Tag Archives: afaceri cluj

centru-cluj

Cine vrea să deschidă noi afaceri la Cluj. Chiriile “piperate” în centrul oraşului

La Cluj-Napoca există un interes crescut pentru deschiderea de noi afaceri, însă puține construcții care au fost gândite și pentru spații comerciale. Aşa se justifică chiriile astronomice percepute în zona centrală a oraşului. 

Centru, Mărăști și Mănăștur sunt în acest moment cele mai căutate zone pentru spațiile comerciale, pentru deschiderea de noi afaceri în domenii precum servicii de alimentație publică, comerț cu amănuntul, show room-uri, săli de jocuri și farmacii.

„Piața comercială din Cluj-Napoca nu stă foarte bine la ofertele de spații comerciale, dat fiind faptul că indiferent dacă vorbim de centru sau cartierele vechi, sunt foarte puține construcții care au fost gândite și pentru spații comerciale. Multe companii și francize au standarde de dimensiuni, care se impun în căutările spațiilor, și sunt nevoite să se adapteze la piața comercială din Cluj-Napoca, ce nu este foarte ofertantă la acest capitol”, a declarat Paul Maluczan, reprezentat Blitz Imobiliare.

Oferta scăzută dă tonul și unui efect secundar, anume prețurile ridicate. „Cererea este considerabil mai mare decât oferta în Cluj. Din păcate, zona centrală este extrem de mică în comparație cu cererea care există pe această zonă, de aceea și prețurile sunt extrem de ridicate. Mai mult, unele afaceri își găsesc cu greu spații pe măsură, datorită legislației în vigoare. Aceasta este extrem de strictă și modificată față de anii precedenți”, a exxplicat Andra Pop, senior broker Blitz Imobiliare.

„Problemele esențiale țin de adaptabilitatea spațiilor pentru domeniul de activitate – chiriașii nu își pot adapta spațiile conform cerințelor organelor de stat abilitate în a oferi autorizații de funcționare. Astăzi, orice activitate conform codului CAEN trebuie să funcționeze într-un spațiu, care, în funcție de destinația din cartea funciară, se poate implementa sau nu. Dat fiind modificările legislației pentru autorizarea spațiilor comerciale, perioada de obținere a documentațiilor poate ajunge și până la 1 an de zile. Vorbim aici de domeniul HoReCa, care se află în topul cererilor pentru spații și care este cel mai complex domeniu de autorizat. Activitățile de comerț cu ridicata sau amănuntul pot fi implementate mult mai ușor, fiind necesar ca spațiul să respecte minimul impus de lege. În oricare dintre situații, în Cluj-Napoca activitățile comerciale pot fi desfășurate doar în spații care menționează acest fapt și în cartea funciară. Este necesar să ne aliniem la cerințele Uniunii Europene din punct de vedere al legislațiilor, însă implementarea lor va fi realizată într-o piață care nu a fost gândită pentru asta. Sperăm într-o piață comercială sănătoasă și care să dea orașului o față modernă și elegantă, însă va trebui să ne adaptăm și asta vom putea realiza doar prin implicarea tuturor”, conchide Paul Maluczan.

Proprietarii de afaceri sunt în general persoane care vin cu noi concepte în piață indiferent de domeniu, care fie dispun de venituri proprii, reprezintă companii mari sau au accesat fonduri europene. Nu în ultimul rând, deținătorii de francize care implementează la Cluj proiecte cu succes în alte orașe.

„Chiriașii trebuie să aibă în vedere alegerea zonei potrivite pentru domeniul lor de activitate. În multe cazuri, din dorința găsirii unui spațiu cât mai repede, aleg zone care nu îi avantajează. Poate că au timp limită pentru găsire, conform condițiilor fondurilor europene accesate, dar poate doar din dorința de a da cât mai repede drumul la treabă. Apoi se lovesc de alte probleme, cele de autorizare și legislație, care sunt cel mai des întâlnite. Proprietarii, în schimb, nu au așa multe probleme. Dacă au un spațiu bun, nu există să nu îl închirieze în cel mai rapid timp posibil. Desigur, acest lucru este valabil când cerințele lor financiare sunt și realiste”, punctează Andra Pop.

Tags: , , , , ,
cump online

Afacerişti de acasă. Clujul, pe locul doi naţional. Vezi domeniile de activitate

Peste 100.000 de firme din totalul de 550.000 de companii active din România îşi au sediul social la aceeaşi adresă cu a administratorului sau a unuia dintre acţionari.

Din estimările noastre, realizate prin sondaj, cele mai multe firme au doar sediul social acasă la cei în cauză, fără să desfăşoare activitate, astfel că nu vor fi impozitate suplimentar. Acesta este şi motivul numărului mare de declaraţii depuse până acum, au precizat analiştii KeysFin.

Din totalul de 108.363 societăţi cuprinse în analiză, cele mai multe sunt în Bucureşti. 23.523 (19%) dintre cele 122.052 de firme active din Capitală au sediul acasă la patron, acţionar sau administrator. Urmează Clujul, cu 7.039 societăţi din totalul de 30.597 (23%), Constanţa cu 4.988 din 22.220 (22%) şi Braşovul cu 4.270 din totalul de 19.145 firme active (22,3%).

