unnamed

Resuscitarea şcolilor profesioanale după 10 ani de indiferenţă. Viitorul meseriaşilor, dezbătut la Cluj

După ce ani la rând facultăţile au produs şomeri cu diplomă pe bandă rulantă şi pentru că angajatorii au tras un semnal de alarmă vizavi de lipsa acută a meseriaşilor în rândul tinerelor generaţii, Ministerul Educaţiei a reînfiinţat, în 2014, învăţământul profesional în România. După mai bine de 10 ani de absenţă. (n.red. Fostul ministru al Educaţiei, Ecaterina Andronescu a desfiinţat şcolile profesionale în 2003).

Primul pas spre normalitate a fost făcut, însă abia acum apar probleme cauzate de ani de indiferenţă, provocări care trebuie asumate şi la care trebuie să muncească, cot la cot, inspectoarele şcolare, agenţiile de ocupare a forţei de muncă, mediul privat de afaceri şi esenţial, părinţii elevilor. Concret, e nevoie de: identificare tuturor meseriilor cerute în piaţă, elaborarea unor materiale de prezentare a acestora dedicate elevilor de gimnaziu, o mai mare implicare financiară şi practică din parzea angajatorilor şi o schimbare de mentalitate în rândul părinţilor. Cel puţin acestea sunt concluziile la care au ajuns participanţii la Târgul Educaţional Transilvan şi la conferinţa “Meseria e brăţară de aur”, evenimente organizate, astăzi, la Cluj-Napoca în cadrul “Luna angajabilităţii”.

Cu cărţile aruncate pe masă, în stilul dulce românesc, participanţii la discuţie au recunoscut că este loc de îmbunătăţiri, însă nu s-au ferit să-şi urecheze colegii. S-a ajuns, aşadar, la clasicul cerc vicios.

Daniel Don, şeful Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Cluj, susţine că judeţul Cluj are cele mai multe joburi disponibile la nivel naţional – circa 3.000 şi că instituţia pe care o reprezintă organizează periodic târguri educaţionale: “peste 8.000 de elevi din 4 judeţe au participat, în aprilie, la un astfel de eveniment în Cluj-Napoca, iar în 12 octombrie, peste 5.000 de tineri din 3 judeţe vor avea parte e o experienţă similară la Timişoara”. În opinia sa, aceste demersuri sunt în zadar dacă angajatorii nu valorifică la justa valoare resursa umană: “E o problemă la nivelul celor ce gestionează resursa umană. Puţine multinaţionale din România lucrează cu specialişti în HR. E nevoie de persoane cu viziune care să se pregătească din timp şi care să ştie de ce va avea nevoie compania în viitor”. Mai întâi chiar, e nevoie de identificarea tuturor meseriile căutate în piaţă şi elaborarea unor materiale de prezentare şi de materiale didactice de actualitate: “Nu există prezentări de meserii. Tinerii trebuie să vadă ce presupune fiecare ca să îşi poată da seama dacă se regăseşte într-una dintre opţiuni”.

Ca o completare, Valentin Cuibus, şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Cluj a dus tăvălugul problemelor şi mai departe. Pe de-o parte le transmite părinţilor să nu mai fugă după dilome când, la finalul studiilor universitare, copiii lor ajung să lucreze în supermarket-uri, de cealaltă parte le cere agenţilor economici o mai mare implicare pe periaoda anilor de studiu: “Degeaba ne trebuie meseriaşi calificaţi dacă nu dorim să ne implicăm în formarea lor sau dacă o facem superficial”.

“Clujul este unul din locurile în care învăţământul tehnic s-a dezvoltat foarte tare în ultima perioadă. Anul trecut s-a întâmplat ceea ce trebuia să se întâmple demult. S-a reînfiinţat învăţământul tehnic de 3 ani. Lucru pe care mediul de afaceri l-a dorit de foarte mult timp. În mare majoriate angajatorii mici şi mjlocii. Am reuşit să înfiinţăm 25 de clase, lucru deloc uşor pentru că a apărut o schimbare e mentalitate. Toată lumea îşi doreşte să facă o facultate, chiar dacă după ajunge la un supermarket. A fost dificil, dar rezultatele s-au văzut. Anul acesta am ajuns la 38 de clase, peste 1.000 de elevi, aproximativ 20% din numărul de absolvenţi pe care noi îi avem. E mult de lucru pentru că e nevoie de schimbarea mentalităţii, a părinţilor în primul rând, iar în acest context orientarea şcolară spre învăţământul profesional lipseşte în cadrul sistemului nostru de învăţământ. Ce ar mai trebui facut, înfară de schimbarea mentalităţii, este implicarea agenţilor economici. Noi ne-am întâlnit anul acesta cu 293 de agenţi economici, toate cele peste 1.000 de locuri ocupate sunt pentru şi la cererea dânşilor. Deci cu discuţii prealabile şi cu contracte încheiate ulterior. Din păcate, încă, avem un număr destul de mare de agenţi economici departe de demersul nostru. Doresc să se implice foarte puţin dacă se poate, iar dacă se poate financiar să nu se implice deloc este perfect. Asta este realitatea. Şi aici trebuie lucrat. Şi dânşii trebuie să îşi schimbe mentalitatea. Putem lua exemple câte doriţi din vestul Europei, unde investiţia pe care agentul economic o face este foarte mare şi evident, rezultatele sunt altele”, a punctat Cuibus.

