1375083_612219788872149_2053680842_n

Om de afaceri olandez stabilit în Cluj: “Piaţa de outsourcing se apropie de saturaţie. Trebuie investit în producţie”

Cifra de afaceri pentru segmentul de outsourcing IT a atins valoarea de  380 milioane euro în 2012 (excluzând exporturile de licenţe), în România, conform datelor Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS). Structura veniturilor din această zonă se împarte astfel: serviciile IT (dezvoltare de aplicații la cerere, servicii de testare și suport) reprezintă 60,2%, serviciile BPO (business process outsourcing) însumează 26,8%, iar partea de cercetare-dezvoltare reprezintă restul de 13%.

Tot în 2012, compania internaţională de consultanţă Tholons includea două oraşe din România în “Top 100 destinaţii globale de outsourcing”: Bucuresti – pozitia 44 şi Cluj-Napoca  – pozitia 96. În 2013, Clujul nu a mai intrat în top.

Robbert Visser este un olandez stabilit în Cluj-Napoca în urmă cu 7 ani. A pornit mai multe afaceri în segmentul  IT local şi este de părere că absolvenţii de profil ai celor două mari universităţi clujene (n.red. Universitatea Tehnică şi Universitatea “Babeş-Bolyai) sunt cheia pentru diversificarea pieţei de muncă. Nu îi place denumirea de “Silicon Valley al Europei” atribuită Clujului (n.red. luna trecută, publicaţia franceză Paris Match scria despre Cluj, caracterizându-l drept un El Dorado al IT-ului european, un Silicon Valley al Europei, unde 20.000 de ingineri de software români sunt implicaţi aici în fabricarea a mii de site-uri şi aplicaţii de internet, majoritatea pentru piaţa din Franţa sau Marea Britanie). Visser atrage atenţia asupra faptului că piaţa clujeană de outsourcing IT se apropie de saturaţie; iar viitorul Clujului constă în producţie .

“Clujul pe care l-am cunoscut personal nu are nimic de-aface cu imaginea pe care o are peste hotare sau cu ce am citit în ziarele internaţionale. Prima oară am venit aici în 2007. La scurt timp am ştiut că locul meu este aici. S-a schimbat mult de atunci şi continuă să o facă. Poate voi nu vă daţi seama, dar pentru un străin traiectoria e mult mai evidentă. Spre exemplu, la fiecare patru ani vine o generaţie nouă care schimbă normele. În momentul de faţă, Clujul are o pătură socială de mijloc consistentă formată din intelectuali care o duc bine financiar. Majoritatea lucrează în IT. Problema este că acest segment este dominat de componenta de outsourcing. Oamenii au înţeles că se plăteşte bine şi în viitor vor vrea salarii şi mai mari. Investitorii străini caută oameni talentaţi, dar mână de lucru ieftină. În curând, piaţa clujeană va ajunge la saturaţie. Este momentul să investim în producţie; atât produse pentru companii locale, cât şi produse pentru export”, punctează Visser.

În acest sens, olandezul a pus bazele unei mici companii de software în Cluj-Napoca şi anume “Ruby Tribe”; business ce vizează investiţii în start-up-uri. “Noi nu suntem doar clienţi. Luăm conceptul şi îl ducem pe piaţă. Facem design, development şi implementare. Ce câştigăm investim mai departe în comunitate. SkinVision- o aplicaţie ce depistează canerul de piele, Fitting Room –  aplicaţie ce te ajută să-ţi alegi ţinuta potrivită sau Loud – aplicaţie pentru a ieşi în oraş la party sunt doar câteva exemple.

Şi totuşi, pentru a face un produs este nevoie de oamenii potriviţi. “Clujul are un broken ecosystem pe care noi încercăm să-l reparăm. Oameni talentaţi pe un segment ajung să facă un job ce nu îi pune în valoare, cu care nu au poate nicio legătură. Alţii au idei bune, dar nu au destule cunoştinţe ca să ajungă la produsul finit”. Visser crede că a găsit soluţia la această problemă. A întâlnit-o pe Roxana Rugină, o tânără ce s-a angajat să importe la Cluj un model educaţional neconvenţional dezvoltat în Franţa: Simplon. De altfel, tânăra  face parte din prima generaţie de cursanţi.

“Practic, Simplon îşi propune ca la finalul training-ului tu să fii învăţat suficient încât să ai deja un mic proiect personal dezvoltat, cu care să ieşi direct pe piaţa muncii, fie într-un portofoliu personal, într-un magazin de aplicaţii sau într-un start-up centrat pe produs“.

Cursurile se axează pe cod şi programare, durează 6 luni şi sunt gratuite. Prima generaţie de la Cluj numără 12 cursanţi selectaţi din peste 170 de aplicanţi. “Boot camp-ul”, aşa cum îl numeşte Visser, se desfăşoară pe strada Emil Issac, la numărul 23. acolo unde îşi are sediul compania “Ruby Tribe”, dar şi cea de a doua afacere a olandezului “Cluj Cowork”- o micro-comunitate de freelanceri din domenii diferite care lucrează sub același acoperiș, fără șefi și subalterni.

Robbert Visser nu este singurul care spune că “fabricarea” de produse finite – indiferent de segmentul de activitate- este  viitorul economiei româneşti. De aceeaşi părere este şi Sebastian Hosu, proprietarul Cabanei Moţilor – o pensiune ce îi aduce venituri de 80.000 de euro pe an şi proprietarul business-ului “Cămara de la munte” – afacere ce îi rotunjeşte veniturile cu încă 30.000 euro.

“Tânăra generaţie nu mai face gem, compot, murături, bulion sau zacuscă acasă, dar există această tendinţă spre mâncarea naturală, sănătoasă. Noi ne-am dorit să stăm la ţară şi să facem şi bani. De asta am deschis pensiunea şi ulterior cămara cu dulceaţă. Noi contribuim la economia zonei. Plătim un preţ mai bun pe fructe decât oferă centrele de colectare. E drept.. cerem şi calitate. Astfel, dăm valoare produselor zonei. Au început şi alţii în ţară acelaşi tip de business şi aşa se naşte concurenţa, un lucru bun pentru piaţa locală. Următorul pas ar fi ca noi, românii, să nu mai dăm materie primă la export, ci produs finit. Am avea numai de câştigat”, declara Hosu în vara acestui an.

Tags: ,

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>