mancare-romaneasca

Bucate tradiționale “ca la mama acasă” pentru turişti. Din 2018

Turiștii vor putea mânca în satele românești, de la anul, bucate tradiționale gătite “ca la mama acasă”, după înființarea Punctelor Gastronomice Locale Familiale (PGLF), un proiect inițiat de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) cu scopul de a ajuta la dezvoltarea comunităților și a turismului local.

“România are un specific unic prin poziționarea geografică și tradiția gastronomică de peste 2.000 de ani, fiind totodată vestită în Uniunea Europeană prin ospitalitatea nativ românească. De aceea, ANSVSA vrea să aibă o contribuție la dezvoltarea locală a comunităților, o dezvoltare pe orizontală, pe de o parte prin asigurarea unor locuri de muncă la nivel local, iar pe de altă parte prin utilizarea materiei prime autohtone. Și nu în ultimul rând va da o notă în plus de interes turismului local. Analizând împreună cu colegii, am considerat că este mai bine să le denumim Puncte Gastronomice Locale Familiale, pentru că sunt deservite în integralitate de membrii unei familii. Va fi o apropiere familiară în modul de servire, modul de preparare a mâncării în aceste puncte pentru toți cei care le vor călca pragul”, a declarat, pentru AGERPRES, președintele ANSVSA, Geronimo Brănescu.

Acesta a precizat că ANSVSA desfășoară în prezent o campanie națională referitoare la înființarea acestor puncte în satele din România, campanie care a început pe 25 octombrie și va continua până pe 30 noiembrie 2017.

“Campania are un dublu scop: pe de o parte să informăm potențialii aplicanți să dezvolte o astfel de afacere, iar pe de altă parte să preluăm informația de la aceștia pentru a avea un cadru legislativ cât se poate de acoperitor. Nu vrem să creăm întâi ordinul de funcționare și pe parcurs să îl corectăm. De asemenea, vrem să avem o bază de informare cât se poate de generoasă. La finalul campaniei vom cuantifica toate informațiile primite de la cei care vor să dezvolte o astfel de afacere, dar și de la cei care vor să guste, și le vom transpune legislativ, măsuri pe care le putem aplica și modul de intervenție. Acestea vor avea un mod de identificare specific, dar se vor regăsi și pe site-ul autorității”, a explicat șeful ANSVSA.

Deși proiectul a fost lansat relativ recent, direcțiile județene sanitar-veterinare au primit deja numeroase solicitări, întrebări, dar și idei proprii referitoare la modul de funcționare a acestor PGLF, susține președintele Autorității.

“Eu am fost oarecum uimit de intensitatea solicitărilor venite din țară și acest lucru se poate vedea prin întrebările care se regăsesc la direcțiile sanitar-veterinare județene, dar și la nivel serviciului de comunicare din cadrul Autorității. Oamenii sunt interesați, vor să afle, vor să comunice și vor să participe prin ideile proprii pe care noi le structurăm pentru definirea unui cadru legislativ cât se poate de eficient și acoperitor. Este o măsură de pionierat la nivelul țării noastre, iar dintr-un anumit unghi poate fi privită și ca o măsură de pionierat la nivelul Uniunii Europene. Încercăm să avem efecte bine gestionate și bine cuantificate, tocmai de aceea nu ne-am dat un orizont exact de timp. Important este să facem bine ceea ce facem și când începem să fim pregătiți și noi și potențialii aplicanți. Nu este foarte simplu să le definești, să le încadrezi și să le gestionezi. Dacă va fi o inițiativă de succes, poate fi un exemplu și pentru alte țări care vor să facă acest lucru”, a spus Brănescu, menționând că începutul anului 2018 este un orizont de timp fezabil pentru lansarea acestor puncte gastronomice în diferite regiuni ale țării.

Potrivit sursei citate, Punctele Gastronomice Familiale Locale își vor putea desfășura activitatea numai dacă vor funcționa într-una din formele legale juridice din România, vor fi înregistrate sanitar-veterinar, evident contra unor taxe percepute de ANSVSA și vor îndeplini condițiile minime legale.

