00090041_large

Reînvie un brand de Cluj: brânza de Năsal. Când se redeschide fabrica de la Ţaga

Brânza de Năsal, supranumită şi “camembertul românesc”, va fi putea fi găsită din nou pe rafturile magazinelor din ţară, după ce compania FrieslandCampina România şi AgroTransilvania Cluster au anunțat redeschiderea fabricii de la Ţaga, judeţul Cluj, în data de 26 noiembrie 2014.

Redeschiderea unității de producție din judeţul Cluj este posibilă în urma acordului semnat pe 29 august 2014 de FrieslandCampina România și Fabrica de Brânzeturi Transilvania, care s-a născut din asocierea dintre AgroTransilvania Cluster și Cooperativa Agricolă Someș Arieș.

Acest acord prevede producția brânzei de Năsal, sub brandul Napolact, dar și a altor tipuri de brânzeturi, sub brandurile proprii ale AgroTransilvania Cluster. Fabrica de brânză și grota de la Țaga, precum și brandul Năsal, au fost cedate temporar spre exploatare Fabricii de Brânzeturi Transilvania.

“Exploatarea potențialului unic al grotei și valorificarea lanțului de valoare existent în cadrul AgroTransilvania Cluster, au stat la baza acestei colaborări. Am inițiat acest demers pentru a susține valorificarea laptelui prin produse de calitate superioară destinate în special pieței locale. Proiectul este parte al unei strategii mai ample de sprijinire a sectorului agroindustrial transilvanean”, a declarat Felix Arion, directorul general al AgroTransilvania Cluster.

La rândul său, directorul de vânzări FrieslandCampina România, Cornel Cărămizaru, a precizat: “Redeschiderea fabricii prin această soluție inovatoare de business reprezintă răspunsul companiei noastre la mesajele consumatorilor și ale membrilor comunității locale, care și-au dorit să consume, în continuare, brânza de Năsal”.

Povestea “camembertul românesc”

Legenda spune că secretul brânzei de Năsal a fost descoperit de ţăranii care au furat caşul unui grof şi l-au ascuns într-o grotă.

branza-nasal

Conform Wikipedia, brânza de Năsal este un caş cu textura moale, făcut din lapte de vacă (mat. gr. 45%, sare max. 3%), cu un gust aromatizat și picant, precum și cu un miros foarte puternic și specific. Merge foarte bine ca aperitiv sau ca desert, cu legume, fructe, dar şi asociat cu băuturi alcoolice precim  vin, șampanie, coniac, whisky. Este un produs unic în lume datorită proprietăților de fermentație specifice grotei naturale de la Țaga, unde este depozitat pentru afinare.

La început, grota nu avea decât 20 metri lungime şi gura peșterii era îngustă încât nu putea intra decât un singur om. Solul era mereu umed. În 1954 începe producția industrială, la intrarea în peșteră. În 1971, s-a mărit peștera, solul a fost betonat, s-a introdus curent electric. Temperatura în grotă este constantă tot anul: 14 grade Celsius. Deși în prezent grota e cu mult mai mare decât înainte, bacteria responsabilă de fermentarea cașului nu trăiește decât într-o anumită zonă a peșterii, zonă care nu poate fi extinsă. În plus, bacteria se pune în mod natural pe caș, fără a fi nevoie să fie adăugată prin intervenția omului, așa cum se procedează de obicei în cazul brânzeturilor mucegăite. S-a încercat reproducerea bacteriei și a condițiilor din peșteră în laborator, dar fără succes, ceea ce face din Năsal un caș unic în lume. Din această cauză, producția anuală este foarte limitată, iar cererea locală este redusă. Înainte de a intra în conservare, fabrica de la Ţaga prelucra 5.000 l de lapte pe zi. Din 10 l de lapte se realiza 1 kg de brânză, mult mai scumpă decât caşcavalurile clasice, deoarece producţia se făcea strict manual.

