indexxx

Boc solicită ajutorul parlamentarilor de Cluj pentru realizarea centurii metropolitane şi a spitalului regional de urgenţă

Primarul Emil Boc solicită celor 14 parlamentari clujeni să facă lobby la Bucureşti pentru realizarea unor proiecte importante pentru dezvoltarea judeţului: centura  metropolitană şi spitalul regional de urgenţă.

Amintim că bugetul naţional pentru 2017 nu prevede finanţări pentru aceste proiecte. Însă, centura a fost inclusă în Master Planul General de Transport şi va fi finanţată cu sprijinul Guvernului României: 153 de milioane de euro, în timp ce pentru construcţia spitalului sunt prevăzute fonduri europene: 50 de milioane euro.  

Untitled1

Redăm mai jos, integral, scrisoarea edilului municipiului Cluj-Napoca:

În atenţia domnului … / doamnei …

Stimate domnule deputat/senator …..,

Vă felicit pentru privilegiul de a reprezenta clujenii în Parlamentul României în actualul mandat şi doresc să vă transmit toată deschiderea mea în calitate de edil pentru a colabora în vederea susţinerii oricărui proiect care va contribui la dezvoltarea municipiului Cluj-Napoca. Vă asigur că veţi găsi în mine un partener pentru a vă furniza toate datele, informaţiile şi tot sprijinul necesar pentru a promova şi propune proiecte importante pentru cetăţeni.

La începutul anului 2017, cele mai importante obiective pentru care este necesar să ne unim eforturile pentru a crea contextul de implementare sunt realizarea centurii metropolitane Gilău – Apahida şi Spitalul Regional de Urgenţă.

Centura  metropolitană a municipiului figurează în Master Planul General de Transport al României sub denumirea de Drumul Trans-Regio Gilău – Apahida (TR Feleac, indicativ ET35, cod proiect RTR098 RTR099). Valoarea lui estimată este de 126,3 milioane de euro. Perioada de implementare a acestui proiect este 2017 – 2020. Vă transmitem atașat un extras din Anexa la Masterplanul General de Transport al României, unde este prevăzută centura metropolitană a Clujului și care cuprinde mai multe detalii despre acest proiect. Este important ca în acest an să înceapă și să se finalizeze studiile de fezabilitate pentru centura metropolitană.

Câteva dintre argumentele pentru demararea imediată a acestui proiect (studii de fezabilitate, exproprieri, execuţie) sunt următoarele:

– Municipiul Cluj-Napoca, pol de creștere conform HG 98/2008, primul oraș ca mărime din România (după capitala București) și cu cea mai dinamică creștere a populației (conform ultimului recensământ al INS), a realizat, în perioada septembrie 2014 – decembrie 2015, cu asistența Băncii Europene de Dezvoltare și a JASPERS, Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) pentru perioada 2016-2030. Acest studiu a scos în evidență problemele deosebite pe care zona metropolitană Cluj-Napoca le are privind traficul rutier de tranzit, precum și accesul la rețeaua națională de transport rutier pentru traficul originând în sau având destinația în zona metropolitană Cluj-Napoca:

– În vecinătatea zonei metropolitane Cluj-Napoca converg șapte tronsoane de drum național (dintre care cinci sunt drumuri europene: E81 spre NV, E60 spre V, E81 spre S, E60 spre SE și S576 spre N). Această convergență conduce la existența a 21 de relații de tranzit rutier, dintre care doar 11 sunt deservite convenabil, restul de 10 relații de tranzit rutier fiind deservite parțial inconvenabil sau totalmente inconvenabil.

– Aeroportul Internațional „Avram Iancu” (al doilea cel mai important aeroport al țării) este practic izolat din punctul de vedere al accesului rutier pentru o mare parte a zonei de captare a pasagerilor, constând în județele Bihor și Sălaj, precum și în vestul județului Cluj.

– Impactul absenței unei infrastructuri convenabile pentru traficul de tranzit rutier în zona metropolitană Cluj-Napoca a fost demonstrat în mod clar în etapa de colectare de date pentru Planul de Mobilitate Urbană Durabilă: tronsonul DN 1 la vest de Cluj-Napoca (intrarea dinspre Oradea) este mai aglomerat (MZA pentru zilele lucrătoare = 58.660) decât cea mai aglomerată arteră de intrare din București, DN 1 dinspre Otopeni, la ultimul recensământ național de circulație al CNADNR (MZA_2010 = 54.135). Conform măsurătorilor efectuate de către Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, în data de 13 noiembrie 2015, s-a înregistrat un vârf de 74.258 de vehicule pe acest tronson, valoare cu mult superioară oricărei valori înregistrate anterior pe tronsoanele de drumuri naționale și autostrăzi din România.

