Tag Archives: abrogare

avocat_dreptcivil

CCR: Sesizarea Avocatului Poporului pe OUG 13 – respinsă ca inadmisibilă

Curtea Constituţională a respins joi ca inadmisibilă sesizarea Avocatului Poporului privind OUG 13 a anunţat preşedintele Curţii, Valer Dorneanu.

“Vă rog, să constataţi că OUG 13 a fost abrogată, după sesizarea Avocatului Poporului şi din acest punct de vedere noi nu putem constata admisibilitatea sesizării, dacă OUG a întrunit condiţiile de oportunitate, nici pe fond, nici pe modalitatea extrinsecă de control. În aceste condiţii, cu majoritate de voturi am luat decizia respingerii sesizării, ca devenită inadmisibilă”, a declarat preşedintele CCR, Valer Dorneanu.

CCR poate verifica doar constituţionalitatea legilor şi ordonanţe în vigoare.

“Verificând legalitatea sesizării am constatat că Avocatul Poporului era îndreptăţi să ne sesizeze, referindu-se la o ordonanţă care era în vigoare. În ceea ce priveşte admisibilitatea cererii, potrivit articolului 29 din legea noastră de organizare, noi verificăm constituţionalitatea legilor sau ordonanţelor în vigoare”, mai spus Dorneanu.

Curtea s-a pronunţat anterior pe constituţionalitatea unor legi abrogate în timpul proceselor ridicate de către părţi, atunci când ele au produs efecte juridice, a precizat Dorneanu.

“În primul rând, că nici din intervenţia procurorului, nici din analiza pe care am făcut-o noi, nu am găsit elemente care să fi fost deja aplicate şi să fi produs efecte juridice”, a adăugat Dorneanu.

Dorneanu a mai spus că CCR nu poate judeca în funcţie de “supoziţii”, în contextul în care a fost întrebat ce se va întâmpla dacă OUG 14 va fi abrogată.

Excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Avocatul Poporului

Curtea Constituţională a luat în discuţie joi sesizarea Avocatului Poporului privind neconstituţionalitatea ordonanţei de urgenţă referitoare la modificarea Codurilor penale. Astfel, judecătorii se vor pronunţa pe fondul ordonanţei, după ce miercuri aceeaşi instituţie a luat în discuţie problema de formă, respectiv dacă Guvernul putea emite ordonanţă de urgenţă de modificare a Codurilor penale.

Avocatul Poporului, Victor Ciorbea a precizat săptămâna trecută că OUG privind Codurile, care dezincriminează mai multe infracţiuni, scoate de sub incidenţa legii penale activitatea aproape întregii administraţii din România, fapt care a stat la baza ridicării excepţiei de neconstituţionalitate la CCR.

“Am decis să ridic excepţia de neconstituţionalitate a OUG nr. 13/2017, care va pleca în câteva minute spre CCR. (…) OUG este neconstituţională în ansamblu, în opinia noastră”, a spus vineri Avocatul Poporului, Victor Ciorbea.

El a menţionat că în excepţia de neconstituţionalitate se arată că nu sunt îndeplinite criteriile privind urgenţa adoptării acestei ordonanţe, dar sunt incluse şi obiecţii cu privire la modul de legiferare în privinţa abuzului în serviciu, care discriminează între diverse acte normative şi “scoate de sub incidenţa legii penale activitatea aproape întregii administraţii din România”.

Prin această limitare, a explicat Victor Ciorbea, se scoate de sub incidenţa legii penale activitatea aproape întregii administraţii, fapt care a stat la baza ridicării excepţiei de neconstituţionalitate de către Avocatul Poporului şi sesizarea CCR.

Avocatul Poporului a precizat că a anexat la excepţia de neconstituţionalitate privind OUG pe Justiţie, trimisă CCR, şi o scrisoare de 25 de pagini primită de la procurorul general Augustin Lazăr, în care sunt sesizate elemente de neconstituţionalitate.

