1186230_517970494960795_1284540347_n

Ia românească, atracţia târgului meşteşugarilor de la Cluj

Ia românească a fost “muza” unor mari nume din industria modei internaţionale: Yves Saint Laurent a creat, în 1981, o întreagă colecție intitulată “La blouse roumaine” (n.red inspirat fiind de tabloul cu acelaşi nume, din 1940, al pictorului Henri Matisse); Tom Ford a reinterpretat ia din zona Sibiului, cu broderii negre – cântăreaţa Adele purtând una din creaţiile acestuia în numărul american al revistei “Vogue”, din martie 2012. Jean Paul Gaultier (n.red. inspirat de o ie pe care a purtat-o Nadio Comăneci), Kenzo, Oscar de la Renta, Agatha Ruiz de la Prada, Anna Sui şi Philippe Guilet continuă lista designer-ilor inspiraţi de portul naţional românesc. Motivele populare au stat şi la baza colecţiilor unor creatori de modă autohtoni, între care Adrian Oianu, Dorin Negrău, Corina Vlădescu şi Ingrid Vlasov.

adele-ie-vogue

yves saint laurent_lablouseroumain

 

tumblr_mcvg9vhqcm1rk0hlso1_1280

 

Dragde-Bistrita-ww

 

Vedete de la Hollywood care au purat ia românească

Printre personalităţile care au purtat cu mândrie ia românească se numără Principesa Elena, Regina Maria, Principesa Ileana şi Regina Elisabeta. Ia s-a făcut cunoscută în lume şi datorită Mariei Tănase, care a purtat în nenumărate concerte portul popular românesc.

maria-tanase3

În mai 2013, vedetele din România au participat la un eveniment monden al cărui “dress code” a impus ia românească drept piesă centrală a ţinutei. Andreea Esca, Loredana, Jojo, Ilinca Vandici şi Dana Rogoz au acceptat provocarea.

Tot în anul 2013 s-a sărbătorit pentru prima dată “Ziua universală a iei”, mai exact pe 24 iunie, de Sânziene.

Ia, vedeta târgului de la Cluj

Astăzi, reporterii catcostaclujul.ro au participat la “Târgul Regional pentru Artizanat şi Meşteşuguri, Regiunea Nord-Vest”, unde standul Mariei Perşa le-a atras atenţia.

Imbrăcată într-un costum tradiţional transilvănean vechi de peste 100 de ani, Maria Perşa se agita într-un “muşuroi” de tinere domniţe ce urmau să danseze şi să cânte în cadrul evenimentului. Şi-a “dezbrăcat” jumătate din stand şi a împărţit ii în stânga şi în dreapta. Dar nu la întâmplare, ci s-a asigurat că măsurile vin “mănuşă” şi culorile le pun în valoare pe fete. Le-a ales şi năframe asortate şi s-a apucat să le taie şi brâuri. Ba a ales şi o cămasă albă cu broderie albastră pentru un tânăr ce i-a mulţumit cu un “ui ce mândru mi-s!”.

“Abia ce am apucat să aranjez standul şi iar este gol. Trebuie să o iau de la început şi astăzi am adus cele mai puţine produse”, a intrat în vorbă cu noiMaria Perşa, zâmbind lard.

genereaza-img

Maria Perşa s-a născut în satul Muntele Filii, din comuna clujeană Băişoara. A învăţat meşteşugul portului popular de la mamă şi bunici: “Ştiu să cultiv cânepa, să o culeg, să o topesc şi să o ţes. Mama  m-a învăţat să cos, să croşetez şi să brodez. Asta am făcut dintotdeauana. E mai mult decât o meserie sau o necesitate pentru mine. E o pasiune”.

De la Cooperativa Arta Textilă, la www.

În 1972 s-a angajat la Cooperativa Arta Textilă din Cluj-Napoca unde a învăţat să lucreze cu maşini performante aduse din Franţa. A ajuns să facă cursuri de formare pentru femeile ce veneau de la ţară şi nu erau la fel de iscusite. “Am lucrat 20 de ani la cooperativă. Era prima pe ţară şi aveam multe comenzi pentru export; în Franţa, Germania, Italia. Aici am învăţat broderia mecanică şi multe alte tehnici textile”. După Revoluţie şi-a valorificat pasiunea, şi-a luat atestat de producător autorizat şi a vândut porturi populare la tarabele de la ieşirea din Floreşti. Astăzi, Maria Perşa face parte din asociaţia “Produs de Cluj” şi participă la târgurile organizate de aceasta şi are şi un site unde şi-a expus lucrările şi unde primeşte comenzi. “După ce am plecat de la cooperativă mi-am luat maşină acasă, în Dâmbul Rotund şi soţul mi-a făcut şi un război de ţesut. De atunci fac costume populare acasă şi le vând fie la tâguri, fie la cei ce mă sună după ce îmi văd site-ul”.

