comisia-europeana-da-unda-verde-exploatarii-gazelor-de-sist-in-spatiul-ue-18471893

România, în vizorul UE. Ce se întâmplă astăzi?

Parlamentului European dezbate şi votează marţi rezoluţia privind statul de drept din România. Textul semnalează îngrijorarea instituţiei UE referitoare la modificarea legislaţiei penale şi judiciare din prisma potenţialului de a submina independenţa sistemului judiciar şi lupta anticorupţie.

Textul rezoluţiei Parlamentului European semnalează îngrijorarea instituţiei UE privind modificarea legislaţiei penale şi judiciare din România din prisma potenţialului de a submina independenţa sistemului judiciar şi lupta anticorupţie.

Rezoluţia vine şi ca rezultat al celor două dezbateri din Parlamentul European, la care au participat premierul Viorica Dăncilă şi preşedintele Klaus Iohannis.

Documentul, publicat pe site-ul Parlamentului European, conţine 13 recomandări către România şi instituţiile Uniunii Europene în ceea ce priveşte sistemul judiciar şi lupta anticorupţie.

Totodată, dacă aceasta rezoluţie va fi aprobată, Parlamentul European condamnă “intervenţia violentă şi disproporţionată a poliţiei în timpul protestelor de la Bucureşti din august 2018″.

Textul rezoluţiei Parlamentului European privind statul de drept în România include următoarele recomandări:

1: Subliniază că este fundamental să fie garantat faptul că valorile europene comune enumerate la art. 2.5 din TUE sunt respectate pe deplin şi drepturile fundamentale din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene sunt enumerate;

2. Este profund îngrijorat de rescrierea legislaţiei privind legislaţia penală şi juridică românească, în mod special de potenţialul de a submina în mod structural independenţa sistemului juridic şi capacitatea de a lupta în mod eficient împotriva corupţiei în România, cât şi să afecteze statul de drept;

3. Condamnă intervenţia violentă şi disproporţionată a poliţiei în timpul protestelor de la Bucureşti din august 2018;

4. Invită autorităţile române să instituie garanţii pentru a asigura o bază transparentă şi legală pentru orice cooperare instituţională şi să evite orice ingerinţă care ar putea afecta sistemul de control şi echilibru; îndeamnă la întărirea controlului parlamentar asupra serviciilor de informaţii;

5. Îndeamnă autorităţile române să contracareze orice măsură care ar dezincrimina corupţia; şi să aplice strategia naţională anticorupţie;

6. Recomandă în mod ferm să fie reconsiderată legislaţia privind finanţarea, organizarea şi funcţionarea ONG-urilor în ceea ce priveşte potenţialul său de a avea un efect intimidant asupra societăţii civile, precum şi în contradicţie cu principiul libertăţii de asociere şi dreptul la viaţă privată; consideră că ar trebui să fie pe deplin aliniată la Cadrul UE;

7. Îşi exprimă profunda îngrijorare cu privire la restricţiile politice asupra libertăţii mass-mediei şi faţă de propunerile legislative de penalizare a denigrării României în străinătate şi de reintroducere a defăimării în Codul penal;

8. Îndeamnă Parlamentul şi Guvernul României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, GRECO şi Comisiei de la Veneţia şi să se abţină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independenţa sistemului judiciar; îndeamnă să se continue angajarea societăţii civile şi subliniază necesitatea abordării chestiunilor menţionate anterior pe baza unui proces transparent şi cuprinzător; încurajează să fie solicitată Comisiei de la Veneţia o evaluare proactivă a măsurilor legislative în cauză înainte de aprobarea lor finală;

9. Invită Guvernul român să coopereze cu Comisia Europeană, în conformitate cu principiul cooperării loiale, aşa cum este prevăzut în Tratat;

10. Îşi reiterează regretul cu privire la faptul că Comisia a decis să nu publice Raportul UE anticorupţie pe 2017 şi solicită cu fermitate Comisiei să reia fără întârziere monitorizarea anticorupţie anuală în toate statele membre; invită Comisia să elaboreze un sistem de indicatori stricţi şi uşor de aplicat, criterii uniforme pentru a măsura nivelul corupţiei în statele membre şi pentru a evalua politicile lor anticorupţie, în conformitate cu Rezoluţia Parlamentului din 8 martie 2016 privind Raportul anual pe 2014 privind Protecţia intereselor financiare ale UE;

