cluj-napoca-panorama

Strategia de dezvoltare a Clujului până în 2020. Ce ne diferenţiază la nivel naţional

Strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca pentru 2014-2020 a fost votată, în unanimitate, în cadrul şedinţei forului local de marţi, 22 septembrie 2015.

Documentul, care numără 1.319 pagini, a fost elaborat pe parcursul mai multor luni, iar la realizarea acestuia au contribuit peste 600 de persoane, împărţite în 27 de grupuri de lucru coordonate de specialişti în diverse domenii, precum: Mircea Miclea , Alexandru Irimie, Radu Muntean, Şerban Ţigănas, Cristian Dacălu, Alexandru Tulai, Tudor Giurgiu, Florin Moroşanu, Rariţa Zbranca, Mihaela Rus sau Simona Şerban. Fiecare grup a numărat şi un reprezentant al Primăriei Cluj-Napoca. Documentul a fost discutat şi analizat pe parcursul a 67 de dezbateri publice. Coordonatorul general al proiectului este Călin Hinţea, fost consilier de stat, în prezent decanul Facultăţii de Ştiinţe, Politice, Administrative şi ale Comunicării din cadrul Universităţii “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca.

“Strategia va sta la baza deciziilor pe care le vom lua, în viitor, în cadrul Consiliului Local. Proiectele nu sunt de neînlocuit şi vă aparţine dumneavoastră, consilierilor, decizia privind ordinea de implementare (n.red. fiecare grup de lucru a punctat, în funcţie de domeniul analizat, 15 proiecte necesare Clujului, ordonate în funcţie de prioritate). De asemenea, acesta este rezervorul nostru de proiecte pentru a atrage fonduri europene în cadrul exerciţiului financiar 2014-2020”, a declarat primarul Emil Boc.

Conform profesorului Călin Hinţea, strategia are cinci direcţii principale de dezvoltare: calitatea vieţii, parteneriatul cu universităţile clujene, stimularea economiei locale bazată pe competivitate, cercetare, IT, inovare, participarea civică şi dimensiunea internaţională.

Pentru a putea exploata aceste direcţii s-au indentificat avantajele competitive şi problemele de dezvoltare ale Clujului. “Fiecare oraş este unic, are o altă dinamică şi este extrem de important să stabilim care sunt caracteristicile exacte care ne diferenţiază la nivel naţional şi internaţional. În cazul Clujului, la nivel naţional, un exemplu este demografia. Are un trend invers celorlalte oraşe ale ţării, cu excepţia Capitalei. Tinerii vin aici să studieze, trebuie să vedem cum îi facem să şi rămână”, a punctat Hinţea.

În acest context, echipa care a redactat strategia de dezvoltare a realizat o analiză comparativă a Clujului cu principalii competitori din ţară – Brașov, Iași, Constanța, Sibiu și Timișoara şi o simulare pe indicatori specifici (n.red. centru universitar, medical, cinematografie) în plan internaţional, care să releve competiția din partea orașelor cu profil similar din Europa Centrală şi de Est: Debrecen și Szeged (Ungaria), Graz și Linz (Austria), Bonn și Mannheim (Germania), Karlovy Vary (Cehia).

Aşadar, ce ne diferenţiază la nivel naţional

Demografia, dezvoltarea umană şi calitatea vieţii, resursele bugetare şi autonomia financiară, piaţa muncii, rata şomajului, angajaţii în sectoare cu venituri ridicate, concentrarea economică, accesibilitatea, economia locală şi vulnerabilitatea economică au fost principalele teme de analiză.

1.Demografie:

– Populaţia Clujului a crescut cu 2.08% în perioada 2002-2011. Un trend ascendent s-a înregistrat şi în Timişoara, însă cu un procent de doar 0.51%:

– Educaţional, Cluj-Napoca pare a avea un ușor avantaj competitiv, cu aproape 32% din populație absolventă de studii superioare, poziționânduse cu 5% peste Brașov, dar doar 1% peste Iași.

– În termeni de vârstă, Timişoara şi Clujul au un uşor avantaj la categoria 20 – 39 ani.

2. Dezvoltarea umană şi calitatea vieţii

– Cluj-Napoca are cel mai ridicat grad de dezvoltare din rândul celor șase municipii și, mai extins, din rândul tuturor polilor de dezvoltare din România. S-au luat în calcul capitalul uman (stocul educaţional), de sănătate (speranţa de viaţă la naştere), vital (vârta medie a populaţiei de 18 ani sau peste) şi material (locuinţă, facilităţi autoturisme).

De altfel, Clujul apare într-un top internaţional privind calitatea vieţii.

3. Resurse bugetare şi autonomie financiară

– Cluj-Napoca se clasează pe primul loc în ceea ce privește veniturile bugetului local în perioada 2009-2011.