CCR a decis că nu există niciun conflict între Parlament şi Guvern

Preşedintele Curţii Constituţionale Valer Dorneanu a declarat, miercuri, după analiza sesizărilor lui Klaus Iohannis şi CSM privind OUG 1, că nu există un conflict juridic de natură constituţională în privinţa OUG 13 de modificare a Codurilor penale şi că guvernul Grindeanu a acţionat legal în sfera lui de competenţă.

“În situaţia de fapt noi am constatat că nu există un asemenea conflict nici între autoritatea judecătorească şi Guvern, nici între Parlament şi Guvern”, a declarat preşedintele CSM, Valer Dorneanu, cu privire la sesizarea transmisă CCR de preşedintele României şi CSM ca existând între puterea legislativă şi Guvern pe de-o parte, între CSM şi Guvern.

Valer Dorneanu a afirmat că nu orice conflict dintre autorităţi îndeplineşte condiţia unui conflict juridic de natură constituţională.

“În privinţa naturii conflictului dintre Parlament şi Guvern, s-a spus că în acest caz Guvernul şi-a arogat o putere de legiferare care nu este atribuită prin Constituţie şi că a exagerat prin utilizarea OUG. Este adevărat că potrivit principiului separaţiei puterilor, Parlamentul este cel care are suverantitatea legislativă şi competenţa de a da legi organice primare. Guvernul de regula nu are o asemenea competenţă. În mod excepţional, chiar însă chiar prin Constituţie Guvernul poate fi delegat de puterea legislativă să emită ordonanţe fie simple, fie de urgenţă”, a spus Dorneanu.

Dacă în cazul ordonanţelor simple acest lucru se derulează sub “controlul strict” al Parlamentului în sensul că acesta “îi delimitează sfera”, în cazul OUG, această delegare este ceva mai largă, Guvernul putând să le dea atunci când are de rezolvat o situaţie execepţională care nu poate fi evitată altminteri, a spus preşedintele CCR.

“Guvernul este împiedicat să dea asemenea ordonanţe doar în patru situaţii, unele din ele ar privi afectarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor. În această privinţa nu există un conflict pentru că Guvernul a acţionat legal în sfera lui de competenţă de a emite ordonanţe”, a mai spus acesta.

Practic conflictul a pornit de la OUG 13/2017 şi abrogarea acestei OUG nu poate opri procesul constituţional în curs de derulare pentru că aşa cum în repetate rânduri CCR s-a pronunţat chiar în cazul unor conflicte sesizate de fostul guvern Ponta, a spus Dorneanu

“Renunţarea sau abrogarea unui act normativ nu poate opri din mersul procesual constituţional al acesteia. Ca atare, nu are relevanţă abrogarea OUG nr. 13. Această OUG poate avea consecinţe mâine (joi-n.r.) când o să judecăm constituţionalitatea ordonanţa. Urgenţa şi oportunitatea OUG nu este de competenţa CCR să o verifice în această sesizare. Noi nu analizăm aici actul normativ care a declanşat-o, ci acţiuni care încalcă atribuţiile şi prerogativele celeilalte puteri”, a spus preşedintele CCR.

Procurorul General renunţă la procesul pe OUG 13

Un consilier al Parchetului General a anunţat, miercuri, la Curtea de Apel Bucureşti, că instituţia renunţă la cererea de chemare în judecată în care se solicitau suspendarea şi anularea Ordonanţei de Urgenţă (OUG) 13 privind modificarea Codurilor Penale, dar şi sesizarea Curţii Constituţionale.

Cererea de renunţare la judecată vine după ce Ordonanţa de Urgenţă 13 a fost abrogată de Guvern.

Vineri, Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a sesizat Secţia Contencios Administrativ a Curţii de Apel Bucureşti, cerând suspendarea ordonanţei privind modificarea codurilor penale, anularea acesteia şi sesizarea Curţii Constituţionale.

