ferma ghio feat

În ce s-a transformat dorința de a-i face nevestei un cojoc

Pe vremea lui Ceaușescu a vrut să-i facă soției un cojoc așa că și-a cumpărat șapte miei, care până la urmă i-au fost furați din Mărăști. Lucra la drumuri naționale, dar atunci ”a prins drag” de oi, așa că acum, împreună cu fiul au peste 1.000 de oi și o fermă construită și dotată cu trei milioane de euro din bani europeni. Și cultivă peste 1.100 de hectare la doar 20 de kilometri de Cluj. Liviu Ghiolțan se apropie de 70 de ani dar încă e ager ca un fecior.

”Sunt născut în Cluj-Napoca, părinții sunt clujeni, m-am căsătorit, am avut apartament în Piața Mărăști, dar nu mi-a plăcut deloc la bloc așa că am cumpărat o casă tot în Mărăști, pe Mureșului. Casă cu grădină. Am cumpărat primele oi cu gândul să-i fac soției un cojoc. Pe acea vreme era moda cojoacelor. Am luat șapte mieluți dar toamna, pe când să-i fac soției cojoc, mi i-au furat. (Ulterior am aflat și cine era, căci între mieluți s-a nimerit și un berbec țurcan, un exemplar de vis, pe care după doi ani l-am găsit la cineva în turmă și mi-a spus de unde îl are). Țin minte că era 19 septembrie, juca România ceva meci internațional și am stat și eu să mă uit, chit că nu sunt mare microbist. Și nu m-am dus după oi, căci le dădeam cereale dimineața, apoi plecau ele, nu era circulație, treceau peste Aurel Vlaicu și pășunau jos, unde este acum Expo Transilvania, iar seara veneau acasă. Dar în acea seară nu au mai venit”, povestește Liviu Ghiolțan.

ferma ghio 0

Nu s-a lăsat, căci ”a prins drag” de oi. ”Așadar, al doilea an, prinzând drag de oi, mi-am mai luat. Sigur, am avut apoi și vaci și nutri, porci, cal de expoziție. Am avut vacă, bălțată românească, de 35 de litri de lapte din pășune, mergeam cu ea la toate expozițiile. Am luat prima oară 70 de oi și apoi mi-am tot mărit numărul până am ajuns la 400-450 de oi pe vremea lui Ceaușescu. M-am și lăsat de serviciu prin `82-`83. Lucram la Drumuri Naționale, făceam marcajele la drumuri în șapte județe. Oile le țineam în Mărăști și Gheorgheni, căci acolo erau câmpuri, nu era nimic”, rememorează fermierul.

ferma ghio oi

După 1989 s-a reorientat în ceea ce privește pășunatul și și-a tot crescut efectivele de animale. ”După Revoluție un an-doi ne-a concesionat primăria prin Făget, apoi am luat pășune în Sălaj, am făcut apoi transhumanță aproape 20 de ani, până ne-am instalat aici. Mergeam la Satu Mare cu ele. A fost greu, dar frumos”, spune Liviu Ghiolțan. A ajuns să aibă a doua turmă din țară ca patrimoniu genetic. ”Anii frumoși în zootehnie au fost pe vremuri, când stăteau la coadă pentru miei, că ajungeam ca și în ziua de paști să tai miei. Trei ani am avut 1.150 de oi ca patrimoniu genetic. După un sibian, eram a doua turmă pe țară ca patrimoniu genetic  la țurcană”, spune fermierul.

Sediul fermei este acum undeva deasupra satului Pruniș din Ciurila. Au început să apară fonduri pentru agricultură, băiatul lui Liviu Ghiolțan, Cristian, alege să devină inginer zootehnist și să lucreze alături de tatăl său. Încep să concesioneze suprafețe de teren pentru a dezvolta încă o componentă a fermei: cea de culturi agricole. ”Ca rădăcini, afacerea are mai bine de 35 de ani, când am început cu creșterea oilor. Băiatul este inginer zootehnist, i-au plăcut și lui animalele și lui. Când au apărut fondurile europene pentru agricultură, prima oară prin SAPARD, am încercat și noi, mai timid, pentru a ne dota pentru o suprafață de o sută și ceva de hectare pentru cultură mare. Pășune aveam separat. Așa ne-am dotat cu un tractor de 150 de cai putere și o semănătoare cu freză. Cu astea am început.  După acest prim proiect am mai comasat terenuri și am mai depus pentru încă un proiect prin care am cumpărat combină, utilaje pentru zootehnie de ultimă generație și apoi încă un proiect mai mare, prin care am realizat saivanul, magaziile, cam tot ce vedeți pe aici. Am mai luat o combină, un tractor de 345 de cai putere și utilaje de capacitate mare pentru acest tractor. Am tot crescut suprafața arendată în zonă până la circa 1.100 de hectare. Anul acesta a fost mai deficitar căci nu prea s-au făcut cerealele.”, afirmă Liviu Ghiolțan.

ferma ghio 1

Cele trei proiecte au însemnat investiții de circa trei milioane de euro. ” Primul proiect a fost de 350 de mii de euro, apoi a fost al doilea de 700 de mii de euro iar apoi al treilea, al băiatului, a fost de 1,8 milioane de euro. În total, către trei milioane de euro”, spune fermierul.

Oile pe care le crește sunt doar pentru carne. ”Acum avem circa 1.000 de oi, am fost primii din România care am adus, pe relație zootehnică cu Anglia, berbeci Hampshire din rasă de carne. După încă doi ani am adus berbeci Texel și am intrat pe rasă de carne”, afirmă fermierul. Un astfel de exemplar ajunge la circa 1.000 de euro.

ferma ghio 2

Cele mai mari probleme ale fermelor zootehnice țin însă de politicile agricole, de prețurile mici date de intermediari dar și de conflictul din zona Orientului Mijlociu, o piață consacrată pentru carnea de miel. ”Anul acesta ne-au tăiat de la subvenție metișii. De la ministrul Flutur încoace, atât ne-au bătut la cap toate guvernele să trecem pe rase de carne, iar acum nu mai dau subvenție pentru metiși. Subvenție mai este doar pentru rasa pură. Pentru țigaie, țurcană, de exemplu. Dar eu având ca origine Hampshire și Texel evident că obțin metiși. Apoi piața de desfacere e la cheremul samsarilor, care dau prețuri foarte mici pe miei. Și mai e ceva. Dacă s-a găsit un caz de limbă albastră la o vacă în Botoșani, se pune carantină pe toată țara, nu doar local, deci prețurile scad.  Zootehnia te scoate vara dintr-o fază mai proastă, când nu ai nimic ce să-ți aducă profit. Din vânzarea mielor faci niște bani care să te scoată până ajungi la cereale”, susține fermierul.

Dar faptul că a a optat pentru rase de carne și a adus berbeci Hampshire din Anglia a avut un beneficiu, cu toate problemele de acum. Prin încrucișări, a obținut oi de carne dar și cu o lână mai mai fină, de calitate. ”La lână am avut noroc că având-o pe aceasta, mai fină, am început să primesc mai mult decât pe țurcană”, afirmă Ghiolțan.

ferma ghio 3

Etapa următoare în dezvoltarea fermei ține de achiziția de noi utilaje. ”De extins ca suprafață nu mai avem unde ne extinde, dar utilaje mai trebuie să luăm, căci sunt puține la ce suprafață avem de lucrat. Saivanul e la 1.100 de capete, deci cu animalele nu mai am unde să mă extind, e limitată și suprafața de pășune”, conchide Liviu Ghiolțan.

(Titus CRĂCIUN)

 

Tags: , , , , ,

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>