Statistica arată, totodată, că cea mai mare pondere de firme cu sediul acasă la acţionari sau administrator se înregistrează în Hunedoara (25,3%), Buzău (23,9%) şi Mehedinţi (23,6%). 

“Datele statistice arată că, în medie, 20% dintre firmele din România sunt înregistrate acasă la acţionari sau administratori. Majoritatea covârşitoare a acestora (98%) sunt microîntreprinderi, cu maximum 2 salariaţi declaraţi”, explică experţii.

În ceea ce priveşte domeniile de activitate, cea mai semnificativă pondere o au cele din HORECA (hoteluri şi restaurante), cu 19% din totalul business-urilor înregistrate la domiciliul acţionarilor sau administratorilor. Asta înseamnă pensiuni, restaurante de cartier etc.

În topul domeniilor urmează comerţul, cu 15,1%, aici intrând buticurile, chioşcurile, în principal magazinele de la parterul blocurilor. Clasamentul este completat de sectorul construcţiilor (11,4%), informaţii şi comunicaţii (10%) şi alte domenii cu 25,2%.

Statistica realizată pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor, mai arată un lucru interesant – faptul că 49,1% dintre companiile active, cu domiciliu acasă( 51.999 firme), au declarat profit în 2014, în timp ce 45.158 (42,6%) se aflau pe pierdere, în timp ce restul, de 8749 (8,3%), nu şi-au declarat datele financiare.

În ceea ce priveşte PFA-urile (persoanele fizice autorizate), situaţia este cu totul alta. Mai mult de 50% dintre PFA-uri au domiciliul la adresa persoanei fizice, cu cele mai mari procente din totalul PFA-urilor în Bucureşti (84,7%), Braşov (79,3%), Constanţa (76,9%), Prahova (74,8%), Bihor (74%) şi Cluj (73,6%). 

Portretul robot al micului om de afaceri

România are, în mod oficial, peste 580.000 de oameni de afaceri. Cei mai mulţi sunt bărbaţi, cu vârste cuprinse între 35-55 de ani, însă femeile vin din urmă, numărul acestora ajungând, în 2015, la peste 240.000.

Din datele analizate anterior rezultă că cei mai mulţi oameni de afaceri din România, care deţin calitatea de acţionar la societate şi au minim 25% din acţiuni, sunt bărbaţi (373.798) în timp ce femeile sunt 240.960. Bărbaţii au vârsta medie de 44,6 ani, iar femeile de 44 de ani.

Oamenii de afaceri bărbaţi sunt mai atraşi de investiţiile în domenii lucrative, de la construcţii (75%), la producţie (67%), transport (70,7%) şi comerţ (56,3%), în timp ce femeile sunt cele mai multe prezente în domenii precum sănătatea şi asistenţa socială (58,5%), serviciile (51,7%), activităţile administrative (43,59%) şi cele cultural-educative (40,4%).

Statistica arată, astfel, că cei mai experimentaţi sunt implicaţi în domenii precum industria extractivă şi prelucrătoare, unde majoritatea acţionarilor au vârsta medie de 48 de ani. La fel şi în sănătate şi educaţie (profesori şi medici), în timp ce serviciile administrative sunt asigurate de acţionari cu vârsta medie de 47 de ani.

La polul opus se află sectorul comunicaţiilor şi informaţiilor (IT&C), producţia de bunuri şi servicii şi activităţile de spectacole culturale şi recreative, unde vârsta medie este de 40 de ani.

 

Tags: , , , , ,
nepot-taran-1

Nepot de ţăran. O iniţiativă pornită de la Cluj pentru tinerii care fac afaceri în mediul rural

Au decis să se mute la ţară, să se bucure de linişte şi natură şi să trăiască din munca pământului. Din economiile anilor lucraţi în diverse job-uri de oraş, şi-au cumpărat 33 de hectare de deal şi pădure în comuna Vultureni, la 30 de kilometri de Cluj-Napoca. Au cumpărat şi două case maramureşene de lemn, originale, le-au transportat la Vultureni şi le-au ansamblat într-o singură locuinţă cu ajutorul unor meşteri. Vor să crească o livadă de aluni şi mai au câteva idei care să le permită, în timp, să se desprindă de tot de oraş. Momentan, “planul” este încă în şantier şi job-urile de oraş sunt în continuare principala sursă financiară, însă se desfăşoară online. Noua viaţă ar trebui să ia startul până la finele anului.

Aceasta este povestea unei tinere familii de clujeni, Francesca şi Constantin Gozman. Dar nu sunt singurii români cu astfel de iniţiative. De aceea, în toamna acestui an, cei doi au pornit proiectul “Nepot de ţăran”, un website interactiv care prezintă poveşti de succes, interviuri şi portrete ale altor tineri ce au ales să se întoarcă în mediul rural.

