harta

Atuurile Clujului la nivel european. Ce prevede Strategia de Dezvoltare pentru 2014-2020

Noua strategie de dezvoltare a municipiului tratează o temă vitală pentru Cluj-Napoca, una neglijată sau cel puţin nu îndeajuns exploatată în prezent de către autorităţile locale şi anume imaginea pe plan internaţional. Pentru început, la nivel european.

“Pentru a putea deveni competitiv, municipiul Cluj-Napoca ar trebui să îşi identifice atuuri, puncte tari pe care să le poată folosi ca instrumente de marketing teritorial. Acele atuuri – preferabil mai puține ca număr dar clar conturate – vor sta la baza imaginii oraşului şi vor avea posibilitatea să transforme municipiul Cluj-Napoca într-un brand puternic pe plan internaţional”, arată realizatorii strategiei de dezvoltare pentru 2014-2020.

Analiza are scopul de a stabili atât forţele motrice cât şi obstacolele de care Clujul poate dispune pentru a face faţă oricărei forme de competiţie teritorială. Au fost luaţi în discuţie trei indicatori consideraţi reprezentativi şi anume: centru universitar, centru medical şi industrie cinematografică (n.red. în acest caz s-a pornit de la tradiţia şi forţa pe care TIFF o are în Cluj-Napoca şi, prin urmare, potenţialul oraşului de a se impune pe scena evenimentelor cinematografice internaţionale).

La identificarea oraşelor competitoare s-a plecat de la prezumţia că potenţialul investitor/turist, atunci când ia în calcul posibilitatea de a veni în Cluj-Napoca, tinde să aibă o opţiune formată vizavi de regiunea care îl interesează şi în cadrul căreia caută soluţii alternative. Din acest motiv, aria de căutare s-a limitat, orientativ, la ţări din Europa Centrală, membre ale spaţiului comunitar: Austria, Ungaria, Cehia, Slovacia, Polonia, Bulgaria.

Centru universitar Centru medical Cinematografie
Debrecen Debrecen Karlovy Vary
Szeged Szeged Berlin
Graz Graz Sofia
Linz Linz
Bonn
Mannheim

Centru universitar:

Clujul are două mari dezavantaje la acest capitol – lipsa vizibilităţii internaţională şi calitatea serviciilor educaţionale, dar şi un atu – costurile reduse (n.red. taxe de şcolarizare, plus cazare, cumpărături, servicii, bani de buzunar, etc).

Centru medical:

În raport cu oraşele maghiare, Clujul este dezavantajat competitiv de numărul mai mic de clinici private, calitatea serviciilor şi chiar de costuri. Faţă de oraşele austriece, preţurile sunt un avantajat competitiv (n.red. totuşi, pentru străini, costurile reduse, în raport cu calitatea serviciilor, riscă să fie se transfome într-o opţiune dezavantajoasă).

Dezavantajul legat de serviciile medicale din oraş are o circumstanţă agravantă şi prin faptul că eventualele măsuri de îmbunătăţire calitativă a lor încă depind într-o prea mare măsură de stat şi prea mică de municipalitate.

Centru cinematografic:

Raportat la Karlovy Vary, Cluj-Napoca are un evident dezavantaj competitiv care constă în vechime: 11 ediţii comparate cu 60. Diferenţa se va resimţi mereu în know-how, experienţă, conexiuni, vizibilitate, reputaţie. Totuşi, lipsa îndelungatei experienţe a TIFF-ului raportat la festivalul ceh poate fi şi un avantaj competitiv. Un eveniment cinematografic mai nou înfiinţat ar putea să aducă mai multă noutate. Clujul mai are un avantaj competitiv şi în ceea ce priveşte dimensiunea. Fiind un oraş mai mare decât Karlovy Vary, are o capacitate mai mare de a organiza evenimente de proporţii sub egida TIFF-ului.

