s560x316_impozit

Cum va arăta Fondul Suveran de Investiţii, în proiectul Finanţelor

Proiectul de lege pentru înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) a fost finalizat şi lansat miercuri noapte în dezbatere publică de Ministerul Finanţelor, instituţia care va supraveghea Fondul. Acesta va cuprinde 27 de participaţii minoritare sau majoritare ale statului la companii profitabile, cu o valoare contabilă de circa 45 miliarde lei (10 miliarde euro).

Proiectul de lege va fi trimis Guvernului, cu avizul primit de la Eurostat (opinie ex-ante) în legătură cu clasificarea Fondului (bugetar/în afara bugetului), iar Executivul l-ar putea aproba într-o şedinţă din luna septembrie şi transmite apoi Parlamentului.

Proiectul a fost elaborat împreună cu reprezentanţi ai Ministerului Economiei, Ministerului Energiei şi Ministerului Muncii, precum şi cu consultarea reprezentanţilor din alte instituţii publice, în cadrul unui grup de lucru şi a unei comisii interministeriale aprobate de Guvern.

Statul român va avea calitatea de acţionar unic pe toată perioada de funcţionare a FSDI. Capitalul social al Fondului va fi format din aport în natură, reprezentat de pachetele de acţiuni, şi din aport în numerar de 1,85 miliarde lei, din care o sumă de 50 milioane lei va fi vărsată la constituire, în 2017.

Companiile incluse în fond sunt: Engie România (la care statul român deţine 34% din acţiuni), Electrica (48,78%), Delgaz Grid (13,51%), E.ON Energie România (31,82%), Biofarm (1,16%), Chimcomplex (12,89%), OMV Petrom (20,63%), Telekom România Communications (45,99%), Antibiotice (53,02%), Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune (100%), Loteria Română (100%), Societatea Naţională Aa Sării (51%) IAR SA (72,19%), Oil Terminal (59,62%), Cupru Min (100%), Unifarm (100%), Societatea Naţională a Apelor Minerale (100%), Compsnis Naţională Administraţia Porturilor Dunării Maritime (92,3%), Compania de Investiţii pentru Turism (100%), Romgaz (70%), Hidroelectrica (80,05%), Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (80%), Nuclearelectrica (82,49%), Imprimeria Naţională (100%), Administraţia Porturilor Maritime (80%), Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie (100%) şi Conpet (58,72%).

Cele 27 de participaţii au generat în ultimii ani dividende de circa 2 miliarde lei – valoare care reprezintă media dividendelor pe ultimii trei ani -, care au fost încasate de buget.

“Proiectul de act normativ va avea impact asupra veniturilor bugetului de stat începând cu anul 2018 in sensul reducerii veniturilor la bugetul de stat cu valoarea dividendelor încasate de FSDI în contul acţiunilor transferate în portofoliul FSDI. Această influenţă va fi recuperată în anii următori primului an de funcţionare prin încasarea dividendelor pe care FSDI le va plăti statului, în calitate de acţionar unic potrivit hotărârii Adunării Generale a Acţionarilor de repartizare a profitului şi stabilire a dividendelor”, arată nota de fundamentare a proiectului de lege.

După crearea Fondului, dividendele acestor companii vor fi încasate de Fond.

“Impactul este atenuat, pentru că, iniţial, aceste dividende vor ajunge tot la stat, pănă când Fondul va începe să facă investiţii”, a precizat un reprezentant al Ministerului Finanţelor.

Valoarea participaţiilor urmează să fie stabilită de către evaluatori după crearea Fondului, pe baza valorii acţiunilor pa bursă, pentru companiile listate, şi a metodei activului net, pentru societăţile nelistate.

Valoarea deţinerilor stabilită pe baza valorii unitare a acţiunilor din cele 27 de participaţii transferate FDSI era de circa 45 miliarde lei (10 miliarde euro) în 2015, însă valoarea reală a participaţiilor ar putea fi semnificativ mai mare sau mai mică.

Potrivit calendarului Ministerului Finanţelor, Fondul urmează să devină operaţional în 2019. Pentru perioadă de un an şi jumătate, Fondul va avea o conducere provizorie selectată de Ministerul Finanţelor, care va reprezenta statul în raport cu Fondul. Ulterior, FDSI va avea o conducere dualistă – consiliu de supraveghere şi directorat – cu mandate pe patru ani.

Proiectul prevede că FDSI are ca scop “dezvoltarea şi finanţarea din fonduri proprii şi din fonduri atrase, de proiecte de investiţii rentabile şi sustenabile, în diverse sectoare economice, prin participare directă ori prin intermediul altor fonduri de investiţii sau al unor societăţi de investiţii, singur sau împreună cu alţi investitori instituţionali sau privaţi, cât şi administrarea activelor financiare proprii, în vederea obţinerii de profit”.

“Administrarea FSDI se va realiza în sistem dualist, de către un consiliu de supraveghere şi un directorat, de o manieră independentă, conform actului constitutiv, în conformitate cu politica sa investiţională, în vederea obţinerii de profit, în condiţii de piaţă, prin dobândirea în nume propriu de active şi pasive şi cu asumarea riscurilor asociate unor astfel de activităţi comerciale, în limitele strategiei investiţionale aprobate de acţionar”, arată proiectul Finanţelor.