Fabrica din Țaga, în conservare din 1 iunie 2013

La acea vreme, Friesland susţinea că decizia de închidere a fabricii a fost luată din cauza interesului scăzut pe care consumatorii români îl aveau pentru specialităţile de brânzeturi româneşti: “Unitatea de producţie de specialităţi de brânză, deţinută de compania FrieslandCampina în comuna Ţaga, este funcţională până la 1 iunie 2013, dată de la care va intra în conservare. Decizia a fost luată ca urmare a interesului scăzut pe care consumatorii români îl au pentru specialităţile de brânzeturi româneşti. Acest fapt a dus la scăderea continuă a vânzărilor şi, implicit, a producţiei, deşi compania a făcut investiţii foarte mari în campanii de promovare a gamei de brânzeturi de la Ţaga. Compania va continua să comercializeze produsele existente în stoc, iar atunci când contextul pieţei va fi favorabil, iar preferinţele de consum ale românilor în ceea ce priveşte brânza se vor schimba, nu exclude posibilitatea repornirii producţiei în această unitate”, se arata într-un comunicat remis presei. Cei 12 angajaţi ai fabricii au fost trimişi în şomaj.

Presa locală relata că Friesland intenţiona să vândă unitatea de producţie de la Ţaga, însă cu interdicţia de mai fi produsă vreodată celebra brânză de Năsal. Aceasta cu toate că, Friesland a derulat o amplă campanie de promovare a produselor Napolact, folosindu-se de brânza de Năsal.

Napolact, cumpărată de olandezi în 2004

 Friesland a cumpărat Napolact în 2004 de la Asociaţia Salariaţilor. Operaţiunile din România ale Friesland şi Campina au fost transferate în 2009 de la Satu Mare şi Bucureşti la Cluj. Cele trei companii locale ale Friesland aveau 1.200 de angajaţi şi afaceri de 480 de milioane de lei. Friesland Foods a fuzionat cu Campina, iar Napolact era parte din Friesland. Fuziunea Friesland-Campina s-a concretizat într-o companie cu 22.000 de angajaţi şi 100 de fabrici, al treilea producător de lactate din lume. Friesland produce mărcile Milli, Oke, Completa, Dots.

capital

În 2006, olandezii au mutat fabrica din Cluj-Napoca la Baciu, vânzând terenul cu 4,2 milioane de euro fondului de investiţii Morava, pentru un proiect imobiliar. Ei au vândut grupului Unilever divizia de îngheţată a Napolact. Acordul a presupus preluarea mărcilor de sub brandul-umbrelă Napoca şi transferul angajaţilor, iar liniile de producţie rămâneau în proprietatea Friesland.

Compania prelucrează anual 32 de milioane de litri de lapte, colectaţi de la 1.300 de ferme selectate din Transilvania.

FrieslandCampina, pe pierdere în ultimii trei ani

Ultimul an când FrieslandCampina a înregistrat profit a fost în 2011.

- cifră de afaceri: 382,7 milioane de lei

- profit: 6,8 milioane de lei

- creanţe: 91 de milioane de lei

- datorii:  125 de milioane de lei.

În 2013 compania a reuşit să îşi reducă totalul datoriilor, dar cifra de afaceri a scăzut semnificativ.

- cifra de afaceri: 361,3 milioane de lei

- datorii:  131,8 milioane de lei

-  pierdere: 19, 2 milioane de lei.

Totodată, numărul mediu al angajaţilor a scăzut de la 617 în 2011 la 522 în 2013.

Singura societate din portofoliul FrieslandCampina care a reuşit să menţină profitabilă a fost Napolact, care a înregistrat atât afaceri, cât şi profituri relativ constante şi în 2011 şi în 2012Gradul de profitabilitate al Napolact a început să scadă, însă în 2013, când afacerile au scăzut la 222, 8 milioane de lei, iar profitul la 1,9 milioane de lei, de peste patru ori mai mic faţă de 2012.

Anul acesta, FrieslandCampina România (FCR) a anunțat centralizarea producției de brânzeturi la fabrica de la Baciu. Producția de brânzeturi de la Carei și activitatea de tăiere și ambalare a brânzei de la Târgu-Mureș vor fi relocate până la 1 ianuarie 2015. 

Cine sunt noii “proprietari” de la Ţaga

Fabrica de Brânzeturi Transilvania a fost înființată de AgroTransilvania Cluster, asociat majoritar, în parteneriat cu Cooperativa Agricolă Someș Arieș. AgroTransilvania Cluster este o structură formată din agenți economici, entități de cercetare, instituții și catalizatori ai sectorului agroindustrial transilvănean.

Cooperativa Agricolă Someș Arieș este formată din peste 50 de ferme, care cresc împreună peste 2.000 de vaci de lapte. Inițiativa de a reuni în aceeași structură actori importanți din sectorul agroindustrial clujean și transilvanean îi aparține Consiliului Județean Cluj.

Tags: ,

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>