“Gospodăriile trebuie să fie obligatoriu identificate, obligatoriu vor fi înregistrate sanitar-veterinar, obligatoriu vor fi catagrafiate de care direcțiile sanitar-veterinare județene și se vor afla în evidența lor pe toată perioada funcționării lor și vor fi obligatoriu controlate dacă respectă condițiile sanitar-veterinare și siguranța alimentelor. Aici nu este vorba de alimente procesate, ci doar de mâncare gătită, tot ceea ce se gătește într-o zi se mănâncă în acea zi. Exact ca la bunica acasă, de exemplu. Bucătăria bunicii trebuie să îndeplinească un minim standard sanitar-veterinar și ea trebuie să ne spună ce alimente a folosit, fie că sunt din ograda proprie sau cumpără carne de la măcelărie. Nu are nicio o obligație să asigure din sursă proprie alimentele, însă alimentele trebuie să vină dintr-o sursă înregistrată sau autorizată sanitar-veterinar”, a explicat Brănescu.

Șeful ANSVSA afirmă că legislația pentru funcționarea acestor puncte va fi elaborată “într-un cadru adecvat nativ românesc și fără a aduce atingere legislației europene”, dar nu exclude solicitarea unor derogări de la normele europene pentru anumite produse.

“Pe de o parte, noi încercăm să așezăm legislația într-un cadru adecvat nativ românesc, fără a aduce atingere legislației europene și fără a genera nicio formă de risc sanitar-veterinar. Prioritatea noastră este ca alimentul să fie sigur. Pe de altă parte, avem și suportul autorităților locale. Am fost plăcut surprins să văd că administrația locală este foarte dornică de a promova acest gen de întreprindere, ceea ce nu vine decât să ne dea esență de carburant pentru activitățile viitoare. Au fost primari care au spus că au două, trei puncte de interes în localitatea lor, un copac în vârstă, un monument, oamenii vin, fac o fotografie și pleacă, dar adăugând aceste puncte gastronomice poate rămân, gustă ceva tradițional, leagă prietenii, își notează traseul. În privința necesității unui acord din partea Comisiei Europene, suntem în perioada văzând și făcând, iar în funcție de presiunea dorințelor și nivelul solicitărilor vom încerca să obținem eventuale derogări de la anumite nivele de aplicabilitate ale legislației europene pe anumite segmente, pe produse și materie primă, dar despre derogări de la siguranța alimentară nici nu poate fi vorba”, a adăugat președintele ANSVSA.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, la nivelul României au fost identificate 300 de produse care se pot încadra pe sistemele de calitate naționale și europene, iar 100 dintre acestea pot accesa sistemele de calitate europene.

Aproximativ 20 de produse au fost identificate pentru o posibilă înregistrare la nivel european, până în 2019, respectiv Telemea de Vaideeni (județ Vâlcea), Telemea de Sibiu, Brânză de burduf de Bran, Gem de rabarbăr, Brânza de Gulianca, Salată deltaică cu icre de știucă, Virșli de Hunedoara, Pâine de Pecica, Salam de Nădlac, Salinate de Turda, Usturoi de Copălău, Ceapă de Pericei, Șuncă ardelenească, Varză de Toboliu, Bere nemțeană, Cobză cu păstrăv afumat de Valea Putnei, Covrigul muscelean, Prune afumate de Sâmburești, Cârnați oltenești, Mere de Voinești etc.

În prezent, România are protejate la nivel european patru produse alimentare: Magiunul de prune de Topoloveni (IGP), Salamul de Sibiu (IGP), Novac afumat din Țara Bârsei (IGP) și Telemea de Ibănești (DOP). De asemenea, alte trei produse se află în analiză la Bruxelles, respectiv Cârnați de Pleșcoi ((IGP), Scrumbie de Dunărea afumată (IGP) și Cașcaval de Săveni (IGP). Tot pentru obținerea de indicații geografice protejate se află într-un proces de verificare și nouă băuturi spirtoase: Vinars Târnave, Vinars Segarcea, Vinars Murfatlar, Vinars Vaslui, Vinars Vrancea, Palincă, Horincă de Cămârzana, Țuica de Argeș și Țuica Zetea de Medieșu Aurit.

Tags: , , , ,

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>