descinderi_dna_mn218854kp_24042900

Percepţia privind mita şi corupţia din România este în declin

La nivel global există o susținere puternică pentru creșterea transparenţei companiilor, într-un moment în care tensiunile geopolitice sunt în creştere, iar volatilitatea de pe pieţele financiare se intensifică.

Ameninţările în creştere legate de criminalitatea informatică, finanţarea terorismului şi, de dată mai recentă, dezvăluirile legate de posibila utilizare incorectă şi pe scară largă a jurisdicţiilor de tip offshore, au sporit presiunile asupra guvernelor de a reacționa, şi asupra companiilor de a identifica şi combate aspectele legate de fraudă, mită şi corupţie se arată în cea de-a paisprezecea ediţie a studiului EY Global Fraud Survey 2016 -Corporate misconduct – individual consequences.

Realizat în perioada octombrie 2015 – ianuarie 2016, studiul la care au participat aproape 3.000 de lideri seniori de business din 62 de ţări şi teritorii, evidenţiază sprijinul copleşitor al mediului corporatist pentru beneficiile crescute rezultate din creşterea transparenţei legate de acţionariat. 91% din manageri au recunoscut importanţa stabilirii transparente a acţionariatului entităţilor cu care companiile lor fac afaceri.

 

 

Cu toate astea, creşterea gradului de transparenţă reprezintă doar un aspect al soluţiei la o problemă care nu dă semne de ameliorare. Per ansamblu, 39% din respondenţi cred că practicile legate de mită și corupție se petrec pe scară largă în ţara lor. Procentul a crescut puţin faţă de cel din 2014 (38%) şi cel din 2012 (38%). La o întrebare introdusă pentru prima dată în chestionarul din acest an, 32% din respondenţi au declarat că au avut temeri personale legate de mita și corupția de la locul lor de muncă.

 

 

Eforturi coordonate din partea reglementatorilor pentru eliminarea corupţiei

Autoritațile de reglementare admit ameninţarea reprezentată de corupţie şi mită pentru un sistem financiar aflat deja sub presiune şi au început să coopereze tot mai intens la nivel transfrontalier pentru a-i responsabiliza pe indivizi în privinţa actelor ilegale. Astfel de eforturi par puternic susţinute de respondenţi, 83% dintre aceştia fiind de acord că anchetarea indivizilor implicaţi în astfel de acte va ajuta la ameliorarea nivelului de fraudă, mită şi corupţie în viitor.

 

Cu toate acestea, în contextul unui procent de 42% dintre respondenţi care admit că pot justifica un comportament lipsit de etică pentru atingerea ţintelor financiare, şi cu 16% din membrii echipelor financiare de la nivelul imediat inferior directorului financiar care sunt gata să justifice efectuarea de plăţi în numerar pentru a atrage și reține clienţi de afaceri, managerii responsabili cu problemele de etică şi conformitate din companii par să se confrunte cu o mare provocare pentru a-și menține organizaţiile în afara ariei de investigaţie a procurorilor anti-corupţie.

 

“Conform studiului, 90% dintre respondenții din România cred că instituțiile de aplicare a legii sunt pregătite să pună sub acuzarecazurile de corupție, atunci când acestea sunt întâlnite. Acțiunile proactive întreprinse de către Parchet, în special de către Direcția Națională Anticorupție, sunt recunoscute în UE și considerate la nivel mondialdrept povești de succes. Pe de altă parte, rezultatele Studiului evidențiază ca fiind necesară o mai mare comunicare a instituțiilor  de aplicare a legii pentru a crește susținerea publicului în acțiunile de urmărire penală a persoanelor fizice”, a declarat Kenan Burcin Atakan, EY România.

 

În ceea ce privește percepția asupra corupției în cadrul piețelor emergente, studiul identifică faptul că se consideră că indivizii responsabili de corupţie nu dau, de fapt, socoteală nimănui. 70% dintre respondenţii din Brazilia şi 56% din cei aflaţi în Africa şi Europa de Est cred că, deşi guvernele ţărilor lor sunt dispuse să declanșeze urmărirea penală, demersurile nu sunt eficiente iar dosarele nu se finalizează cu condamnări.

