cluj-napoca-my-favorite

Peste 300 de proiecte Smart City în România. Cu ce facilităţi pentru cetăţeni vine Clujul

Cluj-Napoca se află în TOP 10 oraşe inteligente (Smart City) din România, însă este devansat de Alba Iulia, Hunedoara şi Oradea, conform unui studiu realizat de integratorul de soluții inteligente Vegacomp Consulting.

“Piata de Smart City, pornită din 2009, ajunsese, în 2017, la o mărime de ordinul miliardelor de USD. În România, există un început timid și o piață în formare în zona Smart City, care încă nu este complet înțeleasă, este greu de definit și încă relativ greu de acceptat, din perspectiva autorităților. Dacă la nivelul lunii martie 2017 discutam despre o piață de Smart City care depășea 216 proiecte realizate în România, șase luni mai târziu adăugăm la listă 100 de noi initiative, aflate în stadiul de proiect, în curs de implementare sau deja finalizate”, se arată în studiul citat.

TOP 10 oraşe inteligente 

Topul primelor zece orașe, în funcție de numărul de proiecte în plan, în curs de implementare sau livrate este: Alba Iulia (103 proiecte), Hunedoara (23), Oradea (19), Cluj-Napoca (18), Avrig (15), București (13), Piatra-Neamț (12), Brașov (11), Arad (11), Sibiu (11), Constanța (11).

“Orașele din listă însumează, conform ultimului recensământ, o populație de 5.708.940, echivalentul a peste un sfert din populația României. În continuare, majoritatea noilor proiecte și soluții Smart City se dezvoltă în ariile deja acoperite”, se mai arată în studiul  Vegacomp Consulting.

Cele mai populare soluții Smart City identificate în România și, în același timp, scalabile la nivel mondial includ: iluminatul stradal, smart parking, monitorizarea video si furnizarea de servicii publice de WiFi, urmate, pe termen mediu, de sisteme de management al traficului, management al deșeurilor și diferiti senzori, cum ar fi cei de mediu, folosiți pentru monitorizarea calitatii aerului.

Primează proiectele de Smart Living 

Noul lider este verticala Smart Living (soluții inteligente care cresc confortul locuitorilor), acoperită de 74 de proiecte, care detronează anteriorul loc întâi, ocupat în primăvara lui 2017 de Smart Governance, ce ajunge acum la 71 de proiecte. Locurile trei și patru sunt ocupate de Smart Mobility, cu 63 de proiecte, care se detașează de Smart Economy, 58 de proiecte, cu care era egală în martie. La distanță urmează Smart Environment, cu 33 proiecte, și Smart People, cu o creștere redusă, până la doar 16 inițiative.

“Cea mai facilă soluție, ușor de replicat și de adaptat, indiferent de mărimea comunității locale, este, în continuare, internetul WiFi public în punctele de interes major din orașe, atât outdoor cât și indoor – una dintre cele mai des adoptate declinări ale conceptului Smart Living în România. De asemenea, rămâne în top și o versiune populara derivată din această soluție – instalarea serviciilor de internet WiFi în transportul comun, alături de supravegherea video inteligentă, care se detașează, în clasament, de măsurarea și gestionarea consumului de utilități”, spun analiştii.

Sursele de finanțare pentru proiectele Smart City

  • Buget local – de exemplu, pentru strategiile din Cluj-Napoca, Oradea, Târgu Mures, Sibiu sau auditul de Smart City de la Târnăveni,
  • Fonduri europene – proiectele de iluminat stradal cu LED, proiectul realizat de Siemens pentru Alba Iulia,
  • Surse private (companii – furnizori de soluții Smart City) – în Alba Iulia, de exemplu, toate solutiile sunt furnizate cu fondurile companiilor private,
  • Alte state – SUA, cu finanțarea proiectului Smart Campus de la Politehnica din București (ISPE este consultantul companiei americane de consultanta pentru acest proiect)

Lista orașelor înscrise în cursa Smart City este într-o continua evoluție și include, în prezent, 41 de municipalități precum Alba Iulia, Arad, Avrig, Bacău, Balș, Botoșani, Brașov, București, Bumbești-Jiu, Călărași, Cernavodă, Comănești, Constanța, Cluj-Napoca, Deva, Fălticeni, Galați, Giurgiu, Gura Humorului, Hunedoara, Iași, Mangalia, Mioveni, Mizil, Moinești, Odobești, Oradea, Piatra Neamț, Reșița, Seini, Sibiu, Slatina, Suceava, Târgoviște, Târgu Jiu, Târgu Mureș, Târgu Neamț, Târnăveni, Timișoara, Tîrgu Bujor și Tulcea.

Cât de “smart” este Cluj-Napoca

Oraşul Cluj-Napoca este unul dintre cele mai evoluate oraşe din punct de vedere al proiectelor tip Smart City, iar la începutul anului 2017 primăria oraşului a constituit Consiliul Consultativ pentru Antreprenoriat şi Inovare în IT. Între proiectele implementate se numără:

  • Avize şi autorizaţii în format electronic
  • Aplicaţie pentru parcările din centrul oraşului
  • Aplicaţii pentru transportul în comun
  • Robotul “Antonia” – primul funcţionar public virtual din România
  • Şi Wi-Fi-ul gratuit în locurile publice din oraş sau traficul adaptiv – achiziţionarea de autobuze electrice, tramvaie şi troleibuze se numără printre proiectele smart ale capitalei Transilvaniei.

Tişe calcă pe urmele lui Boc. Vrea ca judeţul Cluj să fie “Smart Territory”

Consiliul Judeţean (CJ) Cluj plănuieşte implementarea proiectului “Smart Territory”. “Proiectul își propune obținerea următoarelor rezultate: implementarea unor mecanisme și proceduri standard implementate la nivel local pentru fundamentarea deciziilor și planificarea strategică pe termen lung şi proceduri simplificate pentru reducerea birocrației pentru cetățeni la nivel local corelate cu Planul integrat de simplificare a procedurilor administrative pentru cetățeni implementate”.

Concret, proiectul își propune implementarea următoarelor soluții informatice:

– dezvoltarea unei soluții informatice Atlas Teritorial GIS Integrat, care va integra baze de date ale diferitelor instituții și va genera o serie de rapoarte ce vor sprijini executivul Consiliului Județean în luarea / prioritizarea investițiilor;
– dezvoltarea unei soluții informatice Ghișeu unic, care va permite cetățenilor să acceseze, să descarce, să încarce informație referitoare la urbanism dar și să sprijine funcționarii publici în activitatea specifică;
– dezvoltarea unei soluții informatiuce referitoare la Digitalizarea arhivei, care va permite cetățenilor să obțină informație mai facil, dar va sprijini și funcționarii publici în identificarea informației arhivate în timp real;

Valoarea totală a proiectului se ridică la suma de  4,157,860.00 lei (inclusiv TVA), din care 3,919,598.20 reprezintă fonduri solicitate de la UE. 

Tags: , , ,

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>