11. Solicită insistent un proces periodic, sistematic şi obiectiv de monitorizare şi de dialog, care să implice toate statele membre, pentru a proteja valorile de bază ale UE în ceea ce priveşte democraţia, drepturile fundamentale şi statul de drept, implicând Consiliul, Comisia şi Parlamentul, în conformitate cu propunerile din Rezoluţia sa din 25 octombrie 2016 privind instituirea unui mecanism UE pentru democraţie, statul de drept şi drepturile fundamentale (Pactul DRF); reiterează faptul că acest mecanism ar trebui să cuprindă un raport anual cu recomandări specifice fiecărei ţări;

12. Solicită Comisiei Europene, în calitate de gardian al Tratatelor, să monitorizeze acţiunile întreprinse în urma recomandărilor de autorităţile române, continuând să ofere sprijin deplin României în găsirea de soluţii adecvate;

13. Încredinţează Preşedintelui său sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Comisiei Europene, Consiliului, guvernelor şi parlamentelor statelor membre şi Preşedintelui României”.

Raportul MCV cumulează cele două avize ale Comisiei de la Veneţia

Comisia Europeană va prezenta, marţi, raportul MCV despre modificarea legislaţiei în domeniul justiţiei, document care va ţine cont şi de cele două avize la Comisiei de la Veneţia.

În ceea ce priveşte raportul MCV, CE a anunţat că analiza care va fi prezentată pe 13 noiembrie, va lua în considerare şi avizele Comisiei de la Veneţia pe Legile justiţiei şi Codurile penale. Totodată, oficialii europeni au solicitat autorităţilor române să ţină cont de avizele forului european.

“Am luat cunoştinţă în mod favorabil de cele două avize ale Comisiei de la Veneţia pe Codurile Penale şi Legile Justiţiei. Solicităm autorităţilor din România să le ia în considerare. După cum a declarat şi prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans în cadrul dezbaterii Parlamentului European: <În timp ce vom continua să dialogăm cu autorităţile române, în spiritul cooperării şi în contextul Mecanismului de Verificare şi Cooperare, Comisia trage concluziile adecvate dacă amendamentele la Legile justiţiei, Codurile penale şi la Legile privind conflictul de interese şi combaterea corupţiei nu ţin cont de aceste preocupări>”, a precizat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, într-un răspuns transmis la solicitarea MEDIAFAX.

Anunţul Comisiei Europene a venit după ce Comisia de la Veneţia a recomandat României, în avizul publicat spre sfârşitul lunii octombrie pe site-ul instituţiei, să reanalizeze sistemul de numire şi revocare a procurorilor de rang înalt, notând că, în pofida unor îmbunătăţiri, proiectele de lege în domeniul justiţiei riscă să genereze presiuni şi să submineze independenţa sistemului judiciar.

În raportul forului european există şi o recomandare pentru reexaminarea motivelor de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) şi “abandonarea definitivă” a schemei de retragere anticipată din activitate, “dacă nu pot fi oferite garanţii că nu vor exista efecte adverse asupra funcţionării sistemului”.
Raportul Comisiei de la Veneţia se referă la modificările aduse Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legii nr. 317/2004 privind funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii. Modificările aduse pachetului de legi din justiţie au fost contestate de acelaşi for şi în luna iulie, în raportul preliminar.

În aviz, Comisia de la Veneţia a exprimat preocupare şi faţă de proiectele de amendamente la Codul Penal şi la Codul de Procedură Penală din România. Instituţia arată că modificările afectează grav eficienţa sistemului judiciar penal şi acţiunile anticorupţie.

În ceea ce priveşte legile Justiţiei, proiectele de lege pentru aprobarea OUG 92/2018 care modifică legile Justiţiei şi OUG 90/2018 privind operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie se află în procedură parlamentară.

Referitor la raportul MCV, preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu a declarat, duminică la un post TV, că documentul va conţine “trăsnăi”. În opinia sa, România nu ar trebui să stea în defensivă şi să accepte observaţii “ca şi cum am fi copiii de la şcoală”.

“Se apropie raportul pe MCV! O să vedeţi ce trăznăi sunt acolo. Asta este supărarea mea. Mi-aş dori pentru ţara mea mai mult. Vreau pentru concetăţenii mei mai mult, vreau inclusiv nu numai să ne fie bine că ne creşte salariul, dar vreau să ne bucurăm de o imagine care să fie în concordanţă cu realităţile, vreau să văd o Românie care este capabilă să joace un rol activ, nu un rol în care stă în defensivă şi primim observaţii de la unii şi de la alţii, ca şi când am fi copiii de la şcoală”, a afirmat Călin Popescu Tăriceanu, duminică seară la România Tv.

Textul rezoluţiei Parlamentului European semnalează îngrijorarea instituţiei UE privind modificarea legislaţiei penale şi judiciare din România din prisma potenţialului de a submina independenţa sistemului judiciar şi lupta anticorupţie.

