. Cultivarea intensivă, folosind tehnologii care solicită la maximum potenţialul pământului, ar putea afecta semnificativ suprafaţa agricolă fertilă, pericolul deşertificării fiind unul foarte mare, avertizau, recent, experţii de la Syngenta, într-o analiză privind potenţialul agricol al României.

Specialiștii afirmă că, în ultimii ani, agricultura a devenit tot mai intensivă, pe fondul creşterii numărului firmelor care activează în domeniu şi a suprafeţelor exploatate.

„Acest lucru înseamnă că lucrăm la potenţial maxim fiecare hectar pentru a obţine o producţie cât mai mare. Agricultura care exploatează resursele naturale peste limite poate avea însă, în timp, efecte dăunătoare pentru calitatea mediului. Un simplu exemplu îl constituie lucrările necorespunzătoare ale solului, care pot duce la reducerea fertilităţii solului, la eroziune şi limitarea surselor de apă“, afirma Andrei Măruțescu, directorul de comunicare și relații publice Syngenta România și Republica Moldova.

Potrivit datelor Ministerului de Finanţe, preluate de Dekalb, business-urile din agricultură ar urma să treacă în 2016, în premieră, de pragul de 10.000 de firme, faţă de 8067 în 2010, 9533 în 2013 şi 9929 în 2014, ultima referinţă pentru care există date statistice finale.

Cele mai multe firme din agricultură sunt înregistrate în Regiunea Sud-Est (21,15%), urmată de Sud (19,41%) şi Vest (13,03 %). Analiza arată, totodată, că numărul salariaţilor din agricultura românească (înregistraţi oficial) este prognozat să ajungă, anul acesta, la peste 50.000 de oameni, de la nivelul de 37.656 angajaţi declaraţi oficial în 2010.

Spre comparaţie, în 2011 au fost înregistraţi în plată 41.437 de salariaţi, în 2012 au fost 43.997, iar în 2014, ultimul an pentru care există datele finale – 48.066.

 

 

 

Tags: , , , , , , , ,
agricultura ecologica

Finanţări de până la 90% din valoarea subvenţiilor acordate fermierilor

Fermierii pot obţine finanţări de la BCR de până la 90% din valoarea subvenţiilor pe care urmează să le încaseze de la APIA, în urma unei convenţii încheiate între Banca Comercială Română (BCR), Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) şi Fondurile de Garantare.

BCR oferă capital de lucru de până la 90% din valoarea subvenţiilor pe care fermierii urmează să le încaseze de la APIA, în cadrul Schemei de plată unică pe suprafaţă (SAPS), Plătilor Redistributive, Plăţilor pentru practicile agricole benefice pentru mediu şi climă, cât şi în cadrul Măsurilor compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile agricole.

“Dezvoltarea agriculturii şi susţinerea fermierilor reprezintă una dintre priorităţile BCR în politicile noastre de implicare şi sprijin a sectorului public. (…). Beneficiarii au la dispoziţie întreaga noastră reţea din ţară pentru a putea depune cererile şi a accesa capitalul necesar campaniei agricole 2016”, spune Ioana Gheorghiade, director al departamentului finanţarea infrastructurii şi sector public în cadrul BCR.

Fermierii eligibili pentru subvenţii APIA se pot adresa oricărei unităţi din reţeaua BCR pentru accesarea acestor tipuri de facilităţi de finanţare, în baza adeverinţei de înregistrare fermier emisă de APIA. Prin acest document, se confirmă că s-au efectuat controalele administrative asupra cererii unice de plată depuse şi că beneficiarii îndeplinesc condiţiile generale de acordare a sumelor cuvenite.

Tags: , , , , ,