 

 

Există câţiva indicatori pozitivi pe pieţele unde guvernele şi autorităţile de reglementare au luat măsuri clare de combatere a aspectelor legate de desfăşurarea incorectă a afacerilor. De exemplu, în India, unde guvernul a făcut paşi importanţi în direcţia creşterii transparenţei şi combaterii corupţiei, procentul de respondenţi din această ţară care consideră că şpaga şi corupţia au loc pe scară largă a scăzut de la 67% în 2014 la 58% în 2015. În China, 74% dintre respondenţii de pe piaţa locală spun că acţiunile de combatere a corupţiei sunt eficiente, indicând astfel o aparentă eficienţă a guvernului chinez în cadrul angajamentului asumat.

 

Conformitate solidă, creştere solidă?

Extinderea pe noi pieţe este esenţială pentru cele mai multe companii, însă, astfel de extinderi generează riscuri noi şi mai puţin cunoscute. Conform studiului, companiile eşuează adesea în încercările de a lua măsurile adecvate pentru a răspunde şi a reduce expunerea la riscuri:

 

  • Una din cinci companii nu consideră terţii o parte a procesului propriu de due dilligence anti-corupţie.
  • Una din trei companii nu evaluează riscurile de corupţie specifice industriei sau ţării înainte de a efectua investiţii.
  • Doar jumătate din companii folosesc tehnologii precum instrumente de analiză a datelor de criminalitate cibernetică (forensic data analytics) pentru identificarea şi combaterea riscurilor.

“Adoptarea măsurilor de due diligence în cazul viitorilor parteneri de afaceri ar putea reprezenta una dintre acțiunile menite să diminueze riscurile de fraudă și corupție. Rezultatele studiului indică faptul că firmele din România ar trebui să acorde mai multă atenție identificării corespunzătoare a beneficiarului real – persoana care deține sau controlează în final o organizație.Ar trebui să avem în vedere că menținerea unei relații de afaceri cu persoane și entități care provin din țări cu deficiențe strategice în combaterea corupției și a altor infracțiuni financiare implică riscuri considerabile. Aparent, 44% dintre respondenți consideră că nu sunt adoptate măsuri adecvate în ceea ce privește riscul de țară”, a declarat Laura Lică-Banu, Senior Manager în cadrul EY România, specialist în combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului.

 

Inovaţia este esențială pentru a răspunde riscurilor emergente

Denunţurile anonime rămân o sursă importantă de informaţii privind comportamentele considerate incorecte. Conform studiului din acest an, 55% din companii au instalate linii telefonice pentru astfel de denunţuri. Autorităţile de reglementare valorifică din plin astfel de indicii, iar în unele jurisdicţii, inclusiv în Statele Unite, denunţătorilor li se oferă recompense monetare substanţiale. Cu toate astea, astfel de mecanisme nu sunt întotdeauna eficiente. Respondenţii la studiu punctează barierele întâlnite în utilizarea unor astfel de mecanisme: 18% dintre ei indică faptul că loialitatea faţă de colegi îi împiedică să relateze incidentele de fraudă, mită şi corupţie, iar 19% menționează ca barieră loialitatea faţă de companie.

 

David Stulb spune: “Constatăm în mod clar că unii angajaţi, dintr-o varietate mare de motive, sunt pregătiţi să utilizeze incorect – sau să permită altor indivizi din afara firmei accesul la – datele confidenţiale ale companiei în care lucrează. Echilibrul dintre confidenţialitatea datelor şi securitatea acestora generează complicaţii suplimentare. Gestionarea ameninţărilor cibernetice din interiorul companiei ar trebui să reprezinte o prioritate de top pentru managementul şi consiliile de administraţie ale companiilor. Cu toate astea, 59% dintre directorii financiari consideră criminalitatea cibernetică un risc scăzut pentru companiile lor – o percepție care necesită o abordare solidă.”

Tags: , , , ,

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>