the_office_prezentare_92203

Ce s-a ales de marile fabrici comuniste din Cluj

Cele mai multe fabrici din perioada comunistă, care îşi desfăşurau activitatea în Cluj-Napoca, au fost transformate, treptat, după 1989, în proiecte imobiliare sau sedii pentru multinaţionale. Printre ele, Fabrica de dulciuri Feleacul sau Fabrica de Tricotaje Someşul.

În centrul municipiului Cluj-Napoca îşi desfăşura activitatea, în perioada comunistă, Fabrica de Tricotaje Someşul, înfiinţată în anul 1930.

După zeci de ani de producţie, în 1995, societatea a fost privatizată iar în anul 2007, sediul situat pe Bulevardul 21 Decembrie 1989 şi terenul aferent au fost vândute către un dezvoltator imobiliar. Atrium Center anunţa că îşi doreşte construirea unui mall, valoarea tranzacţiei fiind de 14 milioane de euro.

Fabrica a fost demolată în 2008 iar un an mai târziu firma şi-a mutat linia de producţie într-o hală de pe Bulevardul Muncii, la periferia Clujului. Pe locul fostei fabrici de tricotaje, fondul de investiţii sud-african New Europe Property Investments (NEPI) şi omul de afaceri Ovidiu Şandor din Timişoara au ridicat un complex de birouri şi servicii, numit The Office, pe o suprafaţă construită de 54.000 mp. Iar multinaţionalele şi-au mutat aici sediile.

Fabrica de dulciuri Feleacul, naţionalizată în 1948, a fost transformată în proiect imobiliar după anul 2000. Birourile firmei au fost demolate iar pe terenul respectiv s-a construit un hotel de 5 stele, iar clădirea unde se desfăşura activitatea de producţie s-a transformat într-un complex de birouri numit Cluj Business Center, care are în total peste 57.000 de mp.

Producătorul de confecţii Flacăra, care deţinea un teren de două hectare în Cluj-Napoca, a trecut printr-un proces de reconversie al clădirii aceasta fiind cumpărată de compania de IT iQuest şi a fost amenajată, începând cu anul 2015, ca sediu propriu în care vor lucra câteva sute de persoane. Terenul a fost vândut de o companie imobiliară controlată de o bancă germană, după ce Flacăra a fost divizată, utilajele fiind preluate de o firmă de lenjerie.

Clădirile fostei fabrici de utilaje de frig Tehnofrig, care a funcţionat în zona Gării din Cluj-Napoca, au fost demolate, iar pe o parte a terenului de peste 11 hectare s-a construit magazinul de bricolaj Dedeman. După 1989, Tehnofrig a fost divizată în şase societăţi pentru a putea fi transformată mai uşor într-un proiect imobiliar.

Fabrica de bere Ursus a funcţionat din 1878 în Cluj-Napoca într-o zonă adiacentă centrului municipiului, şi a fost închisă în anul 2010, producţia fiind mutată la Buzău. Pe terenul fabricii s-a construit un complex format dintr-un ansamblu de locuinţe şi un mall, în urma unei investiţii de 25 de milioane de euro. În zonă a rămas doar o mini-berărie care să amintească de tradiţia berii din Cluj-Napoca.

Fabrica Napochim, producător de mase plastice din România, a fost înfiinţată în 1949, iar terenul, aflat într-o zonă apropiată de centrul oraşului, a devenit tentant pentru piaţa imobiliară. Şi Napochim a fost divizată, partea de producţie fiind mutată la periferia Clujului, iar partea imobiliară a dezvoltat un proiect de locuinţe, spaţii de birouri şi spaţii comerciale pe o suprafaţă de 37.000 de mp, după demolarea fostelor clădiri.

Unul dintre coloşii industriali ai municipiului Cluj-Napoca, Combinatul de Utilaj Greu (CUG), înfiinţat în 1970, funcţiona pe platfoma de pe Bulevardul Muncii. După 1990 combinatul a fost divizat în opt societăţi, dintre care unele mai funcţionează, altele nu, iar clădirile şi halele au fost fie închiriate, fie vândute la fier vechi.

Şi producătorul de încălţăminte Clujana, care şi-a început activitatea după 1910, a trecut printr-un proces de transformare, care a dus în 1999 la intrarea în faliment şi la închiderea. Majoritatea spaţiilor de producţie au fost închiriate altor firme, cu obiect de activitate similar dar nu numai. În prezent, doar într-una dintre clădiri, Clujana, preluată de Consiliul Judeţean Cluj, mai desfăşoară activităţi de producţie în domeniul încălţămintei.

Dintre marile fabrici comuniste puţine şi-au continuat activitatea, devenind, în prezent, companii importante la nivel naţional, printre acestea numărându-se Farmec, producător de cosmetice, sau Terapia, producător de medicamente.

Un analist economic clujean a declarat corespondentului MEDIAFAX că dacă fostele fabrici comuniste şi-ar fi păstrat producţia după Revoluţie, s-ar fi investit în modernizare şi retehnologizare, economia municipiului ar fi întrecut-o pe cea a Bucureştiului.

„La Cluj-Napoca se producea aproape orice, erau fabrici mari, de nivel naţional. Dar, după 1990 terenurile au fost vânate în scop imobiliar, şi astfel s-a trecut la desfiinţarea fabricilor, demolarea clădirilor, relocarea producţiei şi diminuarea ei, cu scopul de a vinde terenurile pentru hipermagazine, mall-uri, clădiri de birouri sau complexuri rezidenţiale. Treptat, mediul economic din oraş a fost nevoit să se reinventeze, iar Clujul a devenit un oraş în care predomină serviciile şi firmele de IT”, a spus acesta.

Ce s-a ales de marile fabrici comuniste din România. 

Tags: , , , ,

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>