untitled

Harta care spune cel mai bine de ce este România aşa cum este şi de ce Brexit nu înseamnă nimic

Eurostat a publicat în urmă cu câteva zile o serie de date legate de ponderea absolvenţilor de studii superioare în segmentul 25 – 64 de ani, pe regiuni de dezvoltare din Europa.

Datele sunt sintetizate într-o hartă: cu cât zonele sunt mai verzi, cu atât mai bogate în absolvenţi sunt, cu cât sunt mai galbene, cu atât mai puţini. Nu este greu sa remarcăm “deşertul” din România şi uniformitatea acestuia, care contrastează cu restul zonelor preponderea îngălbenite – Turcia, Ungaria sau Italia, dar care mai au spărturi cât de cât mai colorate, scrie mediafax.ro.

Ba chiar şi vecinii bulgari stau mai bine decât noi, contrazicând anume credinţe peiorative despre vecinii de la sud.

În procente, regiunea Centru stă cel mai bine, pe locul 286 din 330 de regiuni, cu 17,8% absolvenţi de studii superioare, urmează Nord-Vest, locul 288, Sud-Vest Oltenia 294, Vest pe 297, Sud-Est pe 319, Sud-Muntenia pe 320 şi Nord-Est pe 323, cu 11,6%.

Trişez puţin, pentru că Bucureşti – Ilfov, cu 33,6% absolvenţi de studii superioare se află pe locul 116, o poziţie onorabilă, dar care nu face decât să accentueze prăpastia dintre capitală şi restul ţării. Pentru comparaţie, Praga şi Berlin au 40%, respectiv 37% absolvenţi de studii superioare.

Cea mai mare concentrare de ingineri, medici şi finanţişti se află, pe plan european, în Londra şi în jurul capitalei Marii Britanii, regiunile de acolo ocupând patru din primele şase cele mai puternice regiuni. Inner London West are 69,7% absolvenţi de studii superioare; în top se mai află regiuni din zona oraşelor Bruxelles şi Oslo.

Care ar fi impactul respectivelor date şi al acumulării sau a lipsei de carte? Cea mai bună împărţire a lumii a făcut-o, în opinia mea, un fost premier britanic, care a spus că lumea se împarte în ţări de unde lumea pleacă şi ţări unde lumea vine. Londra este un loc unde lumea vine: are universităţi de renume, un City care mânuieşte o bună parte din banii întregii lumi şi găzdueşte cel mai important hub tehnologic european, cu 275.000 de companii şi 1,5 milioane de angajaţi, care au atras în zece ani 8,3 miliade de euro.

Pentru comparaţie, startup-urile tehnologice din România au atras în ultimul deceniu 14,8 milioane de euro.

Cred că impactul Brexit, dacă va fi să apară, va fi atenuat de această uriaşă forţă umană şi economică – răspunsul rapid şi ferm al Băncii Angliei este un bun exemplu de reacţie cu efecte pe termen mediu şi lung. Iar inteligenţa cultivată şi pusă la muncă este în măsură să combată orice neajuns economic, să aducă bani şi să inducă schimbare în bine.

Inginerii, medicii şi finanţiştii asigură, în număr mare,infrastructura umană care ţine societatea în mişcare, fundamentele şi acoperişul, o fac inovatoare, mai puţin coruptibilă, ba dispusă să se implice, într-o mare măsură, în problemele obştii.

La capătul opus al societăţii se află imobilismul, supuşenia şi inerţia, masele manevrabile.

Absolvenţii de studii superioare constituie clasa de mijloc, coloana vertebrală a oricărei societăţi, care consumă bunuri, se dezvoltă şi induce dezvoltare; una dintre consecinţele majore ale stării economiei şi ale politicilor de austeritate guvernamentale este faptul că România a pierdut clasă de mijloc – oameni educaţi, cu putere de muncă şi bine pregătiţi, care au preferat să plece – exodul personalului sanitar, al medicilor, este unul dintre exemple.

În deşertul cu ponderi de 11 – 17% au loc politicieni corupţi şi funcţionari nepăsători, puternice sunt doar forţa brută şi vulgaritatea, iar munca înseamnă supravieţuire şi nu un mod de exprimare individuală menit să îmbogăţească insul şi societatea.

M-aş feri să spun că deşertul pe care îl invoc este o consecinţă a sistemului de învăţământ, mai degrabă sunt tentat să zic că avem de-a face cu o problemă ce ţine de ansamblul societăţii, de sistemele de valori şi de aşteptările personale. Dar există şi o statistică îngrozitoare care arată că 42% dintre elevi sunt ceea ce se cheamă analfabeţi funcţionali, care nu sunt capabili să facă raţionamente elementare, nu pot folosi în viaţa de zi cu zi operaţii aritmetice simple şi nu înţeleg un text pe care îl citesc.

Intrăm în curând în campanie electorală, chiar sunt curios câţi dintre candidaţi vor căuta şi vor propune soluţii pentru a înverzi deşertul România.

Tags: , , , , ,

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>