Rezoluţia vine şi ca rezultat al celor două dezbateri din Parlamentul European, la care au participat premierul Viorica Dăncilă şi preşedintele Klaus Iohannis.

Documentul, publicat pe site-ul Parlamentului European, conţine 13 recomandări către România şi instituţiile Uniunii Europene în ceea ce priveşte sistemul judiciar şi lupta anticorupţie.

Totodată, dacă aceasta rezoluţie va fi aprobată, Parlamentul European condamnă “intervenţia violentă şi disproporţionată a poliţiei în timpul protestelor de la Bucureşti din august 2018″.

Textul rezoluţiei Parlamentului European privind statul de drept în România include următoarele recomandări:

1: Subliniază că este fundamental să fie garantat faptul că valorile europene comune enumerate la art. 2.5 din TUE sunt respectate pe deplin şi drepturile fundamentale din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene sunt enumerate;

2. Este profund îngrijorat de rescrierea legislaţiei privind legislaţia penală şi juridică românească, în mod special de potenţialul de a submina în mod structural independenţa sistemului juridic şi capacitatea de a lupta în mod eficient împotriva corupţiei în România, cât şi să afecteze statul de drept;

3. Condamnă intervenţia violentă şi disproporţionată a poliţiei în timpul protestelor de la Bucureşti din august 2018;

4. Invită autorităţile române să instituie garanţii pentru a asigura o bază transparentă şi legală pentru orice cooperare instituţională şi să evite orice ingerinţă care ar putea afecta sistemul de control şi echilibru; îndeamnă la întărirea controlului parlamentar asupra serviciilor de informaţii;

5. Îndeamnă autorităţile române să contracareze orice măsură care ar dezincrimina corupţia; şi să aplice strategia naţională anticorupţie;

6. Recomandă în mod ferm să fie reconsiderată legislaţia privind finanţarea, organizarea şi funcţionarea ONG-urilor în ceea ce priveşte potenţialul său de a avea un efect intimidant asupra societăţii civile, precum şi în contradicţie cu principiul libertăţii de asociere şi dreptul la viaţă privată; consideră că ar trebui să fie pe deplin aliniată la Cadrul UE;

7. Îşi exprimă profunda îngrijorare cu privire la restricţiile politice asupra libertăţii mass-mediei şi faţă de propunerile legislative de penalizare a denigrării României în străinătate şi de reintroducere a defăimării în Codul penal;

8. Îndeamnă Parlamentul şi Guvernul României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, GRECO şi Comisiei de la Veneţia şi să se abţină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independenţa sistemului judiciar; îndeamnă să se continue angajarea societăţii civile şi subliniază necesitatea abordării chestiunilor menţionate anterior pe baza unui proces transparent şi cuprinzător; încurajează să fie solicitată Comisiei de la Veneţia o evaluare proactivă a măsurilor legislative în cauză înainte de aprobarea lor finală;

9. Invită Guvernul român să coopereze cu Comisia Europeană, în conformitate cu principiul cooperării loiale, aşa cum este prevăzut în Tratat;

10. Îşi reiterează regretul cu privire la faptul că Comisia a decis să nu publice Raportul UE anticorupţie pe 2017 şi solicită cu fermitate Comisiei să reia fără întârziere monitorizarea anticorupţie anuală în toate statele membre; invită Comisia să elaboreze un sistem de indicatori stricţi şi uşor de aplicat, criterii uniforme pentru a măsura nivelul corupţiei în statele membre şi pentru a evalua politicile lor anticorupţie, în conformitate cu Rezoluţia Parlamentului din 8 martie 2016 privind Raportul anual pe 2014 privind Protecţia intereselor financiare ale UE;

11. Solicită insistent un proces periodic, sistematic şi obiectiv de monitorizare şi de dialog, care să implice toate statele membre, pentru a proteja valorile de bază ale UE în ceea ce priveşte democraţia, drepturile fundamentale şi statul de drept, implicând Consiliul, Comisia şi Parlamentul, în conformitate cu propunerile din Rezoluţia sa din 25 octombrie 2016 privind instituirea unui mecanism UE pentru democraţie, statul de drept şi drepturile fundamentale (Pactul DRF); reiterează faptul că acest mecanism ar trebui să cuprindă un raport anual cu recomandări specifice fiecărei ţări;

12. Solicită Comisiei Europene, în calitate de gardian al Tratatelor, să monitorizeze acţiunile întreprinse în urma recomandărilor de autorităţile române, continuând să ofere sprijin deplin României în găsirea de soluţii adecvate;

13. Încredinţează Preşedintelui său sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Comisiei Europene, Consiliului, guvernelor şi parlamentelor statelor membre şi Preşedintelui României”.

Tags: , , , , ,

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>