– Accesul la autostrada A3 din zona metropolitană Cluj-Napoca este neconvenabil, conform diagramelor prezentate în PMUD. Privind accesul la nodul rutier Gilău, cea mai mare parte a orașului se situează în izocrona de 30 de minute, inclusiv parcurile industriale Tetarom I și II. Aeroportul și parcul industrial Tetarom III sunt în izocrona de 40 de minute. Privind accesul la nodul rutier Turda, accesul este și mai puțin convenabil. În concluzie, autostrada A3 deservește în mod foarte prost al doilea cel mai mare oraș al României. În absența investiției în Centura Metropolitană Cluj-Napoca, acest status quo se va păstra și ulterior finalizării proiectelor de autostradă Turda – Sebeș, Câmpia Turzii – Ogra – Târgu Mureș și Gilău – Nădășel, reducând semnificativ utilitatea ce va fi derivată din cheltuirea fondurilor europene nerambursabile din POS-T 2007-2013 și POIM 2014-2020 pentru proiectele de autostradă menționate mai sus.

– PMUD a propus și a demonstrat matematic (cu ajutorul Modelului de Cerere de Transport pentru zona metropolitană Cluj-Napoca) beneficiul și utilitatea construcției unei centuri metropolitane extinse pentru Cluj-Napoca, evidențiind că până în 2030 aceasta ar fi deja încărcată cu un volum de trafic de de până la 85% din capacitate (adică mai mult decât oricare autostradă din România), chiar în varianta în care aceasta ar fi realizată în profil de autostradă sau drum expres.

De asemenea, centura metropolitană Cluj-Napoca este vitală şi pentru accesibilitatea la noul Spital Regional de Urgenţă. Construirea și dotarea Spitalului Regional de Urgență Cluj este cuprinsă în Acordul de Parteneriat al României cu Comisia Europeană pentru perioada 2014-2020 și este prevăzută a fi finanțată prin Programul Operațional Regional 2014-2020. Deschiderea la Cluj-Napoca a unui Spital Regional de Urgenţă ar oferi atât garanţia accesului la servicii pentru populaţia întregii regiuni, cât şi oportunitatea de a continua să construim aici un centru de excelenţă în medicină, precum şi o soluţie de a opri, pe termen lung, plecarea medicilor din ţară.

Pentru oamenii politici, a avea mijloacele de a putea susţine proiecte de asemenea anvergură este o oportunitate şi indiferent de sfera politică din care provenim, cu toţii avem un obiectiv comun: creşterea calităţii vieţii clujenilor.

Cu aleasă preţuire,

Emil BOC,

Primarul municipiului Cluj-Napoca

00146740_large

Cine sunt cei 14 parlamentari de Cluj

Județul Cluj trimite 10 deputați și 4 senatori în Parlamentul României.

PSD

Camera Deputaților (Horia Nasra, Cornel Itu, Cristina Burciu)

Senat (Vasile Ilea)

PNL

Camerea Deputaților (Florin Stamatian, Adrian Oros, Sorin Moldovan)

Senat (Marius Nicoară)

USR

Camera Deputaților (Emanuel Ungureanu, Adrian Dohotaru)

Senat (Mihai Goțiu)

UDMR

Camera Deputaților (Csoma Botond)

Senat (Laszlo Attila)

ALDE

Camera Deputaților (Steluța Cătăniciu)

Centura de ocolire pe partea de sud a municipiului Cluj-Napoca, identificată ca principală soluție de decongestionare a traficului auto în oraș în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD), a fost inclusă în Master Planul General de Transport şi va fi finanţată cu sprijinul Guvernului României: 153 de milioane de euro.  Conform estimărilor municipalității, costurile realizării centurii se ridică la peste 200 de milioane de euro: “între 5 și 7 milioane de euro pe km, sunt 38 în total”, a spus coordonatorul PMUD. MAI MULTE AICI. 

alternativa1

Ministerul Sănătății a primit de la Consiliul Judeţean (CJ) Cluj, în octombrie 2016, terenul de 14 hectare din Floreşti pe care va fi construit, cu fonduri europene, Spitalul Regional de Urgenţă din Cluj. Potrivit proiectului, viitorul Spital Regional de Urgenţă Cluj urma să aibă 800 de paturi, 37 de secţii medicale şi să dispună de un heliport. MAI MULTE AICI. 

00143817_large

Tags: , , , , , , ,

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>