– Gradul de autofinanţare al autorităţilor locale: valori medii în intervalul 65-75% pentru Cluj-Napoca și Sibiu, municipile cu cele mai ridicate valori

– Cel mai mic grad de îndatorare al administraţiilor locale, sub 15%, fiind urmat de Brașov, Sibiu și Timișoara

4. Piaţa muncii

– Județele Cluj și Timiș par a avea printre cele mai dinamice piețe ale muncii. Pe de-o parte, rata șomajului este sub 4% (chiar sub 2% în cazul Timișului), sub media națională și a celorlalte județe. Pe de altă parte, nu doar că numărul de șomeri este mai redus în aceste județe, dar și că aceștia își găsesc relativ ușor un nou loc de muncă, înainte să-și piardă indemnizațiile de șomaj.

Angajaţi în sectoare cu salarii ridicate (n.red. peste media naţională)

– Clujul se situează pe locul doi, după Timişoara: 24.185 (22.90% din totalul angajaţilor) faţă de 32.719 (30.20%).

5. Concentrare economică:

– Pe distanțe scurte, Cluj-Napoca are cea mai ridicată densitate economică, la 20 de minute de centru orașului fiind accesibilă o populație de 360,000 de locuitori și agenți economici care cumulează o cifră de afaceri reprezentând aproximativ 3,3% din venitul tuturor companiilor de la nivel național. Avantajul competitiv se pierde pe distanțe mai lungi, unde Timișoara prezintă o concentrare economică superioară, atât în termeni de populație cât și în termeni de mediu de afaceri.

6. Accesibilitate:

– În raport cu piețele europene, Timișoara și Cluj-Napoca au cea mai ridicată accesibilitate, Timișoara fiind la ma puțin de 1 oră de granița de vest, în timp ce Cluj-Napoca este la distanță de 121 – 180 de minute. Un avantaj adițional pentru Cluj-Napoca și Timișoara față de restul municipiilor și a polilor de dezvoltare – accesul rapid la aeroporturi în plină dezvoltare.

7. Economie locală:

– Principalele motoare din zona metropolitană: activități de programare (IT), transportul rutier de mãrfuri, restaurante, producția de produse electrice și electrotehnice pentru vehicule motorizate, activitãți de inginerie și consultanțã tehnicã, producția de echipamente de comunicații.

– Zone competitive: programare, transportul rutier de mãrfuri, restaurante, producția de produse electrice și electrotehnice pentru vehicule motorizate, activitãți de inginerie și consultanțã tehnicã, producția de echipamente de comunicații.

Atât Cluj-Napoca cât și restul orașelor au fost afectate de criza economică începută în 2008, deși de o manieră distinctă. Cel mai bine se poziționează din acest punct de vedere Cluj-Napoca și Timișoara, ambele având cel mai mare număr de ramuri cu o creștere pe perioadă de criză mai mare decât media națională la nivel de industrie.

9. Vulnerabilitate economică:

– Clujul prezintă o serie de vulnerabilități structurale, sectoarele concentrate reprezentând între 16,5 și 27.5% din totalul sectoarelor, peste Timiș și Brașov (7,2-16.4%) și Iași (sub 7%), dar sub Constanța (27.6 – 41.6%), poziționându-se la același nivel cu Sibiul. Un exemplu este cazul sectorului producției de echipamente de telecomunicații din Cluj, care, datorită prezenței Nokia a fost puternic concentrat. plecarea companiei a produs dezechilibre semnificative la nivel județean, cu consecințe încă imposibil de cuantificat.

Analiza integrală, cu grafice AICI.

Concluziile analizei arată că principalul competitor al municipiului Cluj-Napoca este Timişoara prin prisma avantajului geografic (proximitatea față de granița de Vest), structura pieței muncii și concentrarea economică reprezintă.

Pe de altă parte, Cluj-Napoca prezintă o serie de avantaje structurale: capacitatea de a genera venituri locale (venituri proprii per capital) şi calitatea vieții (indicele de dezvoltare umană). De asemenea, economia locală a Clujului este mai diversă, cu domenii high end (ex: IT) semnificative.

Totuși, Cluj-Napoca trebuie să depună eforturi să recupereze ecartul în termeni de salariați în domenii cu venituri ridicate, unde Timișoara are un avantaj important față de Cluj. Capacitatea acestora de a genera venituri locale, dar și de a atrage locuri de munci similare îi fac un indicator cheie pentru dezvoltarea locală.

De asemenea, economia județeană pare a fi mult mai dependentă de anumite sectoare economice decât cea a Timișului, ceea ce poate reprezenta, în condiții favorabile, un avantaj, dar poate genera și vulnerabilități semnificative în condiții de incertitudine economică.

VEZI integral Strategia de Dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca pentru 2014-2020.

Tags: , , , , ,

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>