VEZI site-ul clujencei AICI.  

“Colecţia” Mariei Perşa este pe cât de vastă, pe atât de variată. Nu are două modele la fel. Asta pentru că nu se limitează la specificul zonei, ci îi place să creeze. Le face “după cum le simte”, cum îi place să spună. “Vezi modelul ăsta de floare” şi arată spre o vestă de lână neagră pentru femei “Pare că e făcută după tipar. Doar pare pentru că e broderie mecanică. Modelul e făcut din capul meu, aşa l-am văzut eu. Nu îmi place să am produse indentice. Valorific fiecar element. Acum mulţi ani aveam o plasă întreagă cu nasturi brodaţi cum foloseam la cooperativă. Soţul mă tot întreba ce am să fac cu ei. Am gândit ca un fel de pense la ie şi i-a cusut la încrucişări”, spune femeia ridicânt mulţumită din sprâncene.

1186230_517970494960795_1284540347_n

 

genereaza-img (2)

“Lucrez şi o săptămână la o ie” 

genereaza-img (3)

Are produse din in topit, pânză bumbac sau pânză de casă. Preţul pentru fiecare în parte îl stabileşte în funcţie de costul materialelor şi de “manoperă”. Dacă la o ie lucrează chiar şi timp de o săptămână, un costum întreg îi ia chiar şi peste o lună. Nu duce lipsă de clienţi nici în ţară, nici în străinătate. A colaborat cu Ansamblul Folcloric “Mărţişorul”, iar acum are comandă pentru cel din Floreşti. Un român plecat în străinătate i-a cerut 14 costume pentru Noua Zeelandă.

img_09671

 

img_10431

 

383

“Norocul nostru este că încă se mai cer costume populare la grădiniţă, la şcoală şi cu ocazia unor sărbători religioase, la biserică. La târguri nu se trec aşa bine şi mai vin şi artişti care se mai şi tocmesc la preţ, deşi ei câştigă bine şi îşi permit produsele”, mărturiseşte femeia.

“Nu lăsaţi acul pentru dantele din magazin” 

Reinventarea portului popular nu se opreşte la ia purtată în prezent la blugi sau cu fuste elegante, la evenimente mondene. O nouă tendinţă pe piaţa autohtonă este costumul popular pentru botez. Totuşi, clujeanca trage nişte semnale de alarmă ce îi vizează pe cei ce-şi spun meşteri populari.

“Este o bucurie pentru noi că portul naţional este la loc de cinste. Dar trebuie să ţinem cont de un lucru şi aici mă refer la meşterii populari: produsul trebuie să aibă valoare, iar asta se face prin muncă meticuloasă. Ţăranul lasă acul jos şi coase dantelă cumpărată din magazin. Asta nu mai e valoare. Şi am văzut acest lucru la nişte doamne din Bistriţa-Năsăud care sunt renumite pentru produsele lor”.

Ie/cămaşă tradiţională – de la 100 lei

Costum bebeluşi botez – de la 100 lei

Costum popular întreg – de la 900 lei

Cel mai scump costum popular vândut – 1.200 lei

“Muzeul satului” de acasă

La final de an, când numără nopţile nedormite şi trage linie, Maria Perşa spune că e mulţumită de banii pe care îi câştigă şi din respect pentru tradiţiile româneşti merge mai departe şi va deschide un mic “muzeu al satului” în casa sa din Dâmbul Rotund. “Vine iarna şi o să am timp să recondiţionez obiectele şi să le aranjez. O să fie o cameră din casa de la ţară. Cu lada de zestre, cu obiecte din gospodărie, pături şi costume”.

La “Târgul Regional pentru Artizanat şi Meşteşuguri, Regiunea Nord-Vest” au participat producători locali ce au adus spre vânzare legume, dulceţuri, miere, must, sucuri naturale, prăjituri, bijuterii “hand-made”, coşuri împletie şi vase de lut.

 

 

Tags: ,

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>