images

Cum dai chix în marile afaceri de pe internet (I)

Cum nu te îmbogaţeşti peste noapte dar ai şansa sa o faci temeinic, într-o afacere ce dă rezultate remarcabile în 10 ani. Doar că socoteala de pe internet nu se potriveşte cu cea din pământ.

Mirajul arborelui Paulownia. Pentru yachturi, avioane uşoare, esenţă tare dar lemn ușor, capacitate calorică nemaiîntâlnită, inflorescenţe neasemuite, Paulownia este răspunsul. Nemaivorbind despre promisiuni de câștig de 30.000 de euro pe hectar cu o investiție de doar câteva – puține – mii.

O.A. este un tânăr întreprinzător cu afaceri în zona construcţiilor. Pentru că dispunea de câteva terenuri în zona Câmpei Transilvanei, a decis să le valorifice din punct de vedere agricol. “Am aflat de Paulownia de pe internet. Am intrat, am studiat un pic problema, nu am avut foste mulţi bani de investit, aşa că am cumpărat 20 de plante, care, cu tot cu transport, au ajuns undeva la 800 de lei. Mă aşteptam să fie ceva plantă mai mare, dar avea circa 15-20 cm. Erau în ghivece, în care le-am mai ţinut circa o săptămână, timp în care fiecare plantă a mai dat câte două frunze. Deci în momentul plantării, cred că fiecare plantă avea cam circa 7 frunze. M-am gândit că e afacere bună dacă într-o săptămână s-au înălţat cu vreo 6 cm. Le-am plantat şi le-am udat cam o lună de zile”, începe povestea O.A. A comandat vlăstarii în februarie-matie şi i-au venit cam în luna aprilie.

După încă o lună şi ceva, plantele au început să se uşte. “Mai întâi s-au uscat frunzele de jos, dar am crezut că e ceva natural, că s-au înălţat. Am crezut că își revin. Am așteptat până primăvara următoare, dar nu și-a mai revenit niciuna. Și am mai văzut în zonă o plantație, de data asta pe hectare bune, îngrădită, cu pază. Ultima data când le-am văzut aveau deja cam um metru, um metru și ceva, cu coroană deja formată. Asta a fost undeva acum doi- trei ani. În primăvara ce a urmat nu mai erau acolo. Erau doar buruieni. Nu știu ce s-a întâmplat cu ele”, povestește O.A. El susține că dacă s-ar fi prins plantele pe care le-a achiziționat, ar fi făcut eforturile financiare pentru populare a unul – două hectare. ”Oricum, solul în care le-am pus este foarte bun pentru culturi, nu știu pentru pomi. Cred că, totuși, nu se pretează la clima noastră. La știri am văzut că în sud ar mai fi două plantații ”, spune O.A.

Inginerul agricol Mircea Crăciun, doctotand la horticultură, reprezentant al companiei Ecogarden, deslușește ițele afacerii Paulwonia. ”Orice plantă are câeva cerințe climatice specifice. Orice plantă ce se cultivă are anumite ”coordonate” de care trebuie să ții cont: necesarul de lumină, expunerea, căldura, umiditatea. Dar cel mai important factor, la plantele pe care le plantăm, este suma de grade anuală. Și în cazul Paulwoniei și în cazul altor specii, producătorii de material dendrofloricol în general, ori de butași în particular, în momentul vânzării îți pun în față variantele de cultură optime, nu scot în față varianele mai puțin favorabile de cultură, pentru că sunt interesați să își vândă marfa. Și în cazul Paulwoniei ei ce îți spun: este unlemn de esență tare, care crește foarte repede, generează foarte mult material lemnos valoros într-un timp foarte scurt. O adevărată afacere. Poatefi, dacă ar fi condiții optime”, spune inginerul.

Mircea Crăciun spune că de când a fost adus în Europa din Asia, s-a încercat aclimatizarea în nord vestul Europei. ”Olandezii l-au adus din Indiile de Est și au încercat aclimatizarea în speranța de a obține lemn pentru vasele maritime, tocmai pentru că este esență tare dar este și ușor în același timp. În Olanda și în Marea Britanie s-au făcut tot felul de încărcări cu Paulwonia, unele reușite, altele nu. Oricum nu se pot compara condițiile climatice de acolo cu ce este la noi. În ceea ce privește afacerea, ne putem gândi și la varianta că undeva în Europa a fost un surplus de material dendrofloricol de Paulwonia și s-au gândit să o ducă în țările în care oamenii sunt mai puțin familiarizați cu culturile și unde oamenii vor să facă bani repede și mulți”, a declarat horticultorul.

Ce i-ar sfătui pe oamenii care vor să se apuce de o astfel de cultură? ”În primul rând să consulte o persoană care este în domeniu, avizată, care se poate deplasa la fața locului și care poate să îi dea detalii tehnice, botanice în acest caz. Să îi spună că solul are o textură X, un ph Y, că are o sumă de grade care se încadrează în zonă ori care nu, poate fi o zonă de microclimat care poate fi mai favorabilă decât doi km mai încolo. Deci înainte de a te apuca să dai bani pe culturi de orice fel e bine să vorbești cu cineva care știe, că altfel arunci cu banii”, susține Mircea Crăciun. Specialistul spune că până în momentul de față nu a auzit de plantații reușite în zona Clujului. ”Personal, nu o consider cultură viabilă pentru România, în momentul de față. Adaptabilitatea ei la condițiile de aici există, dar nu cu rezultatele cu care cei care vând afaceea asta le propagă”, conchide inginerul.
(Titus CRĂCIUN)

Tags: ,

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>