“În motivarea acţiunii s-a învederat faptul că suspendarea actului administrativ normativ are un interes public major, întrucât actul administrativ normativ are ca efect perturbarea gravă a întregii activităţi a Ministerului Public şi obstrucţionează bunul mers al actului de justiţie, în condiţiile în care persoane care au săvârşit fapte de natură penală vor fi ocrotite prin noua reglementare de tragere la răspundere penală. Totodată, adoptarea acestei ordonanţe împiedică realizarea rolului constituţional al Ministerului Public, de a reprezenta interesele generale ale societăţii, de a apăra ordinea de drept, drepturile şi libertăţile cetăţenilor”, transmitea Parchetul General printr-un comunicat de presă remis vineri seară.

Procurorii susţineau că ordonanţa îşi va produce efectele la data de 9 februarie, acestea neputând fi reparate având în vedere că actul normativ se va aplica ca lege penală mai favorabilă, indiferent dacă CCR o declară neconstituţională.

 

Tags: , , , , ,
00148362_large

Guvernul a aprobat abrogarea OUG privind Codurile penale

După cinci zile în care sute de mii de oameni au protestat în stradă, Guvernul a aprobat, duminică, abrogarea OUG 13/2017 privind modificarea Codurilor penale. Actul normativ a fost publicat la scurt timp după finalizarea şedinţei, deşi în mod normal Monitorul Oficial nu lucrează în weekend.

”În cadrul şedinţei de Guvern s-a aprobat proiectul de Ordonanţă de Urgenţă pentru abrogarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal şi al Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală”, se arată într-un comunicat de presă al Executivului.

Totodată, au fost declasificate stenogramele şedinţelor de Guvern din 31 ianuarie 2017 şi din 18 mai 2016, anul trecut fiind modificate Codurile penale tot prin ordonanţă de urgenţă.

“De asemenea, în cadrul aceleiaşi şedinţe a fost aprobat Memorandumul cu tema Aprobarea declasificării stenogramelor cuprinzând dezbaterile din şedinţele Guvernului desfăşurate la data de 18.05.2016 (extras) şi la data de 31.01.2017 (integral). Informaţiile vor fi făcute publice dumincă pe site-ul Guvernului”, se mai arată în documentul citat.

Monitorul Oficial a publicat textul ordonanţei de urgenţă prin care este abrogată OUG 13/2017 privind modificarea codurilor penale la scurt timp după încheierea şedinţei de Guvern. În preambulul ordonanţei, este invocată, printre motivele abrogării, reacţia populaţiei care a manifestat în stradă.

Ordonanţa a fost abrogată “avînd în vedere că au existat foarte multe reacţii, nu numai în ce priveşte fondul actului normativ, cât şi în ce priveşte modalitatea de adoptare a acestuia, constatând că faptul că actul normativ menţionat a suscitat un real interes în rânul cetăţenilor României, aceştia înţelegând să se implice activ nu numai prin participarea la dezbaterea publică în perioada prealabilă adoptării, dar şi prin susţinerea ideilor în cadrul unor manifestări publice, observând că puternica reacţie a cetăţenilor români a vizat în special insuficienta dezbatere a soluţiilor de interes pentru întreaga comunitate, solicitând o mai mare dezbatere în cadrul Parlamentului”.

În continuare, este evocat riscul unei puternice divizări sociale prin adoptarea OUG 13/2017. “Constatând că pe fondul tensiunilor create (…) există un pericol real de divizare a societăţii, în contextul general de neînţelegere, observând că tensiunile pot fi înlăturate prin abrogarea expresă şi imediată a acestor texte (…) Guvernul adoptă următoarea ordonanţă de urgenţă”, se arată în preambului documentului care conţine două articole, unul care abrogă propriu-zis documentul şi al doilea care modifică şi abrogă unele prevederi din Codul de Procedură Penală.

Prim-ministrul Sorin Grindeanu a cerut ca în perioada imediat următoare Ministerul Justiţiei să demareze de urgenţă dezbateri publice cu toate partidele politice şi cu societatea civilă pe tema subiectelor din ordonanţa care a fost abrogată astăzi. Totodata, premierul a solicitat ministerului de resort parcurgerea tuturor etapelor pentru a avea un proiect de lege care care să pună în acord deciziile Curţii Constituţionale, Directivele europene, Codul Penal şi Codul de Procedură Penală, în vederea dezbaterii acestuia în Parlament.