În ceea ce priveşte comparaţia cu Berlinul, Cluj-Napoca are un deficit care constă în lipsa unui trofeu omologat menit să recompenseze filmele care câştigă la TIFF. Şi în acest caz, dimensiunea oraşului este un avantaj. Dacă oraşul ceh Karlovy Vary era prea mic, Berlin este prea mare.

Faţă de Sofia, Clujul e dezavantajat de faptul că nu e capitală şi deci, îi lipsesc anumite pârghii utile în organizarea de festivaluri bune. De cealaltă parte, există avantajul notorietăţii internaţionale a Transilvaniei, un brand care exprimă mai mult decât cel al Sofiei.

Clujul, încotro? Educaţie şi cultură

“Mediul academic este deja un brand al Clujului. În următorii ani, efortul comunităţii ar trebui să fie investit în creşterea forţei şi atractivităţii internaţionale a întregii industrii universitare a oraşului. În acest mod, Clujul poate aduce în oraş mai mulţi consumatori de servicii, dar şi producători, antreprenori, persoane sau entităţi care pot contribui la producerea de plusvaloare pentru comunitate. Ideea de Cluj-centru cinematografic merită să fie şi ea o direcţie strategică a următorilor ani în condiţiile în care oraşul dispune de resursele necesare pentru succes şi are prin TIFF un instrument performant pe care îl poate întrebuinţa. De cealaltă parte, potenţialul medical al Clujului necesită schimbări radicale pentru a putea deveni unul competitiv la nivel internaţional. Dacă oraşul poate stimula în prezent turismul medical în cazul pacienţilor români din alte localităţi, forţa lui de a atrage pacienţi străini este foarte mică”, recomandă echipa realizatoare a noii strategii de dezvoltare a municipiului.

De reţinut este faptul că, rezultatele analizei nu sunt valabile în contextul european general. Spre exemplu, la indicatorul universitar au fost identificate oraşe din Franţa, dar şi din ţări nordice pe care Clujul le poate adopta ca modele sau bune practici, însă nu ca şi competitori din două motive: sunt îndepărtate geografic şi au un nivel de dezvoltare ce deocamdată nu permite realizarea de comparaţii dintre acestea şi municipiul Cluj-Napoca.

VEZI documentul integral al Strategiei de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca pentru 2014-2020 AICI. . ANALIZA COMPETITIVITĂŢII INTERNAŢIONALE: de la pag 241.

Strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca pentru 2014-2020 a fost votată, în unanimitate, în cadrul şedinţei forului local de marţi, 22 septembrie 2015.

Documentul, care numără 1.319 pagini, a fost elaborat pe parcursul mai multor luni, iar la realizarea acestuia au contribuit peste 600 de persoane, împărţite în 27 de grupuri de lucru coordonate de specialişti în diverse domenii. Fiecare grup a numărat şi un reprezentant al Primăriei Cluj-Napoca. Documentul a fost discutat şi analizat pe parcursul a 67 de dezbateri publice. Coordonatorul general al proiectului este Călin Hinţea, fost consilier de stat, în prezent decanul Facultăţii de Ştiinţe, Politice, Administrative şi ale Comunicării din cadrul Universităţii “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca.

Strategia are cinci direcţii principale de dezvoltare: calitatea vieţii, parteneriatul cu universităţile clujene, stimularea economiei locale bazată pe competivitate, cercetare, IT, inovare, participarea civică şi dimensiunea internaţională.

VEZI ŞI O ANALIZĂ analiză comparativă cu principalii competitori la nivel naţional. Timişoara “ne suflă-n ceafă”.

Tags: , , , , , , , ,

Un raspuns la “Atuurile Clujului la nivel european. Ce prevede Strategia de Dezvoltare pentru 2014-2020”

  1. Navigand pe netul romanesc iata ca am gasit pe saitul dumeavoastra.
    Trebuie sa apreciez ca sunt placut surprins de calitatea informatiilor de pe aceasta pagina si va doresc cat mai mult succes!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>