“De la poveşti de succes în turism şi agricultură şi pân la proiecte curajoase în domeniul antreprenoriatului social, site-ul îşi propune să prezinte viaţa la ţară prin ochii tinerilor care au avut “nebunia” de a se întoarce la rădăcini, a celor care au ştiut să îmbunătăţească stilul tradiţional românesc, păstrând cutumele şi tradiţiile sale, dar adaptându-le în acelaşi timp nevoilor şi preocupărilor contemporane”, mărturisesc cei doi clujeni.

“Nepot de ţăran” este o platformă online gratuită. Utilizatorii pot participa la discuţiile de pe forum, pot face sugestii legate de conţinutul site-ului: proiecte care ar merita documentate sau pot scrie articole în care să îşi prezinte proiectele personale.

În momentul de faţă, site-ul cuprinde articole despre tineri şi afaceri din Prahova (Irina, crescătoare de zmeură), Sălaj (Leontina, plantanţie de cânepă), Vrancea (Gheorghe, plante şi ceaiuri medicinale), Neamţ (Gabriel, usturoi negru şi cartof mov din Coreea), Reghin (Lucian şi Gabriela, dulceaţă), Moşna (Willy, gospodărie bio), Topoloveni (Ionel, atelier de sculptat în lemn), Blaj (Ioan, porci bazna), Mehedinţi (Oana, atelier de costume populare), Hida (Nelu, plantaţie coacăze), Timişoara (Ioan şi Carolina, olărit), Deva (Ioan, oi lapte), Buzău (Ioan şi Mirela, plantaţie scoruş negru), Sibiu (Cătălin şi Anda, turism la casa de la ţară), Baia Mare (Eugen, producător de hidromel) şi Braşov (Sivliu, Ionuţ şi George, fermă).

Site-ul prezintă şi câteva afaceri pornite la Cluj.

Ferma lui Tobias

tractor plowing the fields

“La doar 24 de ani, Tobias-Nagy Levente a început să acceseze fonduri europene pentru a dezvolta o afacere în domeniul agriculturii, dat fiind că avea deja o mică exploatație. Câteva cercetări i-au adus la cunoştinţă măsura 112 – “Instalarea tinerilor fermieri” prin care a accesat o finanţare de aproximativ 24.000 euro nerambursabilă. A fost nevoie de un consultant priceput, un proiect construit bine și foarte multă alergătură pentru obținerea ei. Cu o cifră de afaceri de aproximativ 25.000 de euro pe an, Tobias investeşte în agricultură, găsind cultivarea legumelor mai profitabilă decât creşterea animalelor. Are în acest momente 10 hectare de teren arendat, dar și 40 de oi și câteva vaci. Pentru comercializarea produselor obținute părinții lui merg frecvent la Cluj-Napoca, spre a le vinde în piețele orașului”.

Raimonda şi lavanda

raimonda-870x350

“În anul 2012, în mijlocul unei cariere excelente în comunicare (între altele, a fost director de comunicare al Primăriei Cluj-Napoca și marketing manager la Prodvinalco), Raimonda a decis să pună bazele unei culturi de lavandă. Ideea i-a venit uitându-se la televizor și simțind că asta este ceea ce-și dorește. Investiția inițială a Raimondei a fost de 8.000 de euro și speră ca de anul acesta să înceapă s-o recupereze”.

Dulceaţa lui Răzvan

maxresdefault-870x350

“În 2012, pe când era student la Economice la Cluj, Răzvan a fost implicat într-un proiect de cercetare legat de centrele de colectare a fructelor de pădure, iar acest proiect l-a dus tocmai în satul mureșean, cunoscut pentru livezile sale de cireși. Petrecând o vreme la Idicel Pădure pentru proiectul său, Răzvan a îndrăgit satul și pe localnici și s-a hotărât să contribuie cumva la bunăstarea și la promovarea locului. Astăzi Răzvan își vinde dulcețurile pe internet și la târguri de profil, iar afacerea lui se dezvoltă în feluri la care nu s-ar fi putut gândi la început: produce și alte produse, precum zacusca și magiunul, ba chiar și-a deschis și un magazin de desfacere în Cluj, de unde îți poțI alege sortimentele preferate din Dulceața lu’ Răzvan în borcane de dus acasă ori în clătite de mâncat pe loc”.

Cabana Moţilor şi Cămara de la munte

cabana-motilor-870x350

“După un deceniu de experiențe profesionale dintre cele mai diverse, de la lucrul în multinaționale la munci necalificate ca emigranți și de la antreprenoriat în publicitate la imobiliare, au decis să lase marile orașe pentru un loc de vis, aflat pe „acoperișul lumii”, după cum le place să spună. Mărișelul l-au descoperit în luna de miere, când un prieten le-a oferit cheile cabanei lui uitate de lume în munții Apuseni, în satul care era, la vremea aceea, un loc necunoscut chiar și pentru clujenii care azi, la numai câțiva ani distanță, îl vizitează cu sutele în fiecare week-end. Și-au promis atunci să încerce cândva să se mute la Mărișel. Zis şi făcut. În ultimii trei ani, Cabana Moţilor ocupă locul I în topul Trip Advisor. Ba mai mult au dechis şi o afacere conexă, “Cămara de la munte”, a cărei poveste o puteţi citi AICI”.

Tags: , , , , ,