Ministerul Finanţelor va aproba strategia investiţională şi planul de investiţii, însă managementul activelor şi pasivelor se va face în mod independent de către conducerea FSDI.

Conform statutului FSDI, acesta va respecta cele mai bune principii de guvernanţă ale fondurilor suverane – principiile de la Santiago.

Consiliul de supraveghere va fi format din nouă membri, desemnaţi pe baza a cel puţin a următoarelor criterii de selecţie: expertiză în domeniul financiar-bancar necesară îndeplinirii responsabilităţilor specific FSDI, experienţă în administrarea de societăţi, integritate profesională, bună reputaţie, cunoştinţe, aptitudini şi experienţă adecvate complexităţii activităţii specific FSDI, atât individual cât şi la nivel colectiv, după o procedură proprie de selecţie transparentă, care va fi aprobată de acţonar.

Primii membri ai consiliului de supraveghere vor fi numiţi prin Hotărâre a guvernului pe o perioadă de 18 luni, având ca mandat numirea directoratului şi organizarea activităţii FSDI.

Ulterior, conform actuui constitutiv, mandatul membrilor consiliului de supraveghere va fi de patru ani. Directoratul va fi format din şapte membri numiţi de către consiliul de supraveghere, cu mandate tot de patru ani.

Crearea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) este principala măsură pentru stimularea investiţiilor publice prevăzută în programul de guvernare al alianţei PSD-ALDE.

Potrivit programului de guvernare, fondul trebuie alcătuit, în principal, din companiile de stat profitabile, a cărui valoare va depăşi 10 miliarde euro la orizontul anului 2020.

Fondul va folosi veniturile din dividende ale acestor companii, dar va strânge fonduri şi din emisiuni de obligaţiuni sau din vânzarea de active neperformante precum case de odihnă şi hoteluri.

Cele mai mari investiţii ale FSDI, de 3,5 miliarde euro, în următorii patru ani ar urma să se realizeze în sănătate, sector în care PSD promite construcţia unui spital republican şi a opt spitale regionale.

Alte 3 miliarde de euro vor fi folosite pentru construcţia de autostrăzi şi căi ferate rapide care nu pot fi finalizate sau demarate din fonduri europene până în 2020.

În proiectul realizat de către Ministerul Finanţelor, strategia de investiţii este clarificată. Astfel, Fondul va face plasamente în “proiecte de investiţii în domenii competitive, inclusiv investiţii în participaţii, co-finantare proiecte de tip PPP şi co-finanţare proiecte finanţate din fonduri europene ; investiţii în instrumente financiare emise de alte entităţi; administrarea pachetelor de acţiuni din portofoliu”.

În ceea ce priveşte finanţarea Fondului, aceasta se va face din venituri obţinute din dividende încasate de la societăţile la care detine acţiuni din portofoliul acestuia, din cele rezultate din operaţiuni cu instrumente financiare proprii şi din cele emise de alte entităţi, din venituri din vânzarea de pachete de acţiuni din portofoliu, din împrumuturi, inclusiv prin emiterea de obligaţiuni, dar şi din alte surse prevăzute de lege, potrivit proiectului.

Potrivit iniţiatorilor Fondului, acesta va genera “surse de finanţare sustenabile pentru materializarea proiectelor din domenii economice diverse, în condiţii de rentabilitate economică şi sustenabilitate financiară”.

De asemenea, FDSI ar trebui să aibă un rol de catalizator eficient pentru atragerea de fonduri private de la bănci, fonduri de pensii sau fonduri de investiţii, care, alături de fondurile proprii, vor asigura finanţarea unor proiecte de investiţii a căror implementare va antrena un efect de multiplicare economică atât pe orizontală, cât şi pe verticală.

“În funcţie de condiţiile de piaţã precum şi de caracteristicile proiectului finanţat, FSDI va putea atinge factori de multiplicare atractivi, efectul de multiplicare financiară fiind obţinut prin atragerea de capital de la investitori instituţionali şi privaţi, atât sub formã de participare la capital cât şi sub formã de capital împrumutat, realizând astfel premisele finanţării unor proiecte de valori mari”, arată proiectul.

În plus, Fondul va contribui la susţinerea eforturilor României de a obţine statutul de piaţă emergentă pentru piaţa de capital autohtonă prin creşterea lichidităţii, ca urmare a listării la Bursa de Valori Bucureşti şi AERO a companiilor din portofoliul FSDI.

Ultima variantă a programului de guvernare prevede şi crearea unui al doilea fond.

“Alături de FSDI, cel târziu în primul trimestru din 2018, se va crea un Fond Naţional de Dezvoltare (FND), care va cuprinde companii unde statul deţine participaţii şi care în prezent sunt administrate de AVAS, dar şi companii de stat care nu vor putea fi incluse în FSDI din cauza interdicţiei europene, care stipulează faptul că în unele cazuri, companiile de producţie şi distribuţie nu pot fi administrate de aceeaşi enitate, evitânduse în acest fel comportamentul de monopol”, arată documentul.

Astfel, Transelectrica şi Transgaz vor fi administrate şi deţinute de FND, iar Hidroelectrica sau Romgaz de către FSDI, iar AVAS se desfiinţează.

Al doilea fond este necesar deoarece firmele de distribuţie, cele de transport şi cele de producere de energie nu pot avea acelaşi acţionar majoritar, potrivit reglementărilor europene.

Tags: , ,

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>