Reprezentanţii mediului de afaceri, Deloitte (Cluj) şi Eurotriade (Sibiu), au ţinut să-i reasigure pe tineri că e nevoie de meseriaşi pe tot cuprinsul ţării, multe persoane accepând să fie relocate pentru a obţinute un loc de muncă. “Industria se dezvoltă şi crerea va creşte în următorii ani. Mulţi tineri fac facultate pentru că se gândesc că vor avea salarii mai mari. Ce trebuie să ştiţi e că un bun meseriaş, de exemplu un specialist în mase plastice, poate fi plătit la fel de bine ca un manager sau team leader. Nu îl vom lăsa să plece în străinătate. Reînfiinţarea şcolilor profesionale este un lucru foarte important şi din punct de vedere al viitorului salar. Companiile îşi permit să investească în formarea unui om, dar asta ar însemna probabil un salar mai mic”.

Având deja un an de experienţă, reprezentanţii şcolilor profesionale din Cluj au adus în discuţie încă două probleme: salariile mici din învăţământ, în consecinţă dificultatea de a găsi profesori dedicaţi şi provocarea de a găsi meserii pentru tinerii din mediul rural. “Elevii noştri vin majoritar din mediul rural şi puţini sunt aceia, care la finalul studiilor, rămân în oraş. Trebuie să găsim meserii care să le fie de folos şi acasă. În prezent, noi avem şase specializări: bucătar, coafor, electronică, instalaţii, tâmplari universali şi electrotehnică”, a spus directorul Liceului Teologic Reformat din Cluj-Napoca. Legat de mediul rural, în speţă de munca în agricultură, Daniel Don, a tras un semnal de alarmă în finalul discursului său. Puţini sunt tinerii care doresc să muncească în acest domeniu, dar câţiva doritori sunt şi la oraş: “Ce putem face ca să-i ducem pe tinerii cu astfel de aptitudini la ţară?”. Un posibil răspuns, cu altă ocazie.

Învăţământul profesional de 3 ani se înfiinţează în şcolile unde există cel puţin un parteneriat cu o companie. Elevii fac practică la companie, au mentor din partea acesteia, firma este implicată şi în cursurile teoretice, iar după absolvirea şcolii profesionale elevii au întâietate la angajare în companiile în care au făcut practică. Pe lângă bursa de stat de 200 de lei lunar, elevii pot primi ajutor financiar şi din partea companiilor partenere, de cele mai multe ori în funcţie de rezultatele obţinute. De asemenea, ei beneficiază de transport în comun gratuit, cazare şi masă.

Oferte educaţionale la Cluj-Napoca:

Colegiul Tehnic “Anghel Saligny”: tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii, tehnician ecolog şi protecţia calităţii mediului, zidar, peitrar, tencuitor, zugrav, tâmplar, pădurar.

Colegiul Tehnic de Comunicaţii “Augustin Maior”: tehnician de telecomunicaţii, tehnician în activităţi de poştă, electronist reţele telecomunicaţii.

Liceul Tehnologic “Aurel Vlaicu”: electromecanic utilaje şi instalaţii industriale, operator la maşini cu comandă numerică, lăcătuş, tinichigiu, sudor.

Colegiul Tehnic “Raluca Ripan”: bucătar, cofetar

Liceul Tehnologic “Alexandru Borza”: tehnician în activităţi economice, mecanic auto, mecanic agricol, electromecanic auto, tehnician cadastru funciar topograf

Colegiul Tehnic Napoca: confecţioner produse textile, lucrător în hotelărie

Liceul Tehnologic nr.1 – tehnician în transporturi, bucătar, ospătar, tehnician nutriţionist.

Tags: , , , , , , , ,

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>