Şedinţă de urgenţă pentru abrogarea OUG 13 a fost anunţată sâmbătă seara.

”Folosesc termenul abrogare pentru că aşa este…Am văzut dezbatere inclusiv din acest punct de vedere, e termenul folosit de către Administraţia Prezidenţială atunci când ne-a cerut să abrogăm această ordonanţă. Vom găsi calea legală – abrogare, prorogare ca să nu intre în vigoare, ca să fiu cât se poate de clar”, a anunţat premierul Grindeanu la Palatul Victoria.

El a subliniat însă şi că deciziile CCR sunt obligatorii pentru toţi cetăţenii României şi este normal ca în cel mai scurt timp să-şi găsească transpunerea în lege.

”Este nevoie, totuşi, să avem concordanţă între ceea ce înseamnă deciziile CCR şi cadrul legal. O să demarez rapid o consultare cu toate celelalte partide, pornind de la deciziile CCR şi de la forma pe care o avem, excluzând poate acel prag de 200.000 de lei, foarte mult discutat, astfel încât, după un dialog pe care sper să-l am – folosesc acest prilej pentru a lansa această invitaţie la dialog, în cel mai scurt timp să trimitem proiect de lege către Parlament pentru punerea în concordanţă a deciziilor CCR cu cadrul legal”, a adăugat premierul.

Reamintim că Ordonanța de Urgență privind modificarea Codului penal și Codului de procedură penală a fost adoptată de Guvern, în ședința de marți, 31 ianaurie 2017. Aceasta fost publicată în Monitorul Oficial în noaptea de marți spre miercuri, respectiv 31 ianuarie spre 1 februarie 2017 şi urma să intre în vigoare la 10 zile.

În textul OUG se prevedea, referitor la abuzul în serviciu, că răspunderea penală intervine doar în cazul unei pagube materiale de peste 200.000 de lei.

“Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, cu știință, îndeplinește un act prin încălcarea unor dispoziții exprese dintr-o lege, o ordonanță sau o ordonanță de urgență a Guvernului sau nu îndeplinește un act prevăzut de dispozițiile exprese dintr-o lege, o ordonanță sau o ordonanță de urgență a Guvernului și prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 de lei ori o vătămare gravă, certă și efectivă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, astfel cum sunt prevăzute și garantate de legile în vigoare, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”, se arată în documentul citat.

Ordonanța de urgență mai prevedea că aceste dispoziții nu se aplică “în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative”.

Referitor la infracțiunea de favorizare a făptuitorului, actul normativ stabilea că aceasta nu se pedepsește dacă este săvârșită “de un membru al familiei sau afin până la gradul II”, dar nici “în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative”.

Prin Ordonanța de Urgență era abrogat articolul 298 din Codul penal, care sancționa infracțiunea de neglijență în serviciu.

Este modificat, totodată, primul alineat al articolului 301 din Codul penal referitor la conflictul de interese, fiind exclusă răspunderea penală dacă beneficiarii infracțiunii sunt “persoanele cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură”. În noua formă, alineatul prevede că “fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obținut, direct sau indirect, foloase patrimoniale pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică”.

Vineri, Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, a anunțat că a decis să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la OUG 13/2017 referitoare la modificarea Codurilor penale. Președintele Curții Constituționale a României (CCR), Valer Dorneanu, a declarat sâmbătă că speră ca CCR să se pronunțe pe sesizările primite privind OUG pentru modificarea Codurilor penale înainte de 10 februarie.

Sute de mii de români au protestat, timp de cinci zile consecutiv, faţă de această OUG atât în ţară cât şi în străinătate. Peste 40.000 de oameni au ieşit în stradă în Cluj-Napoca, seară de seară, acestea fiind cele mai mari proteste din istoria oraşului de pe Someş.